Tag Archives: România Pozitivă

Provocare: urcă pe scări!

Dacă primăvara şi vara, când vremea e prietenoasă, parcă simţim nevoia să facem câte o plimbare şi să ieşim în parc, iarna ne atrage leneşă în casă, la căldură, sau la vreun mall în căutare de divertisment lejer, după ce în prealabil am făcut „plinul” cu ceva dulce.

strada-in-trepte-bucurestiE mai dificil în astfel de condiţii să facem sport, aşa că nu ne rămâne decât să renunţăm la orice brumă de mişcare. Sigur, putem merge la sală sau avem posibilitatea de a face exerciţii acasă, dar mai greu cu mobilizarea 😀

Aşa că astăzi vă lansez o provocare: urcaţi pe scări!

Spuneţi un „Nu!” hotărât liftului sau scărilor rulante şi folosiţi-vă picioarele în scopul pentru care au fost create, acela de a merge. Nu vă lăsaţi purtaţi de mulţime şi alegeţi să urcaţi treptele de la metrou chiar dacă sunteţi singura persoană care face asta, iar restul se refugiază pe scările rulante. Sau, dacă nu e aglomerat, folosiţi activ scările rulante, adică urcaţi-le, pentru un plus de efort.  Continue reading

Cod roz de optimism

La vremea la care scriu aceste rânduri, afară sunt troiene uriaşe de zăpadă (încă) albă, care cresc văzând cu ochii. Nu am deschis televizorul în ultimele zile şi nici nu m-am sinchisit să citesc ştiri pe tema asta, ci am admirat pur şi simplu fulgii de nea cum aleargă agitaţi în toate părţile.

zapada-proaspataÎn Bucureşti s-a mai domolit ritmul mulţimii, fie ea de maşini sau de oameni, ca şi cum pătura de nea a calmat agitaţia şi a impus tuturor un tempo mai blând, iar Facebook-ul s-a umplut de fotografii cu maşini cuminţi aşteptând să fie curăţate de zăpadă sau nămeţi cât casa.

Suntem în ianuarie, adică e iarnă şi dacă îmi aduc eu bine aminte iarna ninge. E un fenomen normal şi nu înţeleg de unde atâta indignare faţă de zăpadă. Parcă văd ditamai breaking news-urile scrise cu litere grave „Atenţie! Cod roşu!”, iar în spatele lor, pe sticlă, toată pleiada de „experţi”, de la meteorologi la ghicitoare şi de la vedete la oameni simpli cum îşi dau cu părerea despre cât de gravă e situaţia. Se caută vinovaţi, se dau verdicte şi se fac promisiuni. Continue reading

Frumoasele zile de luni

Nu, titlul nu e ironic. Zilele de luni pot fi cu adevărat frumoase.

De obicei, luni, reţelele de socializare sunt inundate de imagini şi texte plângăcioase care arată cu degetul spre această zi nefastă. Luni e tratată ca o oaie neagră a săptămânii, care ne-a răpit de pe tărâmul unui weekend minunat şi ne-a aruncat cu forţa într-un vârtej de îndatoriri, probleme de rezolvat, trafic aglomerat şi alţi balauri fioroşi.

Zilele de luni sunt cele pentru care amâni treaba de vineri seara. Sunt zilele în care îţi iei angajamentul că te apuci de dietă şi te enervezi că nu reuşeşti. “De luni o să merg la sală, de luni nu o să mai cheltui bani pe nimicuri, de luni…”

Atâtea promisiuni şi decizii sunt legate de ziua asta, şi de cele mai multe ori, tot atâtea eşecuri. Poate de-aici şi îmbufnarea faţă de o zi inofensivă, care nu face decât să ne invite să păşim cu dreptul într-o nouă săptămână.

Aşa că schimbă-ţi perspectiva asupra acestei prime zile! Continue reading

Preferi să ai dreptate sau să fii fericit?

Oamenii preferă să aibă dreptate decât să fie fericiţi.

Am auzit fraza asta la o conferinţă şi mi-am zis că e tare adevarată. M-am regăsit în ea pentru că  mă caracterizează încăpăţânarea, aşa că mi s-a întâmplat nu de puţine ori să prefer sentimentul de a avea dreptate unei relaţii mai bune sau unei conversaţii mai liniştite.

Recent, mi-am amintit de gândul ăsta citind o carte de dezvoltare personală, în care scria că nevoia de a avea dreptate reprezintă o piedică în calea schimbării. Şi, într-adevăr, de multe ori evităm să luăm anumite decizii care ne-ar putea aduce în situaţia de a nega ceea ce am fost în trecut tocmai pentru că vrem, poate inconştient, să ne menţinem opinia şi să nu există o disonanţă între cine am fost şi cine suntem.

ceainaria chaya bucuresti

Chiar dacă schimbarea ar fi una pozitivă, ne opunem deoarece simţim că acceptând-o am admite faptul că am greşit în trecut. Ceea ce, desigur, nu e foarte confortabil pentru stima de sine.

Mă gândesc aici, de exemplu, la stilul de viaţă sănătos. Continue reading

Ce iei bun din 2013?

apus-in-santoriniMai e un pic şi trece şi anul ăsta. Un an în care te-ai bucurat, ai sărbătorit, ai fost mândru de tine, ai greşit, ai râs, ai plâns, te-ai plimbat şi ai gustat din viaţă în felul tău.

Indiferent de cum ne-a fost 2013, sunt sigură ca fiecare putem găsi cel puţin un eveniment pozitiv, care ne-a umplut inima de bucurie în anul ce stă să plece. Vă propun să ne amintim de el şi să-l păstrăm în suflet pentru 2014, ca un punct încurajator de pornire pentru proiectele şi planurile viitoare.

Aşadar:

  • Care e cel mai bun lucru care ţi s-a întâmplat anul acesta?
  • Ce ai început să faci în 2013 şi îţi doreşti să continui în 2014?
  • Ce nu ai reuşit să duci la bun sfârşit în 2013 şi vrei să mai încerci anul viitor? Care au fost cauzele?
  • Ce planuri ai pentru 2014? Ce îţi doreşti să înveţi? Unde ţi-ar plăcea să ajungi? Continue reading

Crăciunul şi aromele copilăriei

Crăciunul mă duce cu gândul la copilărie mai mult decât orice altă perioadă a anului. De această sărbătoare îmi sunt legate atâtea bucurii şi speranţe, încât inevitabil când se apropie iarna, mă copleşesc amintirile. Aromele Crăciunului de demult, pe care le simt şi acum furişându-mi-se în nări, capătă intensitate chiar şi după ani buni:

brad craciun

Friptura la cuptor. Dintre toate bunătăţile gătite de ai mei, mâncarea asta mi-a rămas cel mai bine întipărită în minte prin aroma ei. Iar senzaţia aia plăcută când vii de afară din frig şi intri în bucătăria caldă, mirosind divin, a mirodenii şi vin alb, e priceless. Şi dacă tot suntem la capitolul culinar, mai e de menţionat şi mirosul de cimbru de la sarmale, de asemenea delicios.

Piaţa. E poate un pic ciudat să zic că-mi place mirosul de piaţă, însă când eram mică îmi amintesc cu mare drag cum cu cateva zile înainte de Crăciun mă trezeam de dimineaţă ca să merg cu tata la cumpărat brad şi tot felul de bunătăţi pentru perioada sărbătorilor. Continue reading

Porneşte de la ce ai

Dacă aş avea mai mulţi bani…
Dacă aş fi învăţat asta când trebuia…
Dacă aş fi mai talentat…

Frazele de mai sus reprezintă obstacole peste care nu reuşim să trecem şi pe care le servim ca scuză, faţă de noi înşine sau faţă de alţii, pentru nereuşita într-un domeniu sau pur şi simplu pentru că nu am ajuns acolo unde ne-am propus în viaţă. Ne plângem că nu avem resurse financiare, că ne lipsesc anumite aptitudini sau că nu ne ajunge timpul pentru a ne dezvolta pasiunea. Toate astea ne ţin pe loc şi ne opresc din a acţiona, la gândul că oricum nu avem cele necesare pentru un bun start.

Dar resursa noastră cea mai importantă suntem noi înşine, cu personalitatea, cunoştinţele şi abilităţile proprii. Aşa că porneşte de la ce ai şi foloseşte-te de aceste resurse. Se poate întâmpla să fim prea prinşi cu ce e în trend şi uităm să ne privim pe noi, la ce suntem NOI buni.

Lucrurile ar fi mai simple dacă am învăţa să profităm de ce avem, decât să ne cramponăm de ceea ce ne lipseşte. Continue reading

Oameni care mă inspiră

“Care este modelul tău în viaţă?”

Când ni se pune întrebarea asta, de obicei ne gândim la personalităţi cunoscute care au avut realizări însemnate, oameni celebri care au inventat ori au descoperit ceva inedit şi au schimbat astfel istoria şi viaţa de zi cu zi a tuturor. Se scrie mult despre ei, apar documentare, filme şi cărţi, dezvăluiri impresionante sau frânturi de jurnale.

Persoanele pe care le admir nu fac însă parte din această categorie, chiar dacă există o grămadă de oameni cunoscuţi cu un caracter frumos şi cu idei care merită respectate.

statuie viena palatul belvedere

Admiraţia mea se îndreaptă în special spre persoanele obişnuite, de lângă mine, care nu sunt atât de mediatizate, dar care nu încetează să mă uimească prin determinare şi curaj. Continue reading

10 motive pentru care iubesc Bucureştiul

  • Păşind pe bulavardele Bucureştiului, se simte imediat pulsul unui oraş neastâmpărat, zgomotos, mustind de agitaţie. Cu străzi mirosind a viaţă, lăsând să curgă un şuvoi de oameni grăbiţi, pe chipul cărora se citeşte dorinţa de a scăpa din mulţime sau, dimpotrivă, de a se afunda şi a se pierde într-o mare de necunoscuţi. Cu studenţi binedispuşi gustând din libertate şi plăcerile unei vieţi lipsite de griji. Tot acest frunicar ar putea părea descurajant la prima vedere, însă dacă ne desprindem din agitaţie şi o privim, e liniştitoare. E cumva ca un spectacol de dans, unde fiecare se mişcă în ritmul lui, dar în armonie cu restul oamenilor.
  • Deşi sunt bine ascunse de privirile trecătorilor grăbiţi, clădirile pline de istorie sunt împodobite de statui şi ornamente, în mare parte necunoscute şi pentru bucureşteni, iar străzile discrete poartă cu ele poveşti vechi, dornice să fie din nou spuse. E nevoie doar să ne eliberăm puţin de prejudecăţi, să deschidem ochii mai bine şi să privim atent pentru a vedea frumuseţea din jurul nostru.statuie centrul vechi bucuresti
  • Pe aceste străduţe ascunse se ivesc ici-colo locuri de vis, unde timpul se opreşte şi vine alături de tine să bea o licoare caldă, aromată, unde poţi să stai la taclale cu prietenii şi să ţeşi amintiri plăcute. În ceainării, unde calmul se îmbină cu nerăbdarea vocilor vesele, am descoperit magia ceaiului şi bucuria secretelor împărtăşite cu oamenii dragi la lumina lumânării. Continue reading

Şi optimismul se învaţă! Interviu cu Florin Ghindă – trainer şi co-fondator RomaniaPozitiva.ro

RomaniaPozitiva.ro este un site cu şi despre lucrurile bune care se întâmplă în România. Pentru că, în ciuda a ceea ce cred mulţi, şi pe la noi mai au loc acţiuni, evenimente şi idei de bine. E un proiect din care sunt bucuroasă să fac parte şi despre care mi-aş dori să afle cât mai mulţi, aşa că azi v-am pregătit un interviu cu Florin Ghindă, unul dintre oamenii din spatele România Pozitivă.

Cu siguranţă că toţi îţi pun întrebarea asta: De unde România Pozitivă? Când şi cum ţi-a venit ideea asta?

Florin-GhindaPentru că era nevoie. Pentru că în 2006 informațiile despre România erau dominate copios de subiectul inundațiilor și de personaje îndoielnice care făceau ca ratingul televiziunilor să explodeze fix în educația de masă a românului de rând manelizat puțin câte puțin.

S-au schimbat în bine lucrurile de atunci, dar nu cu mult. Deci e încă nevoie de inițiative care să arate o altfel de Românie și dacă se poate chiar să o schimbe. În direcția asta sperăm să contribuim și noi cu RomaniaPozitiva.ro

Au fost momente când ai vrut să renunţi la proiect? Dacă da, ce te-a determinat să continui? Continue reading