Tag Archives: Bucureşti

21 de nocturne: seară la înălţime cu poezie, vin şi muzică

Plus o privelişte fantastică asupra bulevardului Magheru, scânteind în luminiţe.

Poezia nu prea are lipici la mine. În ultimii ani nu-mi amintesc să fi citit prea multe versuri, fie ele albe sau “colorate”, preferând de fiecare dată consistenţa romanelor. Însă când am văzut nocturna cu poezie organizată de cei de la ARCEN, n-am stat pe gânduri să mă înscriu, având în vedere experienţa plăcută avută cu tururile ghidate făcute de ei. Şi, recunosc, a mai fost ceva.

Mi-a atras atenţia locul unde se desfăşoară evenimentul: terasa clădirii Magheru One. Blocul are undeva la 7 etaje, deci nu este foarte înalt, însă m-am lăsat sedusă de ideea de a putea admira inima Bucureştiului, pe înnoptat, de la ceva altitudine. Mă bucur că am decis să merg, pentru că seara a fost cum nu se putea mai reuşită.

vedere-spre-bulevardul-magheruÎncă din lift am fost întâmpinaţi cu gânduri despre poezie, într-un schimb de replici rapide care pe mine, cel puţin, m-a luat pe nepregătite şi mi-a adus un zâmbet mare pe chip. De cum am ajuns sus, m-am îndreptat spre marginea terasei să văd minunea; de aici, bulevardul părea un râu de lumină, pe care maşinile alunecau cu viteză, sub privirile blocurilor cenuşii, parcă indignate de atâta curaj. Continue reading →

Ceainăria Sala de Lectură – colţul ascuns cu amintiri

Plimbându-mă într-un weekend pe Calea Victoriei, cu ochii spre piste de biciclete, magazine şi cafenele dichisite, mi-am amintit de o ceainărie unde mergeam foarte des, dar care din păcate nu mai există.

Dacă acum ceva vreme m-ar fi întrebat cineva ce loc îmi place cel mai mult din Bucureşti, aş fi răspuns fără să stau prea mult pe gânduri „Sala de Lectură”. De prima dată când am ajuns acolo mi s-a părut un spaţiu de vis, cu un „ceva” aparte. Ce mai, a fost simbolul unei epoci (personale) 🙂 Şi chiar dacă acest minunat loc nu mai există, îmi place să mă gândesc la el şi la ce a însemnat pentru mine, aşa că astăzi vă povestesc cu un pic de nostalgie despre vechea ceainărie de la Teatrul ACT.

sala de lectura teatrul act Continue reading →

Annette, ceainăria-bistro cu aer cochet

Ceainăria a fost închisă temporar.

O plimbare pe strada Polonă din capitală, într-o după-amiază călduroasă de weekend, mi-a adus în cale un mic colţ de rai. Ceainăria Annette, căci despre ea este vorba, se află la câteva minute de mers pe jos de Piaţa Romană, în pas vioi. Încă de la intrare poţi să admiri curtea cu verdeaţă şi flori, presărată cu scaune şi mese albe, dantelate, într-un dulce stil elegant şi feminin.

ceainaria-anette-bucuresti

Recunosc că găsirea ceainăriei nu a fost o întâmplare. O ochisem cu o zi înainte (tot) pe Facebook şi m-am mobilizat imediat să ajung acolo, curioasă să văd cum face faţă bogatei pieţe de ceainării din Bucureşti. Zis şi făcut. Am profitat de o întâlnire cu oameni dragi şi am pornit în ritm de plimbare spre locul cu pricina.

Deşi îşi spune “ceainărie”, Anette e mai mult bistro, dacă e să judecăm după meniul de mâncăruri destul de generos. Cu toate astea, lista de ceaiuri este la fel de impresionantă şi probabil că statutul de ceainărie a fost preferat datorită atmosferei delicate, liniştite. Faţă de alte ceainării, unde poţi să asortezi la ceai prăjituri, sandvişuri sau quiche-uri, la Annette ai la dispoziţie şi multe supe, salate, bruschette, paste, preparate variate cu carne şi deserturi. Dacă nu mă credeţi, meniul îl găsiţi aici în toată splendoarea lui. Continue reading →

Deschis Gastrobar, libertate şi atmosferă magică la înălţime

S-a întâmplat acum vreo 2-3 luni.

Cu ochii în feed-ul de Facebook, mi-au sărit în ochi o imagine şi un anunţ: se deschidea un nou local în Bucureşti, situat undeva la înălţime. Mi s-au activat imediat antenele şi am vrut să aflu mai multe, pentru că părea promiţător, mai ales că numele era şi unui simpatic: Deschis Gastrobar. Am descoperit la un moment dat şi ceve poze, iar atunci m-au lovit amintirile: atmosfera m-a purtat imediat cu gândul la Motoare, spaţiul de pe acoperişul Teatrului Naţional unde am trăit super-momente în facultate, loc care acum nu mai există.

 deschis-gastrobar-terasaAcelaşi aer boem de libertate şi lipsă de griji l-am respirat şi acum, când am reuşit în sfârşit să ajung la Deschis Gastrobar, după săptămâni de amânare. Numele i se potriveşte perfect, căci este vorba de o terasă în aer liber, cu cerul drept tavan, pe acoperişul unei vechi fabrici de pe malul Dâmboviţei, undeva între Timpuri Noi şi Mihai Bravu. După ce intri pe o uşă cam suspectă şi urci câteva etaje, treci printr-o sală aproape goală, de unde o scară în spirală te scoate la aer – un fel de poartă spre lumea magică a relaxării. Continue reading →

La Folie: din pasiune pentru deserturi savuroase

UPDATE: La Folie din Centrul Vechi s-a închis.

În ultimele luni, am senzaţia că Centrul Vechi al capitalei a devenit un adevărat cameleon: restaurante şi cafenele dispar sau se transformă, apar tot felul de baruri sau cluburi, iar forme noi îşi fac loc curajoase în peisajul pestriţ. De curând, un nou locatar testează apetitul bucureştenilor pentru desert în inima oraşului: La Folie.

dulciuri-centrul-vechi-la-folie

La Folie este o cofetărie-cafenea care, aşa cum îi zice şi numele, oferă o “nebunie” de meniu, cu prăjituri, tarte, sandvişuri, quiche-uri, croissante şi alte delicii. Conceptul a luat naştere la Iaşi în 2012, din pasiune pentru dulciurile savuroase, iar doi ani mai târziu a ajuns şi la Bucureşti. După ce a poposit în zona Victoriei, La Folie s-a redeschis în Centrul Vechi, într-o locaţie micuţă, dar primitoare, care îmbină aerul cozy al cafenelelor cu vitrinele îmbietoare din cofetării. Continue reading →

Lectură la iarbă verde: Copacul cu Cărţi

Vara trecută făceam un mic inventar al locurilor unde poţi citi în aer liber în Bucureşti. Acum mă bucur să adaug listei încă unul, de data aceasta prevăzut şi cu o mică bibliotecă. Este vorba de Copacul cu Cărţi din Cişmigiu, un spaţiu larg, foarte plăcut, amenajat pe una din pajiştile parcului.

copacul-cu-carti-parcul-cismigiu

Cei doi copăcei-bibliotecă sunt garnisiţi cu tot felul de cărţi, pentru copii şi adulţi. Mi-a plăcut că am găsit aici cărţi noi, în stare bună, variate. Continue reading →

Apus superb peste Bucureşti, văzut de pe Crystal Tower

Pentru iubitoarea de panorame din mine, nimic nu poate fi mai plăcut decât să savurez priveliştea peste Bucureşti, la apus, într-o vineri seară de iulie când norii flirtează cu soarele şi vântul, luându-se la întrecere pe cer.

Cam ăsta a fost scenariul la un eveniment organizat de Beck’s, care a pus la cale 3 petreceri inedite în 3 locuri faine din Bucureşti: bowling la 72 m înălţime pe Heliportul Crystal Tower, campionat de mini-golf în galeriile de artă Artmark (Palatul Cesianu Racoviţă) şi show electro la Teatrul Elisabeta. Un mod creativ de a promova brandul, dar şi de a pune în valoare spaţiile respective, nu foarte cunoscute în peisajul bucureştean.

parcul-kiseleff-vazut-din-crystal-tower

Am urcat cu entuziasm în clădirea de birouri Crystal Tower pentru a doua oară, de data aceasta un pic mai sus decât Restaurantul Sole, unde fusesem acum ceva vreme. Încă din lift am căscat ochii de uimire privind la clădirile care deveneau tot mai mici, cu gândul la panorama de suuus de tot. Continue reading →

Muzeul Theodor Pallady (Casa Melik) – o porţie mică şi gustoasă de artă

Mi-am propus să iau la pas muzeele Bucureştiului, în căutare de noi colţuri deosebite care să mai coloreze un pic monotonia zilnică. Într-o sâmbătă după-amiază a venit şi rândul Muzeului Theodor Pallady, un loc nu foarte promovat printre obiectivele turistice ale capitalei.

casa-melik-muzeul-theodor-pallady

Muzeul se află pe strada Spătarului, nr. 22, aproape de biserica Armenească, într-un cartier liniştit de case frumoase, unde weekendurile se arată leneşe, asemenea mâţelor care dorm cu burta la soare prin curţi. Pe drum am văzut şi câteva clădiri de vis, cu arhitectură elegantă şi flori colorate în porţi. Continue reading →

Impresii de la Semimaratonul Bucureşti 2015

Pentru că am tot citit impresii despre Semimaratonul OMV Petrom, care a avut loc la Bucureşti pe 17 mai, m-am gândit să scriu şi eu câteva gânduri după cursă, mai ales că a trecut ceva timp, iar experienţa a avut timp să se aşeze.

A fost prima mea participare la acest eveniment, căci până acum alergasem doar la Maratonul din toamnă, celălalt mare eveniment sportiv din Capitală. Am început să prind gustul alergărilor oficiale şi îmi place tot mai mult să particip la astfel de curse, unde mă pot bucura de mişcare alături de alţi oameni.

omv petrom semimaraton 2015

Kitul de la Semimaratonul Bucureşti 2015 a fost destul de sărăcuţ (spre deosebire de Wings for Life, de exemplu), dar măcar XS-ul de la tricoul tehnic chiar a fost XS, faţă de alte competiţii unde mărimile nu prea coincid cu dimensiunile autohtone. În plus, tricoul e confortabil, vine bine şi cu siguranţă îl voi mai purta la multe alergări.

Duminică dimineaţa, în ziua cursei, Continue reading →

La Metoc, ceainăria unde timpul stă în loc

Metocul l-am descoperit demult, prin facultate, când ceainăriile încă nu erau pe val, iar în întreg Bucureştiul nu găseai decât vreo 3-4. Nu mai ştiu de unde am aflat de ea, dar mi s-a părut fascinant faptul că cineva s-a gândit să deschidă pentru oaspeţi grădina unei case vechi din cartierul Armenesc şi să creeze un spaţiu semi-sălbatic, unde te poţi refugia din faţa agitaţiei şi traficului.

la-metoc-gradina-ceai

Am revenit La Metoc după vreo câţiva ani în care n-am mai găsit drum spre grădina cu ceai şi bunătăţi. M-a primit cu aceeaşi linişte şi tihnă, chiar dacă în ziua respectivă fusese răsfăţată de ceva stropi de ploaie.

De data asta nu m-am mai rătăcit prin labirintul de străzi de-o şchioapă, ticsit cu clădiri vechi, curţi ascunse şi adevărate comori arhitecturale. Continue reading →