Fast-food, grabă, semi-preparate, masă pe fugă, aditivi şi coloranţi – toate acestea sunt o realitate a prezentului, însă ele au o alternativă a cărei voce se aude tot mai bine: mişcarea Slow Food. 

În ultimii ani se constată o tendinţă de recuperare a unor obiceiuri şi produse de odinioară, mai ales în domeniul alimentaţiei. În acest context, târgurile tradiţionale au devenit o obişnuinţă în multe oraşe din România, unde micii producători locali au ocazia să comercializeze brânzeturi, miere, vin, carne, dulciuri, ceaiuri, fructe etc. Însă…

Cât de bune sunt produsele vândute aici?

Cum putem fi siguri că ceea ce cumpărăm de la târgurile în aer liber sunt alimente de calitate şi nu preparate din supermarketuri, reambalate şi vândute sub altă formă?

Care este relaţia dintre Slow Food şi curentul eco?

Mai multe despre produsele şi târgurile tradiţionale, dar şi despre redescoperirea plăcerii de a mânca bine, aflăm dintr-un interviu cu reprezentanţii Slow Food Braşov.

——————–

• Ce înseamnă Slow Food? Care sunt principiile acestei mişcări?
  

Slow Food este o organizatie non-profit, eco-gastronomică, care se preocupă de promovarea produselor alimentare locale de calitate, ca replică la invazia mâncărurilor de tip fast food, a dispariției preparatelor cu specific local și a dezinteresului oamenilor în privința calității mâncării, a provenienței ei, a gustului si a felului în care alegerile culinare pe care le facem afectează restul lumii.

Slow Food este o rețea internațională, care a fost fondată oficial în 10 decembrie 1989 în Italia. În prezent mişcarea numără peste 100.000 de adepți în 160 de tari, iar pe agenda sa și-au facut loc şi obiective politice, țintite contra globalizării şi a produselor agricole tratate chimic. Deviza noastră este BUN. CURAT. CINSTIT (JUST)

• BUN – alimente proaspete şi gustoase, de sezon, care fac parte din cultura locală și care satisfac simțurile.
• CURAT – produs în condiții de igienă și în armonie cu natura și sănătatea umană.
• CINSTIT (JUST) – prețuri accesibile pentru consumatori, plată și condiții echitabile pentru micii producători.

• Cum a luat naştere Conviviumul Slow Food Braşov şi care este misiunea sa? Ce proiecte desfăşuraţi? Ce este un convivium?

Convivium (la plural convivia) este un termen împrumutat de Slow Food din latină (petrecere, recepție, banchet),  pentru a desemna organizațiile sale locale.

Convivium-ul Slow Food Brașov a fost înființat în anul 2008 de un grup de entuziaști brasoveni și un olandez, Bert Reinders, care a fost  primul președinte al Conviviumului Brașov.  Suntem o organizație non profit, membră a rețelei  Slow Food Internațional. Din anul 2010 ne-am constituit juridic în Asociaţia “Roadele Pământului” ®, marcă înregistrată sub egida căreia desfășurăm activități de susținere, identificare şi promovare a micilor producători de alimente, agricultori și fermieri locali.

Misiunea noastră este de a promova alimentația sănătoasă în rândul populației, plecând de la principiile care stau la baza mișcării internaționale Slow Food. De asemenea, idealurile asociației sunt protejarea produselor locale și nationale autentice, a rețetelor gastronomice tradiționale precum și educarea gustului la nivelul unor grupuri țintă ale societății (copii și adulți).

Cel mai important proiect al nostru este Târgul “Roadele Pământului”®, pe care îl organizăm fără întrerupere din 2009.

Începând de la prima ediţie, ne-am propus ca prin intermediul târgului să cream  un cadru adecvat în care micii producători locali (din regiunile istorice Transilvania, Moldova, Banat, Maramureș și Țara Românească) să îşi poată promova și comercializa produsele alimentare.

Alte proiecte desfășurate de Slow Food Brașov și Asociația “Roadele Pamantului”® sunt:

• Ateliere de educarea gustului adresate copiilor
• Vizite la micii producători locali
• Ateliere de nutriție sănătoasă în cadrul orelor de curs: Importanța fructelor și a apei în alimentația copilului; Sucuri naturale vs. sucuri fabricate industrial;
• Degustări de vinuri din soiuri pure româneşti
• Programe de formare continuă a producătorilor – seminarii de consiliere, igienă și de sprijin pentru producătorii locali
• Terra Madre Day, ziua internațională Slow Food  – o ocazie pentru membrii și simpatizanții Slow Food Brașov de a sărbători  mâncarea tradițională  și în general mâncarea bună, prin cine conviviale sau organizarea unor degustări de preparate tradiționale  românești, dar și de preparate sofisticate alese din opera lui Apicius, cel mai  mare  bucătar al  Romei Antice.
• Participarea la evenimente internaționale dedicate promovării produselor alimentare traditionale europene: Terra Madre Internaţional (Italia, Torino), Târgul Internațional al produselor tradiționale (Polonia, Zakopane), Târgul de produse tradiţionale (Germania, Berlin).

Anul acesta suntem parteneri într-un proiect transnaţional de reactivare şi promovare a unui vechi meșteșug al locuitorilor lanţului Carpatic – Transhumanța 2013

Acțiunile pe care le desfășurăm sunt permanent cunoscute, acceptate  și sprijinite de Slow Food Internațional.

• Cum vă asiguraţi că produsele comercializate în cadrul târgului Roadele Pământului®, din Braşov, sunt autentice?

Un rol principal al Slow Food Brașov este tocmai acela de a identifica micii producători autentici.

Slow Food Braşov alege cu rigurozitate maximă producătorii care participă la acest târg. De-a lungul procesului de selecţie, producătorii trebuie să prezinte certificate și buletine de  analiză ale  loturilor de produse, prin care fac dovada că alimentele comercializate sunt sigure pentru consum și sunt realizate folosindu-se produse naturale, fără adaosuri şi aditivi artificiali.

De asemenea, producătorii sunt vizitaţi personal de membrii organizației noastre pentru a verifica spațiile în care îşi desfăşoară activitatea, dacă efectivele de animale sunt cele declarate în solicitarea de participare la târg (în acest fel ne asigurăm că producătorul nu este de fapt un intermediar cu scop pur economic), dacă în procesul de fabricație sunt respectate normele de igienă și de fabricaţie etc.

În rândurile noastre sunt membri cu pregătire în domeniul alimentației şi avem un bun parteneriat cu specialiștii din cadrul Direcţiei Sanitar Veterinare Braşov şi de la Protecția Consumatorului.

• În unele magazine sau chiar în cadrul unor târguri, anumite produse prezentate ca tradiţionale sunt, de fapt, industriale, sau au în compoziţie ingrediente nu foarte naturale. Cum poate recunoaşte un consumator obişnuit produsele de calitate (de ex. când vine vorba despre miere, brânzeturi, carne)?

Asemena situații sunt regretabile. O primă condiție în identificarea produselor de calitate este citirea cu atenție a etichetelor. Etichetarea este obligatorie, inclusiv la târguri.

Trecând peste etichetă, există criterii organoleptice (aspect, miros, ingrediente, aromă și gust)  pentru fiecare categorie de produs în parte, în funcție de care putem face distincția între un produs de calitate și un altul de proastă calitate. Şi, nu în ultimul rând, preţul poate departaja un produs de proastă calitate și cu costuri mici de producție, de unul în care fabricantul a folosit ingredientele corecte și de calitate.

Noi am început deja un proiect de educare a consumatorilor în acest sens. Un prim pas a fost tipărirea unui mic ghid de identificare a brânzeturilor de calitate adresat consumatorilor, pe care l-am distribuit gratuit la târgul nostru. Urmează ghiduri și pentru alte categorii de produse. În cadrul târgurilor noastre, producătorii obișnuiesc să-și prezinte marfa și să o ofere spre degustare cumpărătorilor, fiind în permanență la dispoziţia acestora cu informaţii despre produsele proprii. De asemenea, dorim să inițiem vizitarea fermelor de producție locale cu grupuri de consumatori interesați – în măsura în care vor fi doritori, pentru a se asigura singuri de calitatea produselor comercializate la Târgul Roadele Pământului ®.

• Produsele de tip Slow Food sunt şi certificate ecologic? Există o preocupare a producătorilor în acest sens?

În  general în România  publicul a pus semnul egal între  bio, ecologic și Slow Food, dar  SlowFood urmărește mai mult  decât obținerea unor produse bio sau ecologice, încurajând întoarcerea  la  preparatele  savuroase de odinioară. Gustul bun este dat de ingrediente naturale, curate, prin urmare majoritatea producătorilor optează pentru  creșterea  animalelor și păsărilor în regim bio sau cumpără animalele pentru sacrificat  de la  mici crescători privați din mediul rural. Într-adevăr, în rândul producătorilor prezenți la târgul nostru există și producători care au produse certificate ca fiind bio sau ecologice (miere, ouă, vin), deci există o preocupare a producătorilor noștri în această direcție. Trebuie știut însă că certificarea presupune un proces îndelungat şi complex, strict controlat de autoritățile de certificare din România și de la nivel UE.

• Anumite persoane se plâng de condiţiile în care sunt ţinute alimentele la târgurile tradiţionale şi reclamă faptul că vânzătorii nu respectă regulile de igienă (pun mâna pe bani şi pe alimente, nu ţin la frigider brânzeturile sau carnea etc.). Ce garanţie are cumpărătorul că în cadrul târgurilor Roadele Pământului sunt respectate condiţiile de siguranţă a alimentelor?

Igiena la târgurile organizate în aer liber este într-adevăr o problemă serioasă pe care am avut-o în vedere încă de la început. Din acest motiv, la Târgul Roadele Pământului® produsele perisabile (mezeluri, brânzeturi, ouă, prăjituri) se expun, se vând și se păstrează în vitrine  frigorifice.

Încă de la prima ediție a târgului nostru am încheiat un parteneriat cu Directia Sanitar-Veterinară Brașov, care inspectează târgul şi producătorii la fiecare ediție. În plus, în cadrul târgului am instituit o serie de reguli privind igiena, etichetarea şi depozitarea mărfii,  pe care producătorii participanți s-au angajat să le respecte. În calitate de organizatori, suntem prezenți la târg pe toată durata sa, iar eventualele nereguli sunt corectate la fața locului.

În concluzie, rolul nostru nu se rezumă doar la identificarea, verificarea și promovarea micilor producători, ci ne preocupăm de formarea lor continuă. Împreună cu DSVSA și OPC Brașov organizăm o serie de seminarii gratuite de consiliere, igienă și de sprijin pentru acești producatori.

• Mulţi români îşi fac cumpărăturile din super- şi hipermarketuri. Consideraţi că produsele care respectă principiile Slow Food sunt compatibile cu marile centre comerciale? Ar putea fi aduse în cadrul acestora pentru a fi mai aproape de cumpărători?
  

Micii producători nu dispun de resurse materiale și nici de capacități tehnice care să le permită producerea  în mod onest a cantității de marfă cu care să aprovizioneze o rețea de supermarket. Intrarea într-un lanț de hypermarket constituie  o provocare pentru micii producători, care au de ales  între două alternative pentru a face față comenzilor:

a) fie își modifică capacitățile de producție și devin producători mai mari, cu costuri mai mari de producție;

b) fie intervin asupra rețetelor  prin introducerea unor aditivi și emulsii pentru a obține o cantitate mai mare de produse finite dedicate alimentației publice.

• Care este pulsul mişcării Slow Food în România? Sunt românii deschişi faţă de această filosofie?

Românii sunt deschiși spre valorile Slow Food. Fără să știe, majoritatea românilor chiar le pun în practică, pentru că la noi femeile încă mai  gătesc acasă zilnic, inclusiv meniuri tradiționale fastuoase pentru sărbători și ocazii speciale. Un indicator al deschiderii pentru Slow Food este tocmai succesul târgurilor de alimente organizate în toată țara sub emblema melcului, simbolul Slow Food în lume.

Una dintre problemele care apar în privinţa percepției românilor față de valorile mișcării Slow Food, este faptul că adesea românii confundă standardele Slow Food cu cele bio, ele se suprapun, dar nu în totalitate.

Acum  patru-cinci ani  nu se știa  mare  lucru despre  Slow Food. În prezent  Slow Food este asociat cu idea de calitate, tradiție și bun gust în ceea ce privește produsele alimentare.  Iar despre brașoveni, putem afirma cu certitudine că au devenit adepți ai principiilor Slow Food și că și-au reeducat gustul în materie de alimente si alimentație. Dovezi ale acestui fapt stau numărul de cumpărători tot mai mare de la an la an, în cadrul targurilor Roadele Pământului ® organizate de Convivium-ul Slow Food Brașov, fidelitatea acestora pentru anumite produse care se regăsesc exclusiv la acest târg, precum și feedback-ul pe care il primim periodic din partea cumpărătorilor.

——-

Foto: Slow Food Braşov

Interviu realizat în colaborare cu România Pozitivă

—–-

Dacă ţi-a plăcut acest articol şi crezi că poate fi util şi altora, dă un like & share pe Facebook 😉

—–