Să ne împăcăm cu dulciurile (1)

Dulciurile sunt catalogate din start ca „duşmani ai siluetei”, iar consumarea lor este însoţită adeseori de vinovăţie, mai ales pentru cei care doresc să piardă câteva kilograme.

De fapt, dulciurile nu sunt duşmanii noştri. Noi le transformăm în duşmani, pentru că abuzăm de ele. Iar când eşti abuzat, vrei să te răzbuni. Aşa fac şi dulciurile. Se răzbună pentru abuzuri prin obezitate, diabet, boli cardiovasculare.

sweet fest 2012 8

Consumul excesiv de zahăr este un obicei nociv – nu e un secret pentru nimeni. Nu cred însă că suprimarea dulciurilor din alimentaţie pentru totdeauna este o soluţie viabilă; cu cât ne interzicem mai mult un lucru, cu atât îl vom dori mai tare. Iar când cedăm, ne simţim vinovaţi. Atunci, cum facem să împăcăm şi capra şi varza?

Dacă dorim să avem un stil de viaţă sănătos este mai productiv să ne concentrăm pe ceea ce ne face bine, decât pe aşa-zisele restricţii. Să ne aruncăm privirea asupra multitudinii de variante bune pe care le avem. Să nu percepem stilul de viaţă sănătos ca pe o interdicţie la „bunătăţi”, ci ca pe un echilibru între alimente sănătoase şi „capricii” (cele două nu se exclud întotdeauna). Să ne lăsăm libertatea de a mânca dulciuri, dar să ne gândim înainte:

Făcând acest lucru în mod conştient, de câteva ori, organismul nostru capătă reflexe sănătoase, tinde spre ceea ce are el nevoie de fapt şi nu se mai lasă uşor influenţat nici de publicitate, nici de cei din jur.

Scopul mâncării nu este doar acela de a ne asigura supravieţuirea biologică. În trecut, a mânca presupunea un gest de comuniune, era pretextul pentru întărirea legăturilor cu cei apropiaţi, dar în acelaşi timp un prilej de mulţumire şi recunoştinţă. Plăcerea de a mânca alături de cei dragi însemna mai mult decât alimentele propriu-zise. În prezent, mâncarea a devenit tot mai mult un debuşeu pentru problemele noastre, deci o încărcăm cu negativism, mâncăm de supărare, de depresie, de plictiseală, din reflex. Plus că de cele mai multe ori ne lăsăm seduşi de cantitate în detrimentul calităţii…

Citeşte şi partea a doua

4 thoughts on “Să ne împăcăm cu dulciurile (1)

  1. Aliceee Traveler

    Ai mare dreptate, problema e ca abuzam de ele :(((! nu ne sunt interzise total … De altfel stiu ca 2 bucatele de ciocolata ne sunt recomandate zilnic si mai ales atunci cand faci efort mai mare, dulciurile trebuie consumate! dar cu masura

    Reply
    1. Andra :)

      Apetitul pentru dulce e ceva natural, problema e că de multe ori ne satisfacem pofta asta cu alimente foarte nesănătoase, în cantităţi uriaşe, poate prea des şi fără să gândim.
      Da, ciocolata neagră chiar e recomandată, dar la fel, fără abuzat 🙂

      Reply
  2. iuliananescu

    de multe ori, atunci cand sunt tentata sa mananc dulciuri sau alte alimente cu multe calorii, imi pun intrebarea: mananc pentru ca mi-e foame, mananc pentru ca am nevoie (de exemplu, o tableta de ciocolata pentru a-mi ridica glicemie) sau mananc pt ca mi-e pofta? daca raspunsul este “de pofta”, atunci aleg sa imi iau gandul si aleg o fructa. E un sistem pe care mi-am impus sa-l respect de vreun an.

    Reply
    1. Andra :)

      E o strategie bună să te întrebi înainte de a mânca dacă ai nevoie într-adevăr sau e doar o poftă 🙂 Şi pe termen lung chiar funcţionează, chiar dacă la început e mai greu 🙂

      Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *