Tag Archives: obiective turistice în Bucureşti

Muzeul Zambaccian, o porție impresionantă de artă

Pe lângă Muzeul Zambaccian trecusem de câteva ori, în plimbările mele exploratorii. Era pe lista de muzee de vizitat în București, așa că într-o amiază de vineri mi-am programat o mică escapadă artistică aici.

Despre Zambaccian nu știam nimic când am trecut pragul muzeului, așa că am profitat de ocazie ca să mă pun la curent. Am aflat, deci, că a fost un colecţionar și critic de artă român, cu rădăcini armene (mi-am dat seama apoi că terminația numelui chiar asta sugerează), pe numele lui mic Krikor.

A fost un mecena al epocii sale, susținând diferiți pictori și sculptori români. În timp, a construit o colecție valoroasă de artă, pe care a donat-o statului român și pe care – ați ghicit – o puteți vedea la actualul muzeu. Clădirea a fost construită special de el în anii 1940 pentru a servi drept spațiu expozițional.

Continue reading

Ce am aflat și admirat la Muzeul Victor Babeș

Am ajuns la Muzeul “Victor Babeș” într-o după amiază când primăvara se îngâna cu iarna, însoțită de curiozitatea de a descoperi o personalitate nu foarte cunoscută mie. Sigur, știam că are legătură cu medicina, că doar ditamai spitalul îi poartă numele, însă cam atât.

Biletul de acces la Muzeul Victor Babeș costă 10 lei pentru adulți, iar pentru ghid se mai plătește 6 lei/ persoană. A fost o decizie inspirată să luăm ghid și vă recomand și vouă să faceți la fel dacă ajungeți aici. Doamna care ne-a însoțit ne-a povestit cu multă pasiune despre Victor Babeș, despre viața lui și despre muzeu. Simpla plimbare prin vilă nu ar fi fost la fel de plăcută fără toate lucrurile pe care le-am aflat de la dumneaei, iar expunerea a însuflețit camerele și obiectele văzute aici.

Alături de impresii, am scris mai jos și câteva lucruri noi aflate despre Victor Babeș în urma acestei vizite, așa că dacă v-ați hotărât să mergeți la acest muzeu, poate veți dori să treceți mai repede peste detalii 🙂

Continue reading

Muzeul BNR și o descoperire surprinzătoare despre legătura dintre dolar și leu

Anul trecut am aflat cu bucurie că Banca Națională a României (BNR) are un mic muzeu care se poate vizita. Recunosc, nu m-a atras muzeul în sine, ci ideea de a pătrunde în această clădire atât de frumoasă, pe care am admirat-o de atâtea ori din exterior.

Muzeul BNR se poate vizita gratuit, în cadrul unor tururi ghidate, dar trebuie făcută o rezervare cu minim 2 zile înainte de ziua dorită. M-am conformat și m-am programat la un tur de amiază, profitând de avantajele freelancing-ului (există și tururi de seară, pentru cei cu joburi cu program clasic 9-5).

În ziua cu pricina am ajuns la intrarea din str. Doamnei, nr. 8, iar după câteva minute de așteptare am fost primiți de ghidul nostru (am fost în total 6 persoane) și turul a început.

Continue reading

Muzeul Micul Paris și un studio foto nonconformist în centrul Bucureștiului

Centrul Vechi al Bucureștiului este pentru mine o sursă inepuizabilă de surprize. De la terase și baruri noi care apar ca ciupercile după ploaie (și dispar la fel de repede), până la colțuri cochete, clădiri sau statui roase de vreme și festivaluri stradale.

De curând, mi-a mai servit o experiență inedită, sub forma unui mini-muzeu descoperit fix în mijlocul tumultuosului centru vechi. În gangul care leagă Lipscaniul de str. Blănari am găsit Muzeul Micul Paris, în locul unde se află și FotoCabinet, un studio foto un pic altfel. De fapt, nu am dat peste el întâmplător, ci m-a dus acolo Ioana, într-o seară caldă de weekend.

fotocabinet muzeul micul paris bucuresti

Am reperat foarte ușor muzeul după pancarta de la intrare și am urcat scările pline de curiozitate, mai ales că citisem că se poate bea și un ceai înăuntru. Când am deschis ușa, am avut senzația că am călătorit cu mașina timpului și am ajuns înapoi în perioada de aur a Bucureștiului.

Muzeul Micul Paris reînvie atmosfera Bucureştiului de la început de secol XX printr-o serie de haine, accesorii, obiecte de mobilier și fotografii, aranjate creativ în mai multe camere tematice: una cu aer francez, alta orientală, alta românească etc.  Continue reading

Mic ghid pentru a iubi Bucureștiul

Era 2005 când Bucureștiul m-a adoptat, iar de atunci continuă să mă uimească în fiecare zi pe care o petrec aici. Uneori agitată, sumbră, copleșitoare, alteori exuberantă, boemă, plină de entuziasm, atmosfera din București e oricum, numai nu plictisitoare.

Dacă ai nevoie de un impuls ca să descoperi și partea mai prietenoasă a capitalei, încearcă experiențele de mai jos. Poate că n-o să te îndrăgostești nebunește de ea, dar cel puțin te vei bucura de un flirt plăcut cu un oraș surprinzător. Enjoy!

cum sa iubesti bucurestiul

Fă o plimbare pe strada din spatele Ateneului, la ceas de seară

Are ceva magic bucățica asta de centru, cu strada îngustă și pietruită, mai ales la lumina felinarelor. Dacă tot ești aici, poți să guști o prăji bună la Mara Mura sau un ecler fancy la French Revolution. Sau ambele, desigur.  Continue reading

Liniște și corcodușe la Casa Memorială “Tudor Arghezi – Mărțișor”

Pentru că în luna iulie nu mi-am planificat nicio vacanță sau excursie, am zis să compensez vizitând un muzeu din oraș. Am ales Mărțișorul, casa lui Tudor Arghezi, aflată de mult pe lista mea cu locuri de văzut în București.

Recunosc, n-am avut o pasiune pentru poetul Arghezi. Informații despre el aș fi găsit puzderie pe Internet sau în cărți, așa că nu de-asta am ales să vizitez Mărțișorul. A fost mai degrabă dorința de a mă scufunda într-o atmosferă mai liniștită, impregnată de emoțiile unui scriitor și să miros universul epocii sale. Acum zic că am făcut o alegere foarte bună.

Casa Memoriala Tudor Arghezi - Martisor

De la metrou Piața Sudului se ajunge relativ ușor la Mărțișor, dacă faci abstracție de șantierul din jur. Strada poartă chiar acest nume – Mărțișor, care a fost dat de Arghezi datorită obiceiului locuitorilor zonei de a atârna firele albe-roșii în copaci, pentru o recoltă bogată.

Am intrat pe poartă și am pășit pe aleea pietruită care duce la curtea propriu-zisă și la casă, având în partea stângă livada întinsă. Bucureștiul cu traficul lui agitat a rămas departe de Mărțișor în dimineața aceea caldă și calmă de duminică, iar eu m-am simțit ca și cum aș fi mers în vizită la un conac boieresc de țară.  Continue reading

În vizită la Casa Filipescu-Cesianu – Muzeul Vârstelor

1 oră și 45 de minute. Nu e recordul personal al vreunei curse de alergare, ci timpul petrecut la micul muzeu de la Casa Cesianu. Când m-am uitat la ceas, mi-a venit greu să cred că am stat atâta vreme. Sau poate pentru că la Muzeul Vârstelor e vorba de trecerea timpului, orele se scurg altfel aici?

Aflată aproape de Piața Victoriei, Casa Filipescu-Cesianu a intrat relativ recent pe lista muzeelor bucureștene, fiind în renovare o bună perioadă de timp. De ceva vreme, în plimbările de pe Calea Victoriei, zărisem parcul muzeului, cu un foișor în mijloc, având în jur bănci, statuete și câțiva arbori frumoși. În zona din spate a curții există și un spațiu liber pentru evenimente.

casa filipescu cesianu

Am început vizita din Lapidarium – un spațiu din curte unde se află casa de bilete și unde este organizată expoziția permanentă “Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”. Bucățile de fresce recuperate sunt însoțite de fotografii și o scurtă istorie a Ansamblului Văcărești, despre care puteți citi și aici. Pe o parte din terenul unde se ridica mănăstirea, demolată în anii ‘80, acum se întinde Parcul VăcăreștiContinue reading

Tatuajele, Vila cu clopoței și o grădină cu potențial

Vila cu clopoței sau, pe numele oficial, Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” se afla de nu știu când pe wishlist-ul meu cu locuri de văzut în București. După vizita plină de surprize plăcute de la muzeul vecin înrudit, iată că a venit rândul și cochetei Vile cu clopoței, deschisă după ani buni de restaurare.

muzeul minovici

Cum e muzeul?

Într-o sâmbătă dimineață, după o plimbare prin Herăstrău, am intrat pe ușa frumos decorată a Vilei Minovici. Ridicată la inițiativa lui Nicolae Minovici, la începutul secolului XX, în stil neoromânesc, clădirea a fost proiectată de la început ca muzeu; inițial, privat, apoi deschis publicului în anul 1906.  Continue reading

Palatul Primăverii. Lecția despre contraste

Sâmbătă dimineață am coborât voioasă la stația de metrou Aviatorilor, dar nu ca să merg la alergat, ci pentru a vizita Palatul Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu, deschisă pentru public ca muzeu/ expoziție permanentă în 2016.

Am pornit pe bulevardul Primăverii, bucurându-mă de liniște și clădiri cochete, iar la numărul 50 am descoperit celebra casă. De afară pare o vilă obișnuită, bine integrată în peisajul cartierului. Aparențele înșeală, însă.

palatul-primaverii-expozitie-muzeu palatul-primaverii-bucuresti

Construit în anii 1960 într-o zonă selectă, bine păzită, rezervată nomenclaturiștilor, Palatul Primăverii a fost reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu și, pentru o perioadă, și a copiilor lor, Zoe, Valentin și Nicu. După 1989 și până la deschiderea sa ca muzeu, o bună bucată de timp a servit ca spațiu de protocol pentru delegațiile străine.  Continue reading

Templul Coral, o prezenţă inedită în peisajul Capitalei

Ideea de a vizita Templul Coral din Bucureşti mă îmbia de când am fost la Muzeul Comunităţii Evreieşti, aflat într-o veche sinagogă. Pe atunci, Templul era în renovare, aşa că a trebuit să mai aştept ceva până să-i pot trece pragul şi să-mi potolesc curiozitatea. Însă a meritat! Duminica trecută, profitând de soarele îmbietor, mi-am dat întâlnire cu impunătoarea clădire recent restaurată.

vitraliu-templul-coral-bucuresti bucuresti-templul-coral

Aproape de Piaţa Unirii, pe strada Sf. Vineri, Templul Coral contrastează prin măreţie cu peisajul cenuşiu din jur. Construit în stil arhitectural mauro-bizantin în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după modelul Templului Leopoldstadter din Viena (distrus în 1938), Templul Coral pare desprins de pe alte tărâmuri şi lipit cu grijă în spaţiul urban bucureştean. Continue reading