Când am început să alerg, eram deja interesantă de alimentația sănătoasă și citeam cărți ușurele pe teme de nutriție și sănătate.

De fapt, blogul acesta a pornit tocmai din dorința de a împărtăși lucruri despre alimentația echilibrată – primul mini-articol a fost chiar despre asta. În timp am extins tematica blogului, ca să acopere și alte bucăți frumoase de viață, iar de la un moment dat, poveștile despre alergare au început să-și facă apariția tot mai des.

Revenind la nutriție, de când m-am apucat să scriu pe acest blog și să alerg, mi-am mai nuanțat părerea despre mâncare și ce înseamnă un stil de viață sănătos. Cred în continuare că nu există un stil alimentar care să se potrivească absolut tuturor, ci că sunt doar unele principii de bază, dar în rest e nevoie de adaptare la situația fiecăruia. Pentru că trăim în contexte diferite, avem corpuri diferite, avem meserii și activități diferite, avem plăceri diferite (de ex. alergarea pe distanțe lungi).

Pentru că nu am studii în domeniul nutriției, evit să postez chestii foarte specifice despre alimentație, mai ales în context de (ultra)alergare.

Însă privind acum în urmă, îmi dau seama că alergarea m-a împins să mă documentez mai mult despre nutriție și să văd cum o pot îmbunătăți ca să mă simt mai bine la antrenamente și curse. Și da, am ajuns la concluzia că nutriția și hidratarea pot face diferența în alergarea pe distanțe lungi (de la semimaraton în sus), chiar și la nivel de amatori. Desigur, contează și pregătirea, și altele, dar am înțeles importanța carbohidraților și a electroliților, iar planificarea lor în timpul alergărilor foarte lungi îmi este de ajutor (planul de nutriție și hidratare pentru maraton/ ultramaraton evident că e diferit de ce mănânc zi de zi – apropo de adaptare). Pentru mine există loc de îmbunătățiri la acest capitol, însă zic eu că avansez.

Legat de alimentație, am mai aflat că: