Category Archives: Food

Gustul merelor din copilărie, într-un suc natural. Interviu cu Ioana şi Liviu Manolescu – Valea Mare

Vă mai amintiţi de Festivalul Merelor? Ei bine, dacă atunci v-am povestit mai mult prin imagini despre sucurile naturale de la Valea Mare, acum vă invit să aflaţi şi alte informaţii despre aceste băuturi delicioase. Vă invit să citiţi un interviu cu cu Ioana şi Liviu Manolescu, fondatorii şi administratorii Valea Mare, despre ideea sucurilor de mere, procesul de obţinere şi calităţile acestora.

Care este povestea din spatele sucurilor Valea Mare?

Povestea Valea Mare a început de mulţi ani, când bunicul storcea mere la vechiul nostru teasc de lemn, din care scotea cea mai savuroasă şi mai parfumată băutură de care am avut parte în întreaga copilărie. Şi acum, este suficient doar să turnăm puţin din sucul nostru de mere în pahar ca să simţi din nou aroma copilăriei. E ca şi cum te-ai trezi brusc în mijlocul unei livezi de meri plină-ochi cu mere coapte şi apetisante, doar e… “direct din natură”! 🙂

suc-de-mere-si-visine-valea-mare

Cum aţi început să faceţi sucuri? De unde achizitionaţi merele şi celelalte fructe din care preparaţi sucurile?

În Valea Mare şi în localităţile din împrejurimi sunt foarte multe livezi cu mere, însă nu toate merele erau valorificate la potenţialul lor. Cele mai multe mere erau folosite la producerea ţuicii, o băutură de altfel naturală, dar care nu pune în valoare proprietăţile incontestabile ale merelor. Drept urmare, ne-am gândit că producerea sucului natural de mere este soluţia ideală pentru a pune în valoare acest fruct.

Continue reading

Suspended Coffee – un gest frumos pentru necunoscuţi

Ai face cinste cu o cafea unui necunoscut?

Dacă îţi surâde ideea de a aduce un zâmbet pe faţa cuiva, dar eşti mai timid(ă), un proiect frumos încurajează şi uşurează acest gest. Este vorba de Suspended Coffee, o iniţiativă născută în cafenelele din Napoli (caffè sospeso), care oferă clienţilor posibilitatea  de a plăti în avans una sau mai multe cafele, fără să le consume. Astfel, un alt client se poate bucura de o băutură caldă fără să plătească pentru ea.

Iniţiativa a ajuns şi în România, iar localurile în care se poate lăsa o „cafea în aşteptare” sunt:

suspended coffeeBraşov: Bistro de l’Arte

Iaşi: Kiddo Cafe

Bucureşti: Serendipity, Casa Mărgărit, Cafeneaua Actorilor, Băcănia Veche, Acuarela, Black Jack Pub, Coftale, Joie de Vivre, Ludic Bar, Have a Cigar

Desigur, puteţi face cinste şi cu alte produse, în funcţie de local. Unele oferă posibilitatea de a „lăsa în aşteptare” chiar şi ulei de măsline, prăjituri sau alte bunătăţi.

Continue reading

„Nu mâncaţi ce vedeţi în reclamele TV”

Recomandările alimentare formulate de Michael Pollan sunt simpatice, scurte şi uşor de reţinut. În acelaşi registru, o sugestie care pe mine, cel puţin, m-a pus pe gânduri:

Nu mâncaţi produse cărora li se face reclamă la TV.

Avertizarea se referă la brandurile care îşi promovează produsele prin intermediul publicităţii televizate, deoarece aproximativ 80% din acestea sunt extraprocesate. Cei care produc mâncare „adevărată” nu îşi permit financiar să cumpere spaţiu de publicitate la tv, deoarece are încă un preţ ridicat. Mai sunt şi excepţii, dar foarte rare.

Ce părere aveţi? E o recomandare bună?

Continue reading

Cum alegem o ciocolată mai sănătoasă? Interviu cu Radu Danes – Dolfin Chocolate

Astăzi vă invit să citiţi un interviu cu despre bunătăţile de la Dolfin, o marcă belgiană de ciocolată cu tradiţie.

Dacă preferaţi produsele bio, tot de la Dolfin vine ciocolata Tohi, în multe sortimente delicioase, cu lămâie şi ghimbir sau cu piper roz, de exemplu. Toate combinaţiile sună apetisant, iar gustul este pe măsură. Ambalajul ciocolatelor este de asemenea foarte plăcut şi colorat, jucăuş, dar în acelaşi timp practic.

Ca să nu mai lungim vorba, prima parte a interviului cu Radu Danes este despre marca Dolfin, poveste şi sortimente, iar în a doua parte găsiţi informaţii despre ciocolata de calitate şi un mic ghid al ingredientelor acestui desert minunat.

——————————————————-

Despre Dolfin şi Tohi

Povesteşte-ne puţin despre ciocolata Dolfin. Cum ai descoperit-o?

Radu Danes DolfinCiocolata a apărut în peisaj pe la sfârşitul anului 2008 când am cerut o cotaţie de preţ pentru o marcă de ciocolată care îmi plăcuse foarte mult. Era vorba despre o tabletă de ciocolată marca Dolfin cu Lapte şi Scorţişoară de Ceylon pe care o alesesem orbeşte în timpul unei vizite în magazinul Bon Marche Balthazar din Paris. Fusesem copleşit de gustul cel nou (pentru mine) şi făcându-mi-se dor de Paris, mi-am amintit de ciocolată şi m-am întrebat: „Oare aş putea să îmi cumpăr şi de aici?”. Am trimis un e-mail, am întrebat cât costă şi după ce am primit răspunsul, mi-am spus: „Hei! Pot să vând EU asta, aici. De ce să nu o fac!?”.

La acea oră nu aveam o privire de ansamblu asupra pieţei de ciocolată sau a poziţionării pe piaţă… sau chiar despre afaceri în general, dar aveam o brumă de bani şi am făcut un import de 3.000 euro (toti banii pe care îi economisisem de la slujbele mele anterioare la care mă mai ajutaseră şi părinţii). Odată venită marfa, am trecut printr-un moment de euforie – m-am delectat cu toate sortimentele, apoi m-am întrebat „Ce fac cu restul?!”.

Continue reading

Încet şi bun. Despre produsele tradiţionale şi plăcerea de a mânca bine, într-un interviu cu Slow Food Braşov

Fast-food, grabă, semi-preparate, masă pe fugă, aditivi şi coloranţi – toate acestea sunt o realitate a prezentului, însă ele au o alternativă a cărei voce se aude tot mai bine: mişcarea Slow Food. 

slowfood brasov

În ultimii ani se constată o tendinţă de recuperare a unor obiceiuri şi produse de odinioară, mai ales în domeniul alimentaţiei. În acest context, târgurile tradiţionale au devenit o obişnuinţă în multe oraşe din România, unde micii producători locali au ocazia să comercializeze brânzeturi, miere, vin, carne, dulciuri, ceaiuri, fructe etc. Însă…

Cât de bune sunt produsele vândute aici?

Cum putem fi siguri că ceea ce cumpărăm de la târgurile în aer liber sunt alimente de calitate şi nu preparate din supermarketuri, reambalate şi vândute sub altă formă?

Care este relaţia dintre Slow Food şi curentul eco?

Mai multe despre produsele şi târgurile tradiţionale, dar şi despre redescoperirea plăcerii de a mânca bine, aflăm dintr-un interviu cu reprezentanţii Slow Food Braşov.

——————–

  • Ce înseamnă Slow Food? Care sunt principiile acestei mişcări?

Continue reading

Plante aromatice – cultivare, gastronomie, cosmetică, efecte terapeutice

plante-aromaticeAnul trecut pe vremea asta am avut o tentativă de a-mi face o mini-grădină cu plante aromatice pe balcon. Vroiam să plantez muşeţel, mentă, busuioc şi alte asemenea. Nu ştiu dacă a fost din cauza lipsei mele de cunoştinţe şi atenţie, a vremii sau a destinului potrivnic :D, dar încercarea a fost un eşec total. Au apărut doar câteva frunzuliţe care s-au uscat foarte repede.

Primăvara asta am de gând să repet experienţa, aşa că mi-am propus să mă documentez puţin despre cum se îngrijesc plantele, ca să nu mai am surprize neplăcute. Campania vALLuntar a picat la ţanc şi nu am stat prea mult pe gânduri să aleg cartea „Plante aromatice”, un ghid despre cum se cresc şi se folosesc aceste minunate verdeţuri.

Cartea cuprinde 70 de plante aromatice, iar pentru fiecare sunt date informaţii despre origini, caracteristici, zonă de creştere, cultivare, recoltare, utilizare şi precauţii. Descrierile sunt însoţite de imagini cu planta respectivă, plus reţete pentru prepararea unor mâncăruri sau băuturi.

Am rămas uimită de câte plante comestibile există, plante de care nu am auzit până acum sau am auzit, dar nu le-am încercat niciodată. Cartea mi-a trezit curiozitatea pentru gustat şi alte plante decât cele clasice, gen busuioc, pătrunjel, tarhon, rozmarin (descrise şi ele în ghid). Am aflat că nalba poate fi folosită atât la ceaiuri, cât şi la salate. Angelica, cresonul, lingurica, iarba lămâioasă, iarba mare, cătuşnica, luminiţa de seară, colţunaşii, sorbestreaua de salată – sunt doar câteva din plantele de a căror existenţă nu ştiam, dar care au multiple utilizări, atât în bucătărie, cât şi în scopuri medicinale sau ca produse cosmetice.

Nu cred că toate se cultivă la noi, dar cu siguranţă o să fiu mai atentă la verdeţuri şi ierburi când voi merge la piaţă. Şi sper ca anul ăsta să reuşesc să cultiv pe balcon măcar câteva plante de bază 🙂

Continue reading

Mâncare sănătoasă şi drag de oameni: Interviu cu Andreea Beca – Beca’s Kitchen

andreea becaAndreea Beca este gazda Beca’s Kitchen, unde găteşte şi oferă celor care calcă pragul bistroului un pic din sufletul şi creativitatea ei.

Unii oameni au capacitatea de a te face să crezi din nou în vise, în frumos, iar Andreea este cu siguranţă unul dintre ei. E cam greu să redai în scris entuziasmul şi plăcerea sa când vorbeşte despre gătit, îmi pare tare rău că nu am putut s-o înregistrez video. Daar… aveţi ocazia să o vedeţi în acţiune la bistro 😉

Vă invit să citiţi interviul cu Andreea, în care povesteşte despre pasiunea pentru gătit, ideea bistroului Beca’s Kitchen şi ce înseamnă pentru ea alimentaţia sănătoasă:

De unde pasiunea pentru gătit?

Andreea Beca: Ţin minte că atunci când eram mică o vedeam pe bunica mea cum se trezea dimineaţa şi frământa cozonacii, dar cu aşa plăcere, cu aşa drag… Făcea de toate, şi prăjituri, şi cozonaci, plăcinte. Nu prea existau atunci surse de informare, nu ştia de combinaţii sau categorii de alimente, însă pregătea mâncarea cu drag. Gătea mâncăruri simple, clasice, dar cu multă dragoste, şi cred că de atunci, din copilărie, mi s-a lipit de suflet pasiunea asta.

Când am mai crescut am continuat să o ajut pe mama în bucătărie şi să gătesc alături de ea, iar din facultate am fost pe cont propriu „la cratiţă” şi am avut mai mult loc să mă desfăşor 🙂

Gătitul e o activitate care îmi aduce bucurie, mai ales atunci când pregătesc bunătăţi pentru ceilalţi.

Până la urmă, cred că a găti este despre dragul faţă de oameni.

Să ştii că poţi să faci ceva bun cu mâinile tale şi să vezi că oamenii sunt fericiţi când mănâncă ce ai gătit tu – e un sentiment special, pe mine mă umple de energie. Cea mai mare satisfacţie a mea e că prin ceea ce gătesc, prin mâncărurile pregătite de mine, oamenii se binedispun şi sunt mulţumiţi.

Povesteşte-ne puţin despre Beca’s Kitchen. Cum ţi-a venit ideea acestui loc?

Continue reading

Desert delicios: Quinoa cu lapte

Vineri seara, pofta de ceva bun m-a inspirat, aşa că am pregătit în sfârşit un desert pe care mi-l doream de mult timp, şi anume quinoa cu lapte. A ieşit aşa bun, că nu pot să nu vă povestesc despre el 🙂

quinoa-cu-lapte

Se face foarte uşor, cam la fel ca orezul cu lapte: se spală bine quinoa, apoi se fierbe în lapte, la foc mic. Se amestecă din când în când ca să nu se lipească. Cantităţile şi timpul de fierbere le aproximez din ochi şi după gust, aşa că vă invit să experimentaţi 😀 Când a fost gata am pus deasupra scorţişoară din belşug, puţin cardamon şi nişte merişor. Ca să fie mai consistentă, spre budincă, am adăugat la final şi seminţe de chia, care absorb lichidul şi fac amestecul mai dens. Acestea conţin mult calciu, fibre, fier şi tot felul de nutrienţi benefici pentru organism.

Continue reading

Ghidul indicelui glicemic – Barbara Ravage

Având în vedere experienţa mea frumoasă cu metoda indicelui glicemic pentru o alimentaţie sănătoasă, am vrut să citesc mai mult despre această temă, aşa că în cadrul campaniei vALLuntar am ales o carte la subiect.

ghidul-indicelui-glicemicSe numeşte Ghidul indicelui glicemic şi vorbeşte despre alegerile pe care e bine să le facem dacă vrem să ne hrănim mai sănătos. Autoarea, Barbara Ravage, subliniează de mai multe ori faptul că indicele glicemic nu este o dietă, ci un instrument pentru un stil de viaţă sănătos, ca alternativă la dietele care de care mai fanteziste. Astfel, ni se propun o serie de schimbări susţinute pe tot parcursul vieţii care să preîntâmpine bolile şi să ne menţină supli.

O scurtă definiţie a indicelui glicemic:

Indicele glicemic reprezintă un mod ştiinţific de măsurare a vitezei cu care organismul prelucrează carbohidraţii din alimente, transformându-i în glucoză, care trece în fluxul sangvin.

Aşadar, indicele glicemic oferă un mod simplu, dar ştiinţific, de a face diferenţa între carbohidraţii „răi” şi cei „buni”. Atât persoanele sănătoase, cât şi cele bolnave de diabet sau alte boli asociate îl pot adopta, este o metodă pentru absolut toată lumea. Acest instrument acţionează împreună cu metabolismul, nu încercând să-l manipuleze şi pune la dispoziţie o varietate largă de alimente, nu doar meniuri „subţiri”.

Continue reading

Să ne împăcăm cu dulciurile (2)

Citeşte şi partea întâi

Dulciurile pot fi un mic răsfăţ dacă ştim să le tratăm. Vă propun câteva sugestii practice pentru a îmbunătăţi relaţia cu dulciurile:

  • Preferaţi calitatea în detrimentul cantităţii. Alegeţi dulciuri de calitate, chiar dacă sunt mai scumpe. Pe cât posibil, încântaţi-vă simţurile cu bunătăţi preparate cu drag de bucătari pasionaţi, nu cu dulciuri de/la duzină din comerţ. Evitaţi dulciurile din super- şi hipermarketuri, majoritatea (cu câteva excepţii) sunt de calitate mediocră.

prajitura raw vegan la restaurant copacul vietii

  • Împărţiţi desertul cu prietenii. Aşa vă puteţi satisface pofta fără a abuza.
  • Când mergeţi la cumpărături, mâncaţi înainte. Vitrinele patiseriilor şi rafturile cu dulciuri din supermarketuri sunt mai puţin îmbietoare cu stomacul plin.
  • Nu ţineţi dulciuri industriale cu mult zahăr în casă, însă încercaţi să aveţi întotdeauna ceva bun şi sănătos la îndemână: ciocolată neagră, fructe proaspete, fructe uscate, nuci, caju, migdale (crude). Bucuraţi-vă de dulciuri mai ales la ocazii speciale sau când ieşiţi în oraş la un restaurant, o cofetărie, etc.
  • Nu vă înfometaţi. Niciodată. Dacă aţi mâncat prea multe dulciuri deodată, fiţi atenţi la ce consumaţi zilele următoare şi alegeţi alimente cu indice glicemic mic, multe legume şi fructe, cereale integrale, peşte etc. Faceţi acest lucru conştientizând importanţa echilibrului şi a sănătăţii, nu vi-l impuneţi ca pe o pedeapsă.
  • Obişnuiţi-vă să consideraţi dulciurile un răsfăţ, nu le mâncaţi pentru a vă potoli foamea.
  • Când vă e poftă, gătiţi voi înşivă dulciuri. Chiar dacă puneţi puţin zahăr şi făină albă, oricum va ieşi ceva mai sănătos decât un produs la pungă plin de chestii dubioase. Plus că a găti poate fi şi distractiv
  • Detaşaţi-vă mental de dulciuri. Sunt doar o plăcere dintre multele existente, nu singura. Voi decideţi dacă le mâncaţi, cât şi cum; nu le lăsaţi lor puterea de decizie. Găsiţi-vă alte moduri de a vă exprima sentimentele sau de a vă consola.

Continue reading