Munchen văzut de la înălţime – 4 panorame de neratat

Data trecută când am vizitat Munchenul nu eram cuprinsă de febra panoramelor, aşa că am rămas cu picioarele pe pământ. Acum însă nu am ratat ocazia de a admira oraşul de la înălţimea unor turnuri celebre.

La câteva ore după ce am aterizat la Munchen, m-am îndreptat spre centrul vechi, în Marienplatz, pentru a-mi îndeplini dorinţa de a mă urca în două dintre clădirile-simbol ale oraşului.

Primăria Nouă

Prima pe listă a fost Primăria Nouă, cu faţada ei gotică şi turnuleţele croşetate în piatră. După ce am făcut câţiva paşi în curtea interioară, aflată parcă departe de agitaţia din Marienplatz, am căutat locul de acces spre turn. Nu a fost deloc greu să-l găsesc, mai ales că în faţa mea erau şi alte persoane cu aceeaşi „destinaţie”. Biletul a costat 2,50 euro. Deşi eram pregătită să urc multe scări, n-a fost nevoie, deoarece în turnul primăriei se ajunge cu un lift. Aşadar, în scurt timp am ieşit pe terasa bătută de vânt din cel mai înalt turn al clădirii, de unde am privit nerăbdătoare în jur.

primaria-noua-munchen Continue reading

Unde mănânci în Munchen dacă nu-ţi place mâncarea bavareză

În vizita trecută, am experimentat în Munchen şi niscaiva preparate de-ale locului, care nu m-au impresionat deloc, ba dimpotrivă. Hofbrauhaus (Casa Berii) şi Augustiner or fi ele încadrate la categoria must see pentru turişti, dar mâncărurile greţoase şi grele din meniurile lor nu au fost pe gustul meu. În orice caz, a fost o experienţă şi mă bucur că am ajuns şi prin locurile respective, măcar pentru atmosferă.

Poate că la un moment dat o să-mi fac curaj şi o să testez din nou vreun preparat nemţesc, însă până una-alta, de ce să nu mă bucur de vacanţă şi să mă răsfăţ cu chestii pe placul meu, chiar şi în Germania? :D

golden-bar-munchen-bunatati

Bere n-aş bea toată ziua, de covrigi m-am cam săturat, cârnaţii mă lasă rece, indiferent de formă, denumire sau culoare, de (tradiţionalii :D) cartofi prăjiţi nu mai zic. Ce-mi mai rămâne să mănânc în Munchen? La prima vedere, mai nimic. Însă de data asta, cu ajutorul unei prietene, am descoperit locuri drăguţe cu mâncare bună, dar netradiţională.

Preferatul meu a fost, de departe, Golden Bar. Mi-a plăcut tare mult interiorul luminos, camera cu tavan înalt, decorată cu hărţi aurii şi candelabre moderne. Chelnerii, foarte simpatici şi zâmbitori, iar mâncarea – delicioasă!! Am ales o mâncare de pui tikimasala, cu sos picant şi orez alături plus un pahar de vin şi am avut un bruch pe cinste! Locul se asortează minunat cu o zi de duminică, la prânz, când eşti în slow mood. Iar ceilalţi clienţi păreau la fel de relaxaţi. Continue reading

Seară perfectă cu degustare de ceai la Joie de Vivre

Când auzi că urmează câteva zile cu ploaie, iar toamna devine mai aspră, e musai să-ţi faci provizii de optimism şi ceva ceai, ca să-ţi poţi încălzi sufletul pe frig. Asta am făcut miercuri seară, la ceainăria Joie de Vivre, unde am participat la o degustare delicioasă de ceai.

La Joie de Vivre am fost acum multă vreme, când de-abia se deschisese, şi mi-a plăcut mult interiorul, decorat elegant, dar intim. Între timp, ceainăria s-a mărit cu o frumoasă terasă, decorată şic, de care încă n-am avut ocazia să mă bucur (poate vara viitoare…). Camerele sunt în continuare la fel de primitoare – am simţit asta la degustarea de ceai la care am fost de curând. După câteva zile de stat multe ore în faţa laptopului, am pus pauză şi am făcut o scufundare relaxantă în lumea cât se poate de reală a ceaiului, într-o companie plăcută.

degustare-de-ceai-joie-de-vivreAm ajuns la ceainărie pe la ora şapte, iar după câteva minute a început şi degustarea. În micul salon roşu se strânsese deja ceva lume, toţi fiind nerăbdători să vedem ce surprize ni s-au pregătit. Gazda ne-a povestit câte ceva despre ceaiuri, sortimente şi obiceiuri, apoi a început distracţia. Am testat 6 ceaiuri: negru, verde, alb, rooibos, plante şi fructe, iar partea faină a fost că a trebuit să ghicim ingredientele din fiecare. Continue reading

Aida Bistro – mâncare savuroasă la Palatul Bragadiru din Bucureşti

Nu mi-aş fi imaginat niciodată că la doi paşi de Palatul Parlamentului se află un alt palat, cu o poveste fascinantă, ce scrie o pagină frumoasă din istoria Bucureştiului. Este vorba despre Palatul Bragadiru, descoperit săptămâna trecută, unde am petrecut câteva ore în cadrul micului său bistro, Aida – un loc cu mâncare bună şi oameni faini.

Am avut ocazia să savurez câteva dintre bunătăţile Aida Bistro într-o companie plăcută, la terasa liniştită din spatele clădirii, din dorinţa de a profita cât mai mult de zilele calde de toamnă, cu soare blând. Deşi central, bistroul este departe de agitaţia străzilor aglomerate şi oferă intimitate chiar şi în timpul săptămânii.

aida-bistro-palatul-bragadiru

Meniul Aida Bistro invită la o călătorie prin bucătării din toată lumea, adunând câte-un pic din savoarea fiecăreia, cu preparate adaptate la gustul celor care-i trec pragul. Cu toate astea, meniul nu este foarte stufos, pentru că accentul se pune pe calitatea ingredintelor şi a pregătirii, iar felurile de mâncare sunt cu adevărat deosebite. De exemplu, este unul dintre puţinele locuri din Bucureşti unde găseşti mâncăruri cu specific portughez, cum ar fi cataplana sau feijoada. Continue reading

Grădina Englezească din Munchen – dolce far’ niente în stil nemţesc

Pentru că astăzi e duminică, iar săptămâna trecută pe vremea asta mă plimbam prin Grădina Englezească din Munchen (Englischer Garten), mi-am propus să scriu despre amintirea acelei frumoase escapade, cu gândul la soarele de toamnă al Bavariei.

Grădina Englezească este unul dintre cele mai mari parcuri din Europa: se întinde pe aproape 4 km². Aceasta a fost amenajată în secolul al XVIII-lea, iar denumirea sa provine de la stilul inspirat de parcurile din Marea Britanie.

gradina-englezeasca-munchen

După un brunch ca la carte într-o cafenea drăguţă, am luat-o la pas spre Grădina Englezească, pe care data trecută am sărit-o, din lipsă de timp. Plimbarea agale printre biciclete, băutori de bere şi oameni ieşiţi la iarbă verde a fost una plăcută, tihnită, deşi mă simţeam plină de energie şi nu am avut chef să stau jos, uitându-mă la gâşte. Pajiştile parcului erau luate în stăpânire de grupuri vesele aflate la picnic, distrându-se la un fotbal sau alte jocuri, ori relaxându-se cu o carte alături, în lumina jucăuşă a toamnei. Continue reading

Plimbare în inima oraşului Munchen: de la Stachus la Marienplatz şi Viktualienmarkt

Încă dinainte să încep să scriu acest articol, presimt că va fi unul kilometric. Kilometri de uimire, bucurie, descoperiri şi wow-uri. Sper să vi le transmit şi vouă prin cuvinte şi imagini.

Am ajuns în Munchen vineri, pe la prânz şi nu mi-a venit să cred cât de frumos zâmbea soarele. După un prânz scurt, am plecat la plimbare spre centru, pe care mi-l aminteam destul de bine de acum doi ani, când am ajuns pentru prima oară în acest oraş, în miez de iarnă. De la Karlsplatz – Stachus am mers agale spre Marienplatz, în compania unei lumini blânde, privind cu nesaţ la clădiri, magazine şi oameni. Am luat pur şi simplu strada la pas, doar admirând ce-i în jur, fără intenţia de a reţine nume sau detalii.

Am intrat şi în câteva dintre bisericile care mi-au ieşit în cale, pentru că data trecută nu apucasem să le văd prea bine. Prima a fost o biserică „etajată”, cu o cameră destul de joasă la parter şi o încăpere înaltă la planul superior, cu decoraţiuni impresionante pe tot tavanul, în culori calde, aurii.

biserica-munchen Continue reading

Munchen, dragoste la a doua vedere

Răsfoind cele aproape 1000 de poze făcute în Munchen, după o escapadă de doar 4 zile aici, mă apucă deja dorul. De oraş, de vacanţă, de hoinărit pe străzi şi încercat bunătăţi, de stat la poveşti în locuri noi şi explorat castele uriaşe.

Deşi îmi propusesem să fac mai puţine fotografii în această vacanţă, nu am reuşit să mă ţin de cuvânt. Însă privindu-le, nu-mi pare rău. Imaginile mă ajută să-mi amintesc mai bine locurile vizitate şi senzaţiile trăite, deci pot să spun că m-am întors cu un bagaj plin de amintiri.

gradina-botanica-palatul-nymphenburg-munchen

După weekendul de acum doi ani petrecut la Munchen, în compania gerului de februarie, de data asta am avut parte de o vreme cum nu se poate mai bună. A mai şi plouat din când în când, dar timpul a ţinut cu noi, a fost numai bine de plimbat. Entuziasmul meu a intrat pe „adventure mood”, aşa că timp de patru zile am fost în priză, cu dorinţa de a vedea şi de a simţi cât mai multe. Totuşi, mi-am propus să acord timp fiecărui locşor, ca să-mi tihnească plimbarea, chiar dacă astfel nu aş mai fi reuşit să văd tot ce aveam pe listă. Continue reading

Galeria Artfooly, o felie delicioasă de artă în Bucureşti

Săptămâna trecută am avut parte de o surpriză dulce: Anca mi-a trimis o invitaţie inedită la deschiderea Galeriei de Artă Artfoolyo prăjiturică simpatică, personalizată special pentru această ocazie. Mi-au plăcut mult numele şi logo-ul năstruşnic, diferite de imaginea pe care o aveam eu despre galeriile de artă.

 invitatie-vernisaj-artfooly

După ce am savurat invitaţia, la propriu şi la figurat :D, mi-am notat în agendă evenimentul, iar miercuri, pe 8 octombrie, m-am îndreptat spre Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei, unde se află galeria, alături de Ioana.

Galeria Artfooly a fost inaugurată prin vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură „Tango Diagonal au chocolat”, cu lucrări ale artiştilor plastici Arina Gheorghiţă şi Cristian Orza. Continue reading

„Bucharest Today” – Bucureştiul prin ochii unui fotograf japonez

Marţi, pe o zi cu ploaie, mi-am făcut curaj şi am ieşit din casă, în compania umbrelei, pentru a respira un pic de aer proaspăt de toamnă. De obicei, când plouă, îmi place să lenevesc în casă, însă de data asta de-abia aşteptam să ies, după câteva ore de muncă neîntreruptă.

Sub picăturile de ploaie, toate culorile oraşului parcă prind viaţă, mai ales vegetaţia, iar aroma de toamnă se simte din ce în ce mai puternic. Trotuarele sunt pustii, iar peisajul urban se transformă într-un cadru romantic, unde cenuşiul blocurilor pare desprins dintr-un film vechi.

De la Victoriei, mi-am îndreptat paşii spre Galeria IX, pe bulevardul Aviatorilor, nr. 9, pentru a vizita expoziţia de fotografie „Bucharest Today” a lui Tomo Minoda. Tomo este un fotograf japonez care locuieşte în Bucureşti de ceva vreme şi care suprinde cadre inedite din oraş în nuanţe alb-negru. Am avut ocazia să stau de vorbă cu el despre pasiunea lui, fotografia, şi am admirat lucrările sale, bucăţi autentice de viaţă cotidiană surprinse pe străzile din Bucureşti. Tomo consideră că termenul care descrie cel mai bine capitala este „haos”; fotografiile lui reuşesc să surprindă frânturi din acest puzzle complicat, ameţitor, însă care dă naştere unor adevărate tablouri pline de armonie.

galeria-IX Continue reading

50 de motive pentru a alerga un maraton

  1. Înveţi să-ţi gestionezi timpul, pentru că e important să faci loc în program antrenamentelor.
  2. Poţi să mănânci liniştit prăjitura aia. Ba chiar e indicat s-o mănânci.
  3. Devii mai organizat.
  4. Capeţi încredere în tine şi în propriile forţe.
  5. Îţi dai seama cât de mult ai evoluat faţă de perioada în care alergai 2 km şi oboseai imediat.
  6. Nu trebuie să termini printre primii ca să fii câştigător.
  7. Mişcarea devine a doua ta natură, nu un task de bifat în silă.
  8. Ieşi din zona de confort.

    de ce sa alergi un maraton

    Foto: runnerseden.com

  9. Endorfine. Multe.
  10. E un timp pe care-l petreci tu cu tine.
  11. Înveţi să te adaptezi din mers la provocările care apar. Din alergat, adică.
  12. Ai grijă de sănătatea ta.
  13. Te laşi inspirat de ceilalţi alergători, de veteranii care aleargă cot la cot cu tine sau de cei în scaun cu rotile, participanţi la categoria dedicată.
  14. Îi inspiri la rândul tău pe alţii să se apuce de alergat sau chiar să participe la un maraton. Continue reading