Tag Archives: Bucureşti

Galeria Artfooly, o felie delicioasă de artă în Bucureşti

3 Replies

Săptămâna trecută am avut parte de o surpriză dulce: Anca mi-a trimis o invitaţie inedită la deschiderea Galeriei de Artă Artfooly – o prăjiturică simpatică, personalizată special pentru această ocazie. Mi-au plăcut mult numele şi logo-ul năstruşnic, diferite de imaginea pe care o aveam eu despre galeriile de artă.

invitatie-vernisaj-artfooly

După ce am savurat invitaţia, la propriu şi la figurat :D, mi-am notat în agendă evenimentul, iar miercuri, pe 8 octombrie, m-am îndreptat spre Palatul Ştirbei de pe Calea Victoriei, unde se află galeria, alături de Ioana.

Galeria Artfooly a fost inaugurată prin vernisajul expoziţiei de pictură şi sculptură „Tango Diagonal au chocolat”, cu lucrări ale artiştilor plastici Arina Gheorghiţă şi Cristian Orza. Continue reading →

„Bucharest Today” – Bucureştiul prin ochii unui fotograf japonez

Leave a reply

Marţi, pe o zi cu ploaie, mi-am făcut curaj şi am ieşit din casă, în compania umbrelei, pentru a respira un pic de aer proaspăt de toamnă. De obicei, când plouă, îmi place să lenevesc în casă, însă de data asta de-abia aşteptam să ies, după câteva ore de muncă neîntreruptă.

Sub picăturile de ploaie, toate culorile oraşului parcă prind viaţă, mai ales vegetaţia, iar aroma de toamnă se simte din ce în ce mai puternic. Trotuarele sunt pustii, iar peisajul urban se transformă într-un cadru romantic, unde cenuşiul blocurilor pare desprins dintr-un film vechi.

De la Victoriei, mi-am îndreptat paşii spre Galeria IX, pe bulevardul Aviatorilor, nr. 9, pentru a vizita expoziţia de fotografie „Bucharest Today” a lui Tomo Minoda. Tomo este un fotograf japonez care locuieşte în Bucureşti de ceva vreme şi care suprinde cadre inedite din oraş în nuanţe alb-negru. Am avut ocazia să stau de vorbă cu el despre pasiunea lui, fotografia, şi am admirat lucrările sale, bucăţi autentice de viaţă cotidiană surprinse pe străzile din Bucureşti. Tomo consideră că termenul care descrie cel mai bine capitala este „haos”; fotografiile lui reuşesc să surprindă frânturi din acest puzzle complicat, ameţitor, însă care dă naştere unor adevărate tablouri pline de armonie.

galeria-IX Continue reading →

Primul meu maraton – povestea

20 Replies

La momentul la care scriu aceste rânduri, euforia primului maraton e încă prezentă, cu tot cu energia de rigoare. Încă nu-mi vine să cred că am alergat 42 de kilometri! Sau, mai bine zis, nu-mi vine să cred că mă simt atât de bine după distanţa asta şi că sunt cu genunchii întregi şi zâmbetul larg pe buze!

După experienţa primului semimaraton de anul trecut, tot la Bucharest International Marathon, mi-am propus să cresc distanţa şi am ţintit spre celebrii 42 km. Discret, în sensul că nu am anunţat prea mulţi oameni de intenţia mea – nu mă întrebaţi de ce, pur şi simplu aşa am simţit… probabil că nu-mi place să simt presiunea celorlalţi şi prefer să fiu doar eu cu emoţiile mele. Îmi doresc ca de la anul să schimb chestia asta.

După aproape un an de ture infinite prin IOR, de data asta m-am bucurat de o cursă dublă prin centrul Bucureştiului, cu atmosfera frumoasă a evenimentului, compania alergătorilor şi încurajările celor de pe margine.

Bucharest International Marathon 2014 - primul maraton

Dar să începem cu începutul. De dimineaţă, mi-am dat seama că nu am stare. După ce s-a luminat puţin, am văzut că apărea, timid, soarele şi am ştiut că va fi o zi perfectă pentru alergat. Şi chiar aşa a fost. Am plecat de la 8 de acasă şi am ajuns la Unirii cu metroul, 20 de minute mai târziu. Am trecut pe la toaleta de la metrou (tips&tricks: e mereu liberă, faţă de toaletele ecologice din Piaţa Constituţiei, unde se face o coadă imensă), apoi m-am îndreptat spre “locul faptei”. Şi lucrurile au început să se precipite. Pe la vreo 9 fără 10 minute căutam, încă, garderoba, iar apoi culoarul de start. Am nimerit iniţial la cursa populară :D, dar am sărit la timp gardul spre zona de semi şi maraton. N-am apucat să mă dezmeticesc, că deja se dăduse startul. Continue reading →

În vizită la Hanul Gabroveni

2 Replies

În perioada acesta se sărbătoresc 555 de ani de la fondarea Bucureştiului, ocazie cu care în weekendul 20-21 septembrie (dar nu numai), s-au pus la cale o mulţime de evenimente pentru a sărbători capitala. Mi-am propus să merg la câteva dintre ele, iar unul dintre locurile pe care mi-am dorit să le văd a fost Hanul Gabroveni din centrul vechi al Bucureştiului, unde au fost două zile de Porţi Deschise.

După ani buni în care a zăcut în ruină, Hanul Gabroveni a primit, în sfârşit, o faţă nouă, fiind renovat în totalitate. Acum găzduieşte sediul ARCUB şi are o mulţime de camere pentru expoziţii, concerte şi alte evenimente, pentru că se doreşte a fi un fel de centru cultural al oraşului.

Hanul Gabroveni

Continue reading →

În vizită la Muzeul Minovici, locul unde arta e la ea acasă

4 Replies

Despre “Vila cu clopoţei” de lângă Fântâna Mioriţa auzisem de mulţi ani şi de tot atâta timp se afla pe lista mea cu locuri de văzut în Bucureşti. Am admirat-o doar de la distanţă, de pe trotuarul de vizavi, iar când m-am hotărât într-un final să vizitez muzeul găzduit de ea (Muzeul de Arta Populară “Dr. Nicolae Minovici”), am aflat că e în renovare 😀

Totuşi, după ce am mai săpat puţin pe internet în căutare de informaţii actualizate, am descoperit un alt muzeu Minovici, respectiv Muzeul de Artă Veche Apuseană “Dumitru Furnică Minovici”, aflat chiar în spatele Vilei cu clopoţei, în vecinătatea Gării Băneasa.

muzeul-minovici- Continue reading →

La Plăcinte… înainte – restaurant tradiţional moldovenesc în Bucureşti

2 Replies

Plăcintele au, în mintea mea, o semnificaţie dublă.

Pe de-o parte, sunt plăcintele pe care le mâncam acasă, făcute de bunica sau mama, umplute cu brânză sărată şi un praf de dragoste. Plăcinte calde, aburinde, cu compoziţie din belşug, la care mă repezeam imediat ce erau scoase din cuptor şi le înfulecam cu poftă, bălăcite prealabil în multă smântână.

Pe de altă parte, sunt plăcintele anemice luate ca gustare în anii de liceu, cumpărate de chioşcul de la colţ. Calde, dacă aveam noroc, subţirele şi cu brânză mai puţină, cu foi elastice. Le mâncam în grabă, tot cu poftă (un sentiment care încă îmi însoţeşte mesele…), în pauzele de la şcoală, alternate uneori cu un covrig.

Revenind la prezent, mărturisesc că la plăcinte am cam renunţat; cel puţin la cele cumpărate de la supermarketuri sau simigerii, căci şi acum, din când în când, mai am parte de câte o surpriză acasă sub formă de plăcintă cu muuult dovleac. În rest, plăcintele au cam dispărut din peisajul meu culinar.

Însă nu am putut să nu fiu curioasă ce-i cu plăcintele de La Plăcinte, un restaurant tradiţional moldovenesc deschis de ceva vreme în Bucureşti, acum aflat pe picior de extindere.

placinta-cu-varza-murata-restaurant-la-placinte

Continue reading →

Jurnal de weekend slow şi creativitate la iarbă verde

2 Replies

Weekendul trecut a stat sub semnul relaxării şi al lenei. După o porţie de alergare, pentru energizare, apoi ceva curăţenie, am încetinit ritmul şi m-am dedat la activităţi mai asortate cu finalul de săptămână. Am mai şi lucrat printre picături, ce-i drept, însă am făcut şi chestii pentru sufleţel, să-mi ajungă pentru toată săptămâna asta.

creative est gradina botanica relaxare in hamac cu carte

Am început amalgamul de răsfăţuri încercând un ceai bun de la d’Oro Tea din multele sortimente primite, care îşi aşteaptă nerăbdătoare rândul la testare. Verdictul: cocos şi migdale e o combinaţie pe cinste! Continue reading →

Un alt colţ liniştit în Bucureşti: Casa Ion I. C. Brătianu

2 Replies

Aşa cum povesteam într-o postare anterioară, cu ocazia turului ghidat făcut alături de cei de la ARCEN am decoperit un nou spaţiu fain în capitală, foarte aproape de Piaţa Amzei, într-o curte ascunsă: Casa familiei Ion I. C. Brătianu.

Pentru că mi-a plăcut atât de mult, zilele trecute mi-am luat aparatul foto şi am profitat de lumina caldă ca să fac o plimbare şi, desigur, câteva poze.

Casa a fost construită la începutul secolului XX de către arhitectul Petre Antonescu pentru omul politic Ion I. C. Brătianu (Ionel Brătianu), şi se află pe strada Biserica Amzei, nr. 5-7. Stilul arhitectural este cel neo-românesc, care îmbină motive tradiţionale locale cu elemente bizantine, otomane şi renascentiste.

Casa-Ion-I.-C.-BrătianuAm intrat prin pasajul discret, iar după câţiva paşi am zărit vila. Curtea era liberă, iar lumina cădea atât de frumos pe clădiri, încât îmi venea să fac poze într-una. Continue reading →

Plimbare la pas prin Bucureşti, în compania ARCEN

3 Replies

În căutarea de locuri faine de văzut în Bucureşti, am dat peste turul ghidat al celor de la ARCEN (Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate). L-am văzut şi pe Facebook, şi la metrou şi mi-am propus să particip neapărat la el vara asta.

Turul are loc în perioada 26 iulie – 7 septembrie 2014, pe un traseu de 2 km prin centrul capitalei şi se întâmplă în fiecare sâmbătă de la ora 11.00 şi duminică de la ora 18.00, având de fiecare dată ca punct de plecare Ateneul Român.

tur-arcen-bucuresti

Plimbarea “Cu bastonul prin Bucureşti” se află deja la a cincea ediţie. Am mai fost la un tur de-al lor acum ceva vreme, nu mai ţin minte în ce an exact, însă mi-au plăcut mult atmosfera şi informaţiile, aşa că mi-am dorit să repet experienţa. “Să repet” nu e cea mai potrivită expresie, căci traseul a fost altul decât cel la care am participat data trecută. Continue reading →