Prima experiență ca voluntar la o cursă de alergare: Transmaraton 2018

Stau și mă întreb cum de până acum nu m-a tentat să fiu voluntar la o competiție sportivă, având în vedere cât de prezentă este alergarea în viața mea. Însă într-un final iată că am încercat și această activitate, ca voluntar la Transmaraton, cursă ce se desfășoară pe Transfăgărășan.

voluntar la transmaraton

Ce e special la Transmaraton, pe lângă zona super-frumoasă unde are loc? Participanții sunt încurajați să strângă fonduri pentru una dintre cauzele proiectului: Școala de Valori, Pădurea Copiilor sau Hospice Casa Speranței – ONG-uri de educație, mediu și, respectiv, îngrijire paliativă.

Eu am acceptat provocarea lansată de colegii mei de la Școala de Valori și am decis ca în weekendul 15-16 septembrie 2018 să trec din pantofii de alergător în cei de voluntar.  Continue reading

Ciucaș X3 2018, energie X3

Al treilea an la Ciucaș și simt că de-abia acum am început să-i prind gustul.

Maratonul Ciucaș X3 2018 a fost cea mai reușită cursă montană a mea până la acest moment. Și spun asta nu (doar) pentru că am scos un timp mai bun decât în anii anteriori, ci pentru că m-am simțit excelent pe tot traseul. Urcările, chiar dacă solicitante, nu m-au mai chinuit așa tare, iar pe plat am alergat binișor. Nu am avut absolut nicio durere de genunchi sau de altceva, nici în timpul și nici după cursă, iar febra musculară e blândă.

Sună a concluzie, însă e doar începutul 🙂

ciucasx3 2018

Foto: Cornel – Fisheye.ro

Am ajuns în Cheia vineri, la prânz, iar pe seară am fost printre primii la ridicat kiturile, după o raită pe la standurile cu produse de alergare. Între timp, sala de sport s-a umplut rapid de lume și entuziasm.

La ieșire am văzut grămezile de pepeni care așteptau cuminți în curte și mi-am promis că mă înfig în ei a doua zi, după alergare.  Continue reading

Lecții din alergare: zile bune și zile mai puțin bune

Acesta trebuia să fie un articol despre puterea minții când vine vorba de alergare și cum antrenându-ți mentalul poți să-ți depășești limitele fizice bla bla bla…

La o zi după ce pregăteam în gând un material motivațional pe tema asta, realitatea mi-a dat o palmă lecție s-o țin minte.

lectii din alergare

Foto: Bogdan Popa, 2016

Ce poate fi mai plăcut într-o sâmbătă decât o alergare matinală? Mi-am propus un long run, că acuș vine toamna cu o mulțime concursuri. M-am trezit dis de dimineață, m-am îmbrăcat și mi-am pregătit proviziile pentru alergare. Se pare că stafidele le rătăcisem pe undeva, așa că am luat doar câteva bucăți de cașcaval, în ideea că e suficient.

Ajunsă în parc, pe primii kilometri m-a enervat suportul de chei, că se tot mișca la talie. Într-un final, l-am lăsat mai pe șolduri, unde stătea fix (sau poate acolo se ține, de fapt? :))). N-aveam prea multă energie, dar mi-am zis că sunt la început, că e devreme încă etc. Doar mi s-a mai întâmplat și în alte zile să am un start lent și apoi să termin alergarea în forță.

Și după vreo 10 km cu un lejereanu de 6 min/km… BUM!

Continue reading

Milu Cafe, sufrageria cu prieteni și cafea

La Milu Cafe voiam să ajung de o grămadă de timp, că arăta ispititor de chill, dar am tot amânat pentru că ba nu aveau program seara, în weekend, ba nu aveam eu drum prin zonă… Însă într-o bună zi am măturat toate scuzele și mi-am zis: “Gata, mâine mă duc să fac o vizită la Milu Cafe!”

Am planificat ieșirea într-o vineri după-amiază, când lumea e încă la serviciu sau pe drum spre munte/ mare și m-am înființat la ușa Milu cu o carte la posesor, plus dorință de relaxare cât cuprinde.

cafenea milu cafe

Milu Cafe are o locație mega-centrală, în spatele magazinului Cocor de la Unirii, pe strada Bărăției (aproape de biserică), așa că mi-a fost ușor s-o găsesc.

După ce mi-am luat un ceai, m-am tolănit într-un fotoliu aproape de geam și am constatat cu amuzament că în vitrină era reconstituită o bucată kitsch-ironică de litoral, cu flamingo roz, scoici, coral, pisică norocoasă aurie, boabe de cafea și pești-bibelou :)) Continue reading

Fii bine tu cu tine

Ce crezi despre tine, ești o companie plăcută?

Tu pentru tine, adică. Nu pentru ceilalți. Ești o companie plăcută tu pentru tine?

Cât de confortabil ești cu propria persoană? Te plictisești repede de tine sau te “suporți” cu brio? Îți asculți gândurile sau le acoperi cu muzică, scroll pe Facebook ori alte activități, doar-doar să nu-ți auzi vocea interioară?

“Merg dacă mergi și tu”. “Mă înscriu la cursul x doar dacă vine și y”. “Nu mă duc singur(ă) acolo.” Să ne înțelegem, aceste fraze nu sunt rostite cu referire la locuri sau situații periculoase, ci în momente în care evităm să ne asumăm propriile dorințe, dând vina pe alții pentru ezitarea noastră.

Cred că a te simți bine cu propria persoană te ajută mult să-ți construiești încrederea în tine. Astfel, devii o persoană pe care știi că te poți baza în majoritatea situațiilor și nu aștepți mereu să vină cineva să te “salveze”, ca pe o făptură neputincioasă.

Înseamnă să ai curajul să-ți asumi dorințele și să fii gata să ți le îndeplinești, fără a mai aștepta ca ajutorul să vină din exterior, fără a învinui pe altcineva pentru neîmplinirile tale.  Continue reading

Recomandări de cărți lejere

Știți momentele alea în care tânjești după relaxare și vrei să evadezi din fața laptopului? Dacă ești șoricel de bibliotecă, din instinct întinzi mâna spre o carte. Dar poate că Saramago sau Dostoevsky nu sunt cele mai bune opțiuni în acest caz. Zic și eu 🙂

Am scris mai jos, pe scurt, despre câteva recomandări de lecturi lejere, pentru vară, weekend sau o seară leneșă.

Mica enciclopedie Lykke, Meik Wiking

Încă n-am citit cartea cu Hygge, de același autor, dar am descoperit-o pe asta în biblioteca unei prietene și n-am ezitat să o împrumut. Lykke (“fericire”) este despre cât de fericiți sunt danezii, despre cum dau ei cu bucurie taxe la stat (pe bune, există o statistică despre asta) și cum putem să ne inspirăm de la ei (la partea cu fericirea, nu la plătitul taxelor) pentru propria noastră stare de bine.  Continue reading

T-bar Bucharest – un loc secret pentru pasionații de ceai

T-bar nu e tocmai un loc secret, însă nu este foarte popular pentru că se adresează doar celor super-pasionați de ceai. Ceai adevărat, nu mușețel 😛

Se află aproape de Unirii, în cadrul X Hostel Bucharest, unde cobori pe scări spre un loc despre care n-ai zice că găzduiește o ceainărie. 

Într-un colț cu lumină discretă, o bibliotecă delimitează spațiul cu pernuțe și fotolii al T-bar.  T-bar nu e tocmai o ceainărie clasică, e mai mult un loc de relaxare cu ceai, iar “meniul” cuprinde doar câteva sortimente.

t bar bucharest ceai

Ne-am descălțat și am intrat, apoi ne-am așezat pe covor. M-a mirat să văd desenat pe pereții negri ceva ce pare a fi Opera din Sidney, fără legătură directă cu ceaiul, dar se pare că face parte din personalitatea hostelului 🙂

Sunetul bilelor de biliard lovindu-se una de alta și muzica agitată s-au estompat automat când Riku, gazda noastă, a început să pregătească ceaiul după metoda chinezească Gong Fu și să ne povestească despre lumea asta minunată.  Continue reading

Ne vedem la Semimaraton Buftea 2018! (+ cod de reducere)

După ce în aprilie am fost jumătate de ștafetă la Pegas Duatlon Buftea, la final de septembrie mă pregătesc să vizitez din nou acest oraș în interes alergător, de data asta pentru 21 km.

Semimaratonul Buftea – a doua ediție se întâmplă în 2018 pe 30 septembrie și vine cu 3 probe: 7, 14 și 21 km. La fel ca anul trecut, partea inedită la această competiție este că participanții de la probele de 14 km sau de 21 km intră și în clasamentul probelor inferioare. Asta înseamnă că dacă te înscrii la 21 km, de exemplu, poți fi premiat și pentru 7 sau 14 km, dacă te clasezi printre primii pe aceste distanțe. Mai multe șanse de a fi câștigător, deci.

semimaraton Buftea 2017

Traseul este format dintr-o buclă de 7 km care se parcurge o dată, de 2 sau de 3 ori, în funcție de proba aleasă. Din ce am văzut pe hartă, o parte din traseu este comun cu cel al duatlonului din primăvară, iar vreo 2 km sunt pe pământ, prin Domeniul Știrbey.  Continue reading

O zi cu antrenament și aventură în munții Ciucaș

Pentru că se apropie cursa de alergare montană CiucașX3, iar pe mine deja mă mănâncă tălpile gândindu-mă la ea, m-am alipit unui grup de (viitori) ultramaratoniști montani porniți pe recunoaștere de traseu + antrenament.

Într-o zi de sâmbătă ce se anunța a fi însorită, am pornit spre Cheia de Prahova, locul unde în septembrie ia startul aventura CiucașX3. Anul acesta va fi pentru a treia oară când voi zbur(d)a pe coclaurii de la Ciucaș, iar ce s-a întâmplat acum a fost un “aperitiv” binevenit.

peisaje ciucas

Nu știam exact pe unde urma să mergem în recunoaștere, însă m-am bucurat când am aflat că escapada noastră va include porțiuni din traseele de ultra, maraton și semimaraton. Mă așteptam mai mult la o drumeție decât la un antrenament, dar oamenii erau puși pe treabă, așa că ritmul a fost mai alert. Ceea ce a picat tocmai bine: și-așa voiam eu un long run weekendul ăsta, cei 36 km pe drumuri de munte au venit ca super-alternativă la aleile din parc.

Începe aventura!

Am lăsat mașina în Cheia și, după un brunch ad-hoc, am început traseul cu entuziasm. Am alternat mersul cu alergatul și vorbitul, deci atmosfera s-a destins suficient cât să mă simt mai mult ca la drumeție, decât la un antrenament de munte. Până când – bum! am ajuns la urcarea despre care se spune că e cea mai criminală din traseul de ultra: cea spre culmea Gropșoarele. Cu ochii după marcajele bine camuflate de copaci și stânci, am făcut o incursiune neprevăzută într-un “lan” de urzici, să ne pregătim picioarele cum trebuie pentru urcare.  Continue reading

O provocare, 30 de zile

30 de zile fără zahăr, o săptămână fără social media, o lună în care bei minim 2 litri de apă pe zi.

Poate ai văzut pe Facebook sau ai citit pe diferite bloguri despre provocări pe care oamenii și le asumă pe o anumită perioadă de timp (o săptămână, 30 de zile, 6 luni, un an). Te întrebi probabil ce e cu ele, la ce folosesc. De ce ai renunța la niște lucruri care poate îți aduc bucurie, fie și pentru o perioadă scurtă de timp?

provocare

Anii trecuți am urmat și eu două provocări – fără shopping (2013), apoi fără zahăr (2017), iar ambele m-au pus pe gânduri. Marea revelație? Mi-am dat seama cât de maleabil este comportamentul nostru; după câteva zile, devine tot mai ușor să te adaptezi la o nouă situație și să deprinzi noi obiceiuri.

În cazul meu, lunile fără shopping m-au făcut să fiu mai atentă la cumpăratul hainelor – chiar și acum, după 5 ani de la acest experiment, mă gândesc bine dacă am într-adevăr nevoie de bluza/ rochia/ tricoul/ pantalonii respectivi. Și de obicei răspunsul este nu :))

După provocarea cu zahărul mi-a devenit mai ușor să dau skip unui desert, dacă nu mi-e poftă de el. Acum consum zahăr ocazional, însă mult mai rar și mai conștient decât înainte.

De ce să încerci o provocare pentru 30 de zile? 

Continue reading