Vă aştept la târgul de cadouri de la Aristocats Bistro!

4 Replies

Ce faceţi duminică? 🙂

Dacă sunteţi prin Bucureşti şi vreţi să vă bucuraţi de o după-amiază relaxată, în care să şi cumpăraţi cadouri pentru sărbători, vă aştept cu drag la târgul de Crăciun de la Aristocats Bistro, unde voi fi prezentă cu accesorii lucrate manual de mine.

E primul eveniment de acest fel la care particip în calitate de expozant, aşa că am ceva emoţii 😀 Am pregătit globuleţe din fetru de pus în brad şi broşe colorate pentru decorat hăinuţe, perfecte pentru dăruit celor dragi de Crăciun.

Fiecare broşă este însoţită de o mini-mini-poveste personalizată, alături de câteva gânduri de sărbători 😉

Deci… ne vedem acolo? Daţi de veste şi prietenilor voştri!

Data: duminică, 15 decembrie 2013

Adresa: Aristocats Bistro, str. Teodor Ştefănescu nr. 1, Bucureşti

cadouri-de-craciun-fetru-targ-aristocats-bistro Continue reading →

Porneşte de la ce ai

6 Replies

Dacă aş avea mai mulţi bani…
Dacă aş fi învăţat asta când trebuia…
Dacă aş fi mai talentat…

Frazele de mai sus reprezintă obstacole peste care nu reuşim să trecem şi pe care le servim ca scuză, faţă de noi înşine sau faţă de alţii, pentru nereuşita într-un domeniu sau pur şi simplu pentru că nu am ajuns acolo unde ne-am propus în viaţă. Ne plângem că nu avem resurse financiare, că ne lipsesc anumite aptitudini sau că nu ne ajunge timpul pentru a ne dezvolta pasiunea. Toate astea ne ţin pe loc şi ne opresc din a acţiona, la gândul că oricum nu avem cele necesare pentru un bun start.

Dar resursa noastră cea mai importantă suntem noi înşine, cu personalitatea, cunoştinţele şi abilităţile proprii. Aşa că porneşte de la ce ai şi foloseşte-te de aceste resurse. Se poate întâmpla să fim prea prinşi cu ce e în trend şi uităm să ne privim pe noi, la ce suntem NOI buni.

Lucrurile ar fi mai simple dacă am învăţa să profităm de ce avem, decât să ne cramponăm de ceea ce ne lipseşte. Continue reading →

Mâncăruri delicioase savurate pe-ndelete

7 Replies

A lua masa cu cineva drag, savurând mâncarea în timp ce porţi o conversaţie plăcută, este, pentru mine, una din micile bucurii ale vieţii. Dacă se întâmplă ca prânzul sau cina să aibă loc la un bistrou sau o terasă frumoasă, cu atât mai bine.

Răsfoind zilele trecute albumele virtuale cu poze, am dat peste tot felul de fotografii făcute de-a lungul timpului pe la tot felul de ceainării şi restaurante şi mi s-a făcut imediat poftă şi dor. Mi-am dat seama că toate aceste imagini au ceva în comun: sunt mâncăruri delicioase savurate pe-ndelete, în companii frumoase, alături de un pahar de vorbă, la taifas de planuri şi speranţe.

Ceai mentolat şi prăjitură în curtea cu verdeaţă de la Ceai la Vlaicu, plus mult chef de vorbă

ceai-mentolat-si-prajitura-la-vlaicu

Continue reading →

Bucurii offline

8 Replies

Zilele trecute, stând la un pahar de vin bun, am simţit brusc nevoia să-mi iau aparatul foto şi să imortalizez momentul, pentru o eventuală postare ulterioara pe blog. N-am reuşit să prind un unghi bun, iar lumina mi-a cam jucat feste, aşa că m-am „resemnat” să trăiesc momentul.

Însă mă întreb: de ce simţim nevoia să ne expunem TOATĂ viaţa în reţelele de socializare? Sigur, e plăcut sa facem colecţie de momente de fericire, de mici bucurii, pe care uneori alegem să le împărtăşim cu ceilalţi. Dar chiar ORICE moment trebuie azvârlit în online? Toate sentimentele trebuie să ia calea internetului, de parcă altfel n-ar exista?

Aparatul foto şi telefonul mobil mereu la îndemână ne ispitesc la activitate virtuală, aşa că ne lăsăm angrenaţi în jocul lor şi ne lansăm în  marea de online cât de des putem. Ca şi cum bucuria noastră ar fi direct proporţională cu numarul de like-uri şi comentarii şi nu ar avea nicio legătură cu momentul trăit. Validarea oferită de ceilalţi se pare că devine mai importantă decat propriile noastre trăiri.

Eu zic că mai avem nevoie şi de bucurii offline. Continue reading →

Oameni care mă inspiră

8 Replies

“Care este modelul tău în viaţă?”

Când ni se pune întrebarea asta, de obicei ne gândim la personalităţi cunoscute care au avut realizări însemnate, oameni celebri care au inventat ori au descoperit ceva inedit şi au schimbat astfel istoria şi viaţa de zi cu zi a tuturor. Se scrie mult despre ei, apar documentare, filme şi cărţi, dezvăluiri impresionante sau frânturi de jurnale.

Persoanele pe care le admir nu fac însă parte din această categorie, chiar dacă există o grămadă de oameni cunoscuţi cu un caracter frumos şi cu idei care merită respectate.

statuie viena palatul belvedere

Admiraţia mea se îndreaptă în special spre persoanele obişnuite, de lângă mine, care nu sunt atât de mediatizate, dar care nu încetează să mă uimească prin determinare şi curaj. Continue reading →

Pauză.

4 Replies

Azi e una din zilele alea în care nu-mi doresc decât să stau în pat, cu o carte în braţe, eventual şi un ceai alături, şi să plonjez fără griji într-o lume care mi se derulează în faţă, în care sunt un simplu spectator, însă unul entuziasmat.

Vreau să-mi las mantia de super-erou în cui şi să nu mă mai gândesc la liste, viitor sau proiecte, ci doar la culori şi forme jucăuşe.

Mi-ar plăcea ca timpul să capete paşii unei broaşte ţestoase şi să n-o mai ia la goană ca un iepure speriat.

Să fie pauză.

Măcar azi.

carte-portret-in-sepia-isabel-allende

Continue reading →

Amintiri în imagini – De ce facem aşa multe fotografii în vacanţe?

9 Replies

Mă uitam zilele astea pe fotografiile făcute în diverse vacanţe, bineînţeles nu fără o fărâmă de nostalgie. E incredibil cum nişte simple imagini pot să trezească amintiri pe care le credeam uitate, cum pot să scoată din adâncul trecutului nişte senzaţii amorţite şi să le redea viaţă, ca şi cum călătoria nu s-ar fi întâmplat acum câteva luni sau ani, ci sunt o parte palpabilă a prezentului.

Poate de-asta îmi place să fac multe poze în vacanţe, pentru că ele nu doar păstrează aroma vizuală a unor locuri pe care le-am îndrăgit, ci o fac să redevină proaspătă, ca mirosul plăcut al unei prăjituri scoase de curând din cuptor care ne aminteşte de copilărie.

vedere--spre-barcelona-din-gradina-botanica

Desigur, poze ca cele făcute de noi putem găsi cu sutele sau miile pe net, însă ale noastre, chiar dacă mai stângaci făcute, ne aparţin, sunt rodul direct al ceea ce am trăit noi, a ceea ce am văzut prin ochii proprii şi de accea sunt de nepreţuit. Unele sunt fotografii banale, tremurate, prost focalizate sau încadrate ciudat care surprind un peisaj deosebit alături de mâna unui trecător grăbit, de capota unei maşini trecând în fugă sau de feţele celor care se întâmplă să fie acolo la momentul respectiv. Cu toate astea, ţinem la ele şi ne este greu să le ştergem pentru că ne e teamă că astfel am şterge şi din memorie ziua, locul şi clipa în care le-am cunoscut. Continue reading →

10 motive pentru care iubesc Bucureştiul

4 Replies
  • Păşind pe bulavardele Bucureştiului, se simte imediat pulsul unui oraş neastâmpărat, zgomotos, mustind de agitaţie. Cu străzi mirosind a viaţă, lăsând să curgă un şuvoi de oameni grăbiţi, pe chipul cărora se citeşte dorinţa de a scăpa din mulţime sau, dimpotrivă, de a se afunda şi a se pierde într-o mare de necunoscuţi. Cu studenţi binedispuşi gustând din libertate şi plăcerile unei vieţi lipsite de griji. Tot acest frunicar ar putea părea descurajant la prima vedere, însă dacă ne desprindem din agitaţie şi o privim, e liniştitoare. E cumva ca un spectacol de dans, unde fiecare se mişcă în ritmul lui, dar în armonie cu restul oamenilor.
  • Deşi sunt bine ascunse de privirile trecătorilor grăbiţi, clădirile pline de istorie sunt împodobite de statui şi ornamente, în mare parte necunoscute şi pentru bucureşteni, iar străzile discrete poartă cu ele poveşti vechi, dornice să fie din nou spuse. E nevoie doar să ne eliberăm puţin de prejudecăţi, să deschidem ochii mai bine şi să privim atent pentru a vedea frumuseţea din jurul nostru.statuie centrul vechi bucuresti
  • Pe aceste străduţe ascunse se ivesc ici-colo locuri de vis, unde timpul se opreşte şi vine alături de tine să bea o licoare caldă, aromată, unde poţi să stai la taclale cu prietenii şi să ţeşi amintiri plăcute. În ceainării, unde calmul se îmbină cu nerăbdarea vocilor vesele, am descoperit magia ceaiului şi bucuria secretelor împărtăşite cu oamenii dragi la lumina lumânării. Continue reading →

Şi optimismul se învaţă! Interviu cu Florin Ghindă – trainer şi co-fondator RomaniaPozitiva.ro

3 Replies

RomaniaPozitiva.ro este un site cu şi despre lucrurile bune care se întâmplă în România. Pentru că, în ciuda a ceea ce cred mulţi, şi pe la noi mai au loc acţiuni, evenimente şi idei de bine. E un proiect din care sunt bucuroasă să fac parte şi despre care mi-aş dori să afle cât mai mulţi, aşa că azi v-am pregătit un interviu cu Florin Ghindă, unul dintre oamenii din spatele România Pozitivă.

Cu siguranţă că toţi îţi pun întrebarea asta: De unde România Pozitivă? Când şi cum ţi-a venit ideea asta?

Florin-GhindaPentru că era nevoie. Pentru că în 2006 informațiile despre România erau dominate copios de subiectul inundațiilor și de personaje îndoielnice care făceau ca ratingul televiziunilor să explodeze fix în educația de masă a românului de rând manelizat puțin câte puțin.

S-au schimbat în bine lucrurile de atunci, dar nu cu mult. Deci e încă nevoie de inițiative care să arate o altfel de Românie și dacă se poate chiar să o schimbe. În direcția asta sperăm să contribuim și noi cu RomaniaPozitiva.ro

Au fost momente când ai vrut să renunţi la proiect? Dacă da, ce te-a determinat să continui? Continue reading →