Aida Bistro – mâncare savuroasă la Palatul Bragadiru din Bucureşti

Nu mi-aş fi imaginat niciodată că la doi paşi de Palatul Parlamentului se află un alt palat, cu o poveste fascinantă, ce scrie o pagină frumoasă din istoria Bucureştiului. Este vorba despre Palatul Bragadiru, descoperit săptămâna trecută, unde am petrecut câteva ore în cadrul micului său bistro, Aida – un loc cu mâncare bună şi oameni faini.

Am avut ocazia să savurez câteva dintre bunătăţile Aida Bistro într-o companie plăcută, la terasa liniştită din spatele clădirii, din dorinţa de a profita cât mai mult de zilele calde de toamnă, cu soare blând. Deşi central, bistroul este departe de agitaţia străzilor aglomerate şi oferă intimitate chiar şi în timpul săptămânii.

aida-bistro-palatul-bragadiru

Meniul Aida Bistro invită la o călătorie prin bucătării din toată lumea, adunând câte-un pic din savoarea fiecăreia, cu preparate adaptate la gustul celor care-i trec pragul. Cu toate astea, meniul nu este foarte stufos, pentru că accentul se pune pe calitatea ingredintelor şi a pregătirii, iar felurile de mâncare sunt cu adevărat deosebite. De exemplu, este unul dintre puţinele locuri din Bucureşti unde găseşti mâncăruri cu specific portughez, cum ar fi cataplana sau feijoada. Continue reading

Grădina Englezească din Munchen – dolce far’ niente în stil nemţesc

Pentru că astăzi e duminică, iar săptămâna trecută pe vremea asta mă plimbam prin Grădina Englezească din Munchen (Englischer Garten), mi-am propus să scriu despre amintirea acelei frumoase escapade, cu gândul la soarele de toamnă al Bavariei.

Grădina Englezească este unul dintre cele mai mari parcuri din Europa: se întinde pe aproape 4 km². Aceasta a fost amenajată în secolul al XVIII-lea, iar denumirea sa provine de la stilul inspirat de parcurile din Marea Britanie.

gradina-englezeasca-munchen

După un brunch ca la carte într-o cafenea drăguţă, am luat-o la pas spre Grădina Englezească, pe care data trecută am sărit-o, din lipsă de timp. Plimbarea agale printre biciclete, băutori de bere şi oameni ieşiţi la iarbă verde a fost una plăcută, tihnită, deşi mă simţeam plină de energie şi nu am avut chef să stau jos, uitându-mă la gâşte. Pajiştile parcului erau luate în stăpânire de grupuri vesele aflate la picnic, distrându-se la un fotbal sau alte jocuri, ori relaxându-se cu o carte alături, în lumina jucăuşă a toamnei. Continue reading

Plimbare în inima oraşului Munchen: de la Stachus la Marienplatz şi Viktualienmarkt

Încă dinainte să încep să scriu acest articol, presimt că va fi unul kilometric. Kilometri de uimire, bucurie, descoperiri şi wow-uri. Sper să vi le transmit şi vouă prin cuvinte şi imagini.

Am ajuns în Munchen vineri, pe la prânz şi nu mi-a venit să cred cât de frumos zâmbea soarele. După un prânz scurt, am plecat la plimbare spre centru, pe care mi-l aminteam destul de bine de acum doi ani, când am ajuns pentru prima oară în acest oraş, în miez de iarnă. De la Karlsplatz – Stachus am mers agale spre Marienplatz, în compania unei lumini blânde, privind cu nesaţ la clădiri, magazine şi oameni. Am luat pur şi simplu strada la pas, doar admirând ce-i în jur, fără intenţia de a reţine nume sau detalii.

Am intrat şi în câteva dintre bisericile care mi-au ieşit în cale, pentru că data trecută nu apucasem să le văd prea bine. Prima a fost o biserică „etajată”, cu o cameră destul de joasă la parter şi o încăpere înaltă la planul superior, cu decoraţiuni impresionante pe tot tavanul, în culori calde, aurii.

biserica-munchen Continue reading

Munchen, dragoste la a doua vedere

Răsfoind cele aproape 1000 de poze făcute în Munchen, după o escapadă de doar 4 zile aici, mă apucă deja dorul. De oraş, de vacanţă, de hoinărit pe străzi şi încercat bunătăţi, de stat la poveşti în locuri noi şi explorat castele uriaşe.

Deşi îmi propusesem să fac mai puţine fotografii în această vacanţă, nu am reuşit să mă ţin de cuvânt. Însă privindu-le, nu-mi pare rău. Imaginile mă ajută să-mi amintesc mai bine locurile vizitate şi senzaţiile trăite, deci pot să spun că m-am întors cu un bagaj plin de amintiri.

gradina-botanica-palatul-nymphenburg-munchen

După weekendul de acum doi ani petrecut la Munchen, în compania gerului de februarie, de data asta am avut parte de o vreme cum nu se poate mai bună. A mai şi plouat din când în când, dar timpul a ţinut cu noi, a fost numai bine de plimbat. Entuziasmul meu a intrat pe „adventure mood”, aşa că timp de patru zile am fost în priză, cu dorinţa de a vedea şi de a simţi cât mai multe. Totuşi, mi-am propus să acord timp fiecărui locşor, ca să-mi tihnească plimbarea, chiar dacă astfel nu aş mai fi reuşit să văd tot ce aveam pe listă. Continue reading

Galeria Artfooly, o felie delicioasă de artă în Bucureşti

Săptămâna trecută am avut parte de o surpriză dulce: Anca mi-a trimis o invitaţie inedită la deschiderea Galeriei de Artă Artfoolyo prăjiturică simpatică, personalizată special pentru această ocazie. Mi-au plăcut mult numele şi logo-ul năstruşnic, diferite de imaginea pe care o aveam eu despre galeriile de artă.

 invitatie-vernisaj-artfooly

După ce am savurat invitaţia, la propriu şi la figurat :D, mi-am notat în agendă evenimentul, iar miercuri, pe 8 octombrie, m-am îndreptat spre Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei, unde se află galeria, alături de Ioana.

Galeria Artfooly a fost inaugurată prin vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură „Tango Diagonal au chocolat”, cu lucrări ale artiştilor plastici Arina Gheorghiţă şi Cristian Orza. Continue reading

„Bucharest Today” – Bucureştiul prin ochii unui fotograf japonez

Marţi, pe o zi cu ploaie, mi-am făcut curaj şi am ieşit din casă, în compania umbrelei, pentru a respira un pic de aer proaspăt de toamnă. De obicei, când plouă, îmi place să lenevesc în casă, însă de data asta de-abia aşteptam să ies, după câteva ore de muncă neîntreruptă.

Sub picăturile de ploaie, toate culorile oraşului parcă prind viaţă, mai ales vegetaţia, iar aroma de toamnă se simte din ce în ce mai puternic. Trotuarele sunt pustii, iar peisajul urban se transformă într-un cadru romantic, unde cenuşiul blocurilor pare desprins dintr-un film vechi.

De la Victoriei, mi-am îndreptat paşii spre Galeria IX, pe bulevardul Aviatorilor, nr. 9, pentru a vizita expoziţia de fotografie „Bucharest Today” a lui Tomo Minoda. Tomo este un fotograf japonez care locuieşte în Bucureşti de ceva vreme şi care suprinde cadre inedite din oraş în nuanţe alb-negru. Am avut ocazia să stau de vorbă cu el despre pasiunea lui, fotografia, şi am admirat lucrările sale, bucăţi autentice de viaţă cotidiană surprinse pe străzile din Bucureşti. Tomo consideră că termenul care descrie cel mai bine capitala este „haos”; fotografiile lui reuşesc să surprindă frânturi din acest puzzle complicat, ameţitor, însă care dă naştere unor adevărate tablouri pline de armonie.

galeria-IX Continue reading

50 de motive pentru a alerga un maraton

  1. Înveţi să-ţi gestionezi timpul, pentru că e important să faci loc în program antrenamentelor.
  2. Poţi să mănânci liniştit prăjitura aia. Ba chiar e indicat s-o mănânci.
  3. Devii mai organizat.
  4. Capeţi încredere în tine şi în propriile forţe.
  5. Îţi dai seama cât de mult ai evoluat faţă de perioada în care alergai 2 km şi oboseai imediat.
  6. Nu trebuie să termini printre primii ca să fii câştigător.
  7. Mişcarea devine a doua ta natură, nu un task de bifat în silă.
  8. Ieşi din zona de confort.

    de ce sa alergi un maraton

    Foto: runnerseden.com

  9. Endorfine. Multe.
  10. E un timp pe care-l petreci tu cu tine.
  11. Înveţi să te adaptezi din mers la provocările care apar. Din alergat, adică.
  12. Ai grijă de sănătatea ta.
  13. Te laşi inspirat de ceilalţi alergători, de veteranii care aleargă cot la cot cu tine sau de cei în scaun cu rotile, participanţi la categoria dedicată.
  14. Îi inspiri la rândul tău pe alţii să se apuce de alergat sau chiar să participe la un maraton. Continue reading

Primul meu maraton – povestea

La momentul la care scriu aceste rânduri, euforia primului maraton e încă prezentă, cu tot cu energia de rigoare. Încă nu-mi vine să cred că am alergat 42 de kilometri! Sau, mai bine zis, nu-mi vine să cred că mă simt atât de bine după distanţa asta şi că sunt cu genunchii întregi şi zâmbetul larg pe buze!

După experienţa primului semimaraton de anul trecut, tot la Bucharest International Marathon, mi-am propus să cresc distanţa şi am ţintit spre celebrii 42 km. Discret, în sensul că nu am anunţat prea mulţi oameni de intenţia mea – nu mă întrebaţi de ce, pur şi simplu aşa am simţit… probabil că nu-mi place să simt presiunea celorlalţi şi prefer să fiu doar eu cu emoţiile mele. Îmi doresc ca de la anul să schimb chestia asta.

După aproape un an de ture infinite prin IOR, de data asta m-am bucurat de o cursă dublă prin centrul Bucureştiului, cu atmosfera frumoasă a evenimentului, compania alergătorilor şi încurajările celor de pe margine.

Bucharest International Marathon 2014 - primul maraton

Dar să începem cu începutul. De dimineaţă, mi-am dat seama că nu am stare. După ce s-a luminat puţin, am văzut că apărea, timid, soarele şi am ştiut că va fi o zi perfectă pentru alergat. Şi chiar aşa a fost. Am plecat de la 8 de acasă şi am ajuns la Unirii cu metroul, 20 de minute mai târziu. Am trecut pe la toaleta de la metrou (tips&tricks: e mereu liberă, faţă de toaletele ecologice din Piaţa Constituţiei, unde se face o coadă imensă), apoi m-am îndreptat spre “locul faptei”. Şi lucrurile au început să se precipite. Pe la vreo 9 fără 10 minute căutam, încă, garderoba, iar apoi culoarul de start. Am nimerit iniţial la cursa populară :D, dar am sărit la timp gardul spre zona de semi şi maraton. N-am apucat să mă dezmeticesc, că deja se dăduse startul. Continue reading

Alimentaţia sănătoasă în 6 cuvinte

Pe scurt, cam asta înseamnă pentru mine o alimentaţie sănătoasă:

Echilibru

Cred că extremele sunt periculoase, aşa că e bine să nu alternăm înfometarea cu excesul, ci să întreţinem o armonie între ceea ce ne face bine, ceea ce organismul nostru are nevoie, pe de-o parte, şi „capricii”, pe de altă parte. Aşa nu ne simţim privaţi de pasiunile noastre culinare şi dispare tentaţia abuzului.

prajitura-raw-rawcoco

Diversitate

De multe ori, ne rezumăm la a mânca ce ne dictează obişnuinţa şi nu suntem deschişi să experimentăm alte variante. Monotonia meniurilor este moartea pasiunii culinare. Hai să încercăm mai des noi alimente, pentru a ne bucura de toate bunătăţile oferite de natură! Continue reading

Weekend cu delicatese şi voie bună

Weekendul trecut a stat sub semnul delicateselor. N-am mai trăit de mult o sâmbătă atât de plină de momente simple şi frumoase, presărată cu tot felul de lucruşoare mici, aparent nesemnificative, dar care mi-au alintat sufletul. Am petrecut o zi delicioasă, cu multe răsfăţuri culinare, culori, plimbare sub soarele timid şi companii plăcute.

Am început dimineaţa cu un ceai bun, ceva scris, apoi am pregătit salata de năut pentru prânzul de la Tea, din cadrul The Big Lunch, fondurile donate fiind direcţionate către Decât O Revistă. Pentru că vremea n-a ţinut cu noi, n-am mai plecat la grădina de la Corbi, ci am prânzit în bucătăria cozy a Teei. Mâncarea ne-a adus împreună: 5 fete/feţe vesele în jurul unei mese cu buline şi poveşti. Am avut în meniu goodies pregătite cu mâinile noastre (sau de cofetărie, în unele cazuri :D), relaxare, o mini-şezătoare şi o plimbare în parc.

the-big-lunch-bunatati Continue reading