Bootcamp pentru Fericire sau cum să-ţi colorezi vara

Ţin minte că atunci când eram la şcoală, în vacanţele de vară îmi plăcea la nebunie să merg în tabere la munte, unde timp de o săptămână uitam de toate şi mă deconectam de la învăţat. Nu aveam vreun program organizat, însă mergeam în drumeţii şi excursii, umblam după fructe de pădure, dansam, cântam sau jucam tot felul de jocuri cu colegii de tabără.

Ce îmi amintesc cu mare claritate e că am nimerit doar în tabere cu mâncare foarte bună, deşi toţi mă ameninţau că o să mor de foame pe-acolo 😛 Ah, şi pe-atunci nu aveam telefon mobil, aşa că sunam acasă de la un telefon cu cartelă, după ce stăteam la rând minute bune şi ascultam conversaţiile celorlalţi. Desigur că nici apart foto digital nu deţineam, însă aveam unul clasic, cu un stoc limitat de poze. Parcă erau vreo 26 de poziţii, dacă nu mă înşel, pe care trebuia să le drămuiesc bine, dacă voiam să îmi ajungă pentru toate cele 7 zile. De fiecare dată, mă gândeam de 10 ori înainte să apăs butonul. Chiar şi aşa, lipsite de tehnologie şi de social media, au fost nişte vacanţe splendide, la care mă gândesc cu drag.

Bootcamp Pentru Fericire

Acum, chiar dacă perioada şcolii a trecut, se pare că taberele de vară sunt în continuare pe val, chiar şi pentru adulţi. Am văzut o ofertă consistentă de tabere de dezvoltare personală, artistice, sportive etc., unde oamenii se adună timp de mai multe zile pentru a învăţa ceva sau pur şi simplu pentru a trăi o experienţă frumoasă în miez de vară.

Mi-am amintit de taberele copilăriei când am văzut invitaţia celor de la Institutul pentru Fericire, care vara aceasta organizează Bootcamp pentru Fericire. Continue reading

Lectură la iarbă verde: Copacul cu Cărţi

Vara trecută făceam un mic inventar al locurilor unde poţi citi în aer liber în Bucureşti. Acum mă bucur să adaug listei încă unul, de data aceasta prevăzut şi cu o mică bibliotecă. Este vorba de Copacul cu Cărţi din Cişmigiu, un spaţiu larg, foarte plăcut, amenajat pe una din pajiştile parcului.

copacul-cu-carti-parcul-cismigiu

Cei doi copăcei-bibliotecă sunt garnisiţi cu tot felul de cărţi, pentru copii şi adulţi. Mi-a plăcut că am găsit aici cărţi noi, în stare bună, variate. Continue reading

Inteligenţa ecologică – Daniel Goleman

Între abordarea pătimaşă a ecologiştilor, abuzurile companiilor şi nepăsarea celor mai mulţi dintre noi, Daniel Goleman propune în cartea Inteligenţa ecologică o alternativă pragmatică a preocupării pentru mediu. Abordarea sa poate părea utopică la momentul actual, dar perspectiva propusă ar putea fi realizabilă într-un viitor responsabil.

«Ecologic» este un miraj

M-a uimit acest titlul de capitol: sună cam descurajant pentru o carte intitulată „Inteligenţa ecologică”. Însă ceea ce vrea autorul să sugereze este că, asemenea ecosistemelor naturale, elementele din industrie se află într-o strânsă legătură, interacţionând şi influenţându-se reciproc la foarte multe niveluri. Chiar dacă un produs este considerat ecologic, în urma analizei ciclului de viaţă se observă că din fabricarea oricărui articol rezultă cel puţin un fel sau altul de substanţe toxice, la un moment dat pe parcursul lanţului proceselor industriale. Aşadar, concluzionează autorul, nimic fabricat prin procese industriale nu poate fi complet ecologic, ci doar relativ mai puţin dăunător mediului.

inteligenta ecologicaFaptul că un produs este ecologic înseamnă un plus pentru unii cumpărători şi tocmai de aceea multe firme mizează pe această calitate ca o strategie de marketing. Greenwashing, impresia de produs ecologic, presupune a scoate în evidenţă unul sau mai multe atribute pozitive ale unui produs pentru a crea impresia că acel produs este în totalitate bun. Punându-se accentul pe bumbacul organic dintr-un tricou sau pe absenţa grăsimilor dintr-o gogoaşă, se abate atenţia asupra cumpărătorilor de la aspectele negative pe care acel produs le-ar putea avea şi se scoate în evidenţă o calitate care impresionează. Bineînţeles, aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului. Continue reading

În vacanţă: tips&tricks pentru bagaje mai uşoare şi prietenoase

Entuziasmul meu pentru vacanţe atinge cote înalte cu 4-5 zile înainte de plecare, când mă ocup de ultimele aranjamente. Încep să-mi fac bagajele cu vreo 2 zile înainte, cântărind bine ce să pun înăuntru şi ce să las acasă, deoarece îmi place să am cât mai puţine de cărat.

Pentru vara asta n-am niciun plan de escapadă deocamdată (cel puţin nu peste mări şi ţări), însă fiind perioada vacanţelor m-am gândit să scriu un articol de “pregătire”, cu câteva sfaturi pentru făcut bagaje, desprinse din experienţa mea. Majoritatea lor sunt aplicabile în orice situaţie, dar sunt şi câteva valabile pentru vacanţe de până în 7-10 zile.

vacanta

De ce e bine să iei cât mai puţine lucruri cu tine în vacanţă? În primul rând, pentru că poţi economisi timp şi bani în cazul în care mergi cu avionul şi ai doar un bagaj de mână în care îţi încape tot. Nu mai trebuie să plăteşti în plus la zborurile low cost şi nici să aştepţi în aeroport venirea bagajelor de cală. În al doilea rând, nu mai ai grija unui ditamai morman de valize, mai ales dacă trebuie să schimbi mai multe mijloace de transport.

Câteva din “strategiile” pe care le aplic când fac bagajele de vacanţă: Continue reading

Spirit de alergător, corp de alergător

Dacă te opreşti într-un parc şi priveşti la alergătorii care trec prin faţa ta, s-ar putea să ai o surpriză. De fapt, nu trebuie să te opreşti, poţi să-i priveşti şi din mişcare, aşa cum fac eu, de fiecare dată când alerg prin IOR. Mai discret sau mai direct, îmi arunc privirea la oamenii care aleargă în sens invers, în faţa mea sau alături de mine. Şi mă minunez de ce companie eterogenă am parte.

I may not have a runner’s body, but I have a runner’s heart and a runner’s spiritSunt unii care sprintează asemenea unor gazele, cu sudoarea şiroind în vânt, ca într-o reclamă la echipament sportiv. Taie aerul cu agilitate şi se mişcă rapid, dar elegant. Muşchi definiţi, gambe antrenate, semn că au la activ curse şi kilometri buni.

Alţii nu arată atât de profesionist, dar se vede că îşi iau în serios hobby-ul. Îi văd aproape zilnic, într-un ritual deja familiar. Poate că nu zâmbesc, iar pe faţa lor se citeşte mai mult efortul decât plăcerea, însă continuă cu determinare să facă pas după pas.

Mai sunt şi cei pe care cu greu i-ai încadra la categoria „alergători”. Suflă tare şi ai impresia că fiecare pas e un efort uriaş, sunt mai solizi şi burtica se mişcă în ritm cu respiraţia. Dar nu se dau bătuţi. Continue reading

Greşelile, viaţa şi guma de şters

Printre ştiri amuzante şi fotografii cu mâţe, am zărit la un moment dat pe Facebook un titlu care mi-a atras atenţia. Era vorba despre propunerea de a interzice guma de şters în şcoli, într-o nu-ştiu-care ţară. Am citit articolul, crezând că poate nu am văzut bine. De ce să faci aşa ceva?

Ţin minte că prin clasele primare, ba chiar şi mai târziu, picul şi pasta corectoare erau considerate accesorii sfinte, nelipsite de pe bancă. Caietele trebuia să fie fără pată, fără ştersături, aşa că instrumentele mai sus menţionate aveau datoria să înlăture orice urmă de eroare.

ochi-la-parcarea-ciclop

După ce am digerat articolul, mi-am dat seama că propunerea de interzicere a gumei de şters chiar e interesantă, pentru că vrea să elimine prejudecata că a face greşeli e un lucru rău. Nu m-aş hazarda să consider o banală radieră drept un “instrument al diavolului”, cum s-a exprimat domnul cu pricina, însă cu siguranţă că ea simbolizează o gândire foarte des întâlnită, care nu este neapărat şi eficientă. A face greşeli în timpul procesului de învăţare e ceva ruşinos, greşelile sunt “oaia neagră” – asta ni se sugerează la şcoală. Continue reading

Cum să câştigi timp

Din păcate, timpul nu poate fi cumpărat, că altfel s-ar da ca pâinea caldă. În schimb, avem la dispoziţie tot felul de metode pentru a profita la maxim de el. Vă propun câteva idei pe care le putem aplica pentru a ne organiza mai bine şi a „cheltui” eficient cele 24 de ore din fiecare zi:

ceas-seneca-anticafe Continue reading

Polenul crud – despre un delicios energizant natural

Dacă despre benecifiile mierii pentru sănătate se vorbeşte foarte mult, despre polen nu auzisem cine ştie ce până de curând, când am primit o cutie cu polen crud poliflor de la ApiLand.

Am desfăcut cutia, mustind de curiozitate. După ce am scos ambalajul colorat, prin folia transparentă am zărit un amestec vesel de granule asemănătoare unor pietricele aurii, cu diferite nuanţe solare de galben-portocaliu.

polen-crud-apiland-proprietati

Cutia poate fi considerată un fel de album cu suveniruri din călătoria albinelor prin spaţii naturale diferite, rezultând un adevărat cufăr plin cu sănătate: sunt adunate peste 40 de polenuri provenind de la pomi fructiferi (cireş, măr, prun, cais), salcii şi floră spontană de câmpie şi deal.

Textura polenului crud este Continue reading

Apus superb peste Bucureşti, văzut de pe Crystal Tower

Pentru iubitoarea de panorame din mine, nimic nu poate fi mai plăcut decât să savurez priveliştea peste Bucureşti, la apus, într-o vineri seară de iulie când norii flirtează cu soarele şi vântul, luându-se la întrecere pe cer.

Cam ăsta a fost scenariul la un eveniment organizat de Beck’s, care a pus la cale 3 petreceri inedite în 3 locuri faine din Bucureşti: bowling la 72 m înălţime pe Heliportul Crystal Tower, campionat de mini-golf în galeriile de artă Artmark (Palatul Cesianu Racoviţă) şi show electro la Teatrul Elisabeta. Un mod creativ de a promova brandul, dar şi de a pune în valoare spaţiile respective, nu foarte cunoscute în peisajul bucureştean.

parcul-kiseleff-vazut-din-crystal-tower

Am urcat cu entuziasm în clădirea de birouri Crystal Tower pentru a doua oară, de data aceasta un pic mai sus decât Restaurantul Sole, unde fusesem acum ceva vreme. Încă din lift am căscat ochii de uimire privind la clădirile care deveneau tot mai mici, cu gândul la panorama de suuus de tot. Continue reading