CONCURS: Câştigă bunătăţi naturale de la Fares!

Despre Fares şi ceaiurile lor am mai povestit în iarnă, când am primit un pachet-surpriză cu bunătăţi de tot felul, pe care încă le savurez cu poftă. Acum, pentru că se apropie Paştele, cei de la Fares au pus la cale o campanie-concurs, astfel că îţi poţi alege tu singur cadoul, după pofta inimii.

faresPremii

La acest concurs avem 3 premii de dat, aşa că vom extrage 3 norocoşi, care vor câştiga:

  • 150 lei în produse Fares, la alegere
  • 100 lei în produse Fares, la alegere
  • 50 lei în produse Fares, la alegere

Produsele se aleg de către fiecare dintre cei 3 câştigători desemnaţi, din cele aflate pe stoc în magazinul online Fares (preţul este cel afişat la produsul respectiv). Continue reading

Gânduri după vacanţa la Bratislava şi Viena

„Ce-o să faci 4 zile la Bratislava???” mă întrebau oamenii când le spuneam că mi-am ales ca destinaţie de vacanţă micuţa capitală a Slovaciei. „Doar 2 zile la Viena??” continuau miraţi. Aşa cum povesteam şi cu alte ocazii, mi s-a pus pata pe Bratislava după ce am avut nişte experienţe minunate cu Varşovia şi Praga. În consecinţă, pentru prima vacanţă pe anul ăsta am ţinut să explorez Bratislava, dar pentru că s-au aliniat planetele… transportului, am avut ocazia să mă reîntorc şi la Viena.

Cuvintele-cheie ale acestei vacanţe au fost „Slow. No pressure.”

viena-flori

Per total, escapada asta a fost un slalom printre liniştea străduţelor de-o palmă şi agitaţia marilor bulevarde şi pieţe, un mix plăcut de energie şi lene, cum îi şade bine unui concediu reuşit. M-am simţit mai prezentă, mai atentă la ce era în jur, chiar dacă am folosit mult aparatul foto. Spre deosebire de alte vacanţe, mintea nu mi-a mai zburat la ce o să scriu pe blog şi cum voi povesti atâtea senzaţii şi bucurii. Le-am trăit, pur şi simplu. Poate de-asta am fost un pic bulversată când m-am întors, însă noroc cu weekendul care a venit cât ai clipi. Continue reading

Ce sunt produsele bio?

Pentru că există o mare confuzie cu privire la ce înseamnă bio şi aud o mulţime de aberaţii legate de subiect, m-am gândit să punctez câteva aspecte despre acest tip de produse:

  • Eco, ecologic, organic şi bio înseamnă fix acelaşi lucru. Fiecare din termeni desemnează produse care nu conţin reziduri de pesticide, îngrăşăminte chimice, hormoni de creştere, radicali liberi de la iradieri, antibiotice şi alte componente nocive. Ingredientele sub obţinute prin metode care respectă mediul înconjurător şi ciclul natural al plantelor şi animalelor. De asemenea, este interzisă utilizarea organismelor modificate genetic.covrigei-din-faina-integrala1
  • Un produs dobândeşte eticheta “bio” doar după ce este supus unor verificări realizate de organisme avizate, care atestă că acesta respectă condiţiile enumerate mai sus.
  • Termenul “natural” atrage consumatorii, aşa că este utilizat la greu. Însă acesta nu este reglementat legal, aşa că nu semnifică nimic şi nu are nicio valoare, deci absolut orice poate fi “natural”. Poţi să ai un produs ultra-procesat, plin de aditivi şi chestii dubioase, pe care să scrie “natural”. E perfect legal. “Natural” NU înseamnă “bio”.
  • Ca să-ţi dai seama dacă un produs este sau nu bio, verifică să aibă pe etichetă frunza verde înconjurată de steluţe, simbolul comunitar care garantează că produsele sunt în conformitate cu metodele de producţie ecologică. Alături de sigla comunitară mai apare uneori şi sigla naţională ,,ae”. Nu contează ce scrie în rest pe etichetă, ce zic reclamele sau aburelile de marketing. Dacă un produs nu are acest semn distrinctiv, înseamnă că nu e bio, indiferent de cât de natural e mediul în care au fost obţinute. De exemplu, ouăle produse de găinile bunicii, chiar dacă sunt hrănite cu grăunţe, nu pot fi considerate bio dacă nu au atestatul respectiv. Asta nu înseamnă că nu sunt sănătoase, ci doar că nu sunt bio!logo produs ecologic bio organic
  • Pentru ca un produs să fie bio, nu trebuie neapărat să conţină 100% ingrediente bio, ci acestea trebuie să se regăsească într-un procent de cel puţin 95%, cu excepţia apei, sării şi a sulfiţilor (în cazul vinurilor).
  • Nu orice produs bio este automat sănătos, aşa că nu e cazul să ne iluzionăm că putem mânca frecvent zahăr bio în cantităţi industriale fără să avem probleme pe termen lung. Şi produsele bio pot fi ultra-procesate şi pot include o cantitate mare de zahăr, sare sau grăsimi (ce ironie, şi ele bio…). Am scris mai multe aici.

*Unii ar putea înţelege din cele de mai sus că sunt sceptică atunci când vine vorba de produsele bio. Dimpotrivă, mă bucur că există un interes tot mai mare pentru ele şi cred că ar trebui să fie considerate ceva normal, nu un moft. E minunat să facem alegeri cât mai sănătoase pentru noi şi pentru mediu, aşa că dacă ne permitem e recomandat să optăm pentru varianta bio cât mai des. Însă nu e cazul să facem din asta o obsesie.

Jurnal de fericire

Astăzi e Ziua Fericirii, aşa că am adunat câteva articole pe această temă, scrise pe blog de-a lungul timpului. Eu o sărbătoresc printr-o vacanţă relaxantă, alături de oameni dragi, 100% offline (postarea asta e programată :P), într-un loc nou, despre care promit să povestesc când mă întorc. Până atunci…

La cât mai multe momente de fericire! :)

O să fiu fericit când…

o sa fiu fericit cand Continue reading

Nu-i lăsa să-ţi confişte bucuria de a face mişcare!

“Find what feels good!”

Efort, încrâncenare, transpiraţie şiroind pe muşchi bine definiţi. Un instructor spartan care îţi numără printre dinţi flotările şi nu pare prea mulţumit de ritmul tău de lucru. Respiraţii sacadate, încruntare. Aşa arată pentru unii cadrul ideal în care se simt motivaţi să facă mişcare. Şi e ok. Însă asta nu înseamnă că toată lumea trebuie să se regăsească în acest tablou suprarealist. Există şi alte forme de “artă”, până la urmă.

Te rog, nu-i lăsa să-ţi confişte bucuria de a face mişcare în stilul propriu! Nu te lăsa convins că a face mişcare e o corvoadă, nu te lăsa îngrădit de concepţiile lor înguste că trebuie neapărat să tragi de fiare pentru a arăta mai bine. Nu, a face mişcare e un lucru la fel de personal ca pantalonii preferaţi: nu e musai să fie la modă, ci e important să ţi se potrivească şi să te simţi bine cu ei. Aşa că nu te limita la ce “trebuie”, ci găseşte ceea ce îţi place, explorează şi descoperă tipul de mişcare motivant pentru tine. Poate îţi doreşti doar să ai mai multă energie şi de-asta alegi să faci aerobic, kangoo jumps, jogging, yoga sau abdomene. Poate vrei doar să te simţi bine, nu să dobori recorduri olimpice sau să participi la ultramaratoane.

de ce sa alergi un maraton

Foto: runnerseden.com

A face mişcare nu e (doar) despre a transpira şi a obosi, ci şi despre a te cunoaşte, a-ţi asculta corpul, a fi tu cu tine sau, dimpotrivă, a împărtăşi bucuria de libertate cu ceilalţi.

Continue reading

Reţetă: Paste cu ciocolată

Acum vreo două weekend-uri, după o alergare mai intensă prin vânt, mi s-a făcut poftă de ceva dulce, aşa că am improvizat un mic desert simplu şi uşor de făcut: paste cu ciocolată :)

paste-penne-cu-ciocolata

Nu e nicio filosofie la mijloc, pur şi simplu am fiert pastele (penne integrale am avut eu), am topit ciocolata neagră (75%) la aburi, apoi le-am făcut cunoştinţă. Am adăugat câteva cubuleţe de tofu cu chimen, pentru un touch de sărat şi am presărat deasupra merişoare. A ieşit un pic cam prea dulce (n-am găsit cioco mai amară…) – noroc cu tofu, care a mai echilibrat cât de cât situaţia. Ar fi mers şi nişte fulgi de migdale, dar n-am avut. Continue reading

CONCURS: Tu ce faci de Ziua Fericirii?

Update: Am extras şi câştigătorul: comentariul nr. 4 – Rodica. Felicitări! :)

castigator ipf

Ei bine, da, există aşa ceva, din fericire :D Ziua Internaţională a Fericirii se sărbătoreşte în fiecare an pe 20 martie, un bun prilej de a ne reconsidera priorităţile şi de a ne aminti de lucrurile care contează cu adevărat pentru noi. Şi nu ştiu dacă aţi auzit, dar în Bucureşti există un loc special unde poţi să-ţi creşti pofta de fericire şi s-o împarţi cu alţii. Se numeşte chiar Institutul pentru Fericire (IPF), iar în spaţiul lor primitor se organizează ateliere de dezvoltare personală, seri de film şi de comunitate şi tot felul de alte întâlniri cu spirit pozitiv.

Şi cum Ziua Fericirii merită celebrată din plin, IPF te aşteaptă la film! Vineri seara, pe 20 martie 2015, de la ora 20:00, la Connect Hub (Bd. Dacia, nr. 99, etaj 4, Bucureşti) se proiectează filmul “Hector în căutarea fericirii” (“Hector and the Search for Happiness”), care să te inspire şi să te motiveze pe propriul drum tău spre fericire. Vezi trailerul oficial, iar apoi îţi poţi rezerva un loc la film chiar aici.

Dar ziceam ceva de un CONCURS, nu? :)

IPF oferă 2 bilete pentru tine şi cineva drag la filmul “Hector în căutarea fericirii” şi o seară plăcută în compania unor oameni faini, ca să închei o zi specială într-o notă relaxantă. Concursul se adresează celor din Bucureşti.

film Ziua Fericirii 2015

Reguli de paticipare Continue reading

(Re)descoperă-ţi mirosul!

Miros dulce-acrişor de lăcrămioare, de narcise, de zambile. Miros de brioşe proaspăt scoase din cuptor. Miros ascuţit de benzină. Miros dens de cafea aburindă. Miros de ploaie rece de primăvară. Miros de iubire. Miros de libertate…

Ce arome plutesc acum în jurul tău? Ce senzaţii îţi trezesc?

gradina-botanica-varsovia-trandafiri

Constat că mirosul este destul de neglijat în comparaţie cu celelalte simţuri. Majoritatea dintre noi suntem mai ataşaţi de sfera vizuală şi de cea auditivă, astfel că mirosul rămâne la urmă, ca un accesoriu de care ne putem uşor lipsi. Îl băgăm în seamă doar când, trecând pe stradă, ne izbeşte vreun iz puternic neplăcut ori când, în metrou, parfumul celui de lângă noi ne trezeşte la viaţă o amintire pe care o credeam de mult pierdută. Ne amintim cât de valoros e mirosul când suntem răciţi şi simţim ce neplăcut e să nu percepem nicio aromă.

Simţul olfactiv ne oferă ocazia unor experienţe extrem de variate: se pare că omul poate recunoaşte aproximativ 1.000 miliarde de mirosuri, zic ultimele studii. Dacă devenim mai conştienţi de el, ne poate lărgi universul senzorial, fiind transpuşi într-o plimbare prin lumea amintirilor proprii, dar şi a senzaţiilor noi. Mirosul e ca un joc unde mii de piese de puzzle se aranjează în cele mai creative forme pentru a compune cadre senzoriale uimitoare, uneori revelatoare. Prin miros, poţi gusta dintr-o gamă vastă de plăceri, la fel de intense ca cele tactile, vizuale sau auditive. Continue reading

Bucurii feminine de primăvară

În ultimii ani, sărbătorile lunii martie, respectiv Mărţişorul şi Ziua Femeii, nu prea îmi mai trezesc interesul. Nu simt nevoia să port mărţişor sau aţă de mărţişor, deşi îmi place să le admir la altele. Cu toate astea, am avut parte de câteva mici răsfăţuri feminine în prag de primăvară capricioasă. Babele îşi fac de cap, se pare :D

Prima săptămână din martie a început cu un mărţişor minunat primit de la COLOR: un tricou simpatic din colecţia „Iubesc româneşte”, cu un imprimeu haios, pe care abia aştept să-l scot la purtat în aer şi soare. Deocamdată i-am făcut o poză indoor… Mulţumesc! :)

tricou-COLOR

Un ceai cu căpşuni, savurat alături de o mână de fructe roşii şi dulci, mi-a făcut ziua mai veselă şi mi-a amintit că mai e puţin şi vine vremea caldă.

ceai-de-capsuni-d-oro-tea

Continue reading

Cum am învăţat să-mi iubesc picioarele

În ultimii ani, dulapul meu s-a umplut de pantaloni şi blugi, în timp ce numărul fustelor şi al rochiilor a scăzut dramatic, până la… zero. Am preferat să-mi ascund forma şi culoarea palidă a picioarelor sub materialul moale, protector al pantalonilor, pe motiv că aşa îmi e mai uşor să mă mişc, să fiu în largul meu. Şi asta inclusiv pe timp de vară.

Între timp, s-a întâmplat ceva ce mi-a făcut poftă să mă îmbrac în haine cu vedere la forma picioarelor, astfel că mai pe la toate târgurile şi în magazine privirea mi-a fost atrasă de rochiţe colorate, cu modele florale sau geometrice. Acum mă simt minunat când ies pe stradă în rochie şi mi se pare chiar mai comodă decât o pereche de pantaloni (pentru mine, comoditatea e pe primul loc când vine vorba de îmbrăcăminte).

Când şi de ce s-a produs declicul?

imi-iubesc-picioarele

Continue reading