Tag Archives: carte

3 recomandări de cărți cu suspans și sânge

Am strâns aici trei cărți thriller, condimentate cu suspans, care mi-au făcut pielea de găină. Se citesc ușor, te țin în priză, dar sunt mai greu de digerat. Dacă aveți alte recomandări, please share în comentarii 😉

Povestea Slujitoarei – Margaret Atwood

povestea slujitoarei carte impresiiAm văzut-o întâmplător în biblioteca Bookster și mi-am amintit că auzisem de cartea asta și de serialul pe care l-a inspirat. Mai încercasem să citesc o carte de Atwood, dar am abandonat-o rapid, din cauza stilului lălăit și extrem de plictisitor pentru gustul meu. Totuși, la subiectul ăsta, același stil a mers de minune.

Povestea Slujitoarei” este o distopie care aduce a „1984”, însă pe mine m-a dus cu gândul și la “Războiul nu are chip de femeie” (una dintre cele mai triste cărți pe care le-am citit vreodată).

Într-o lume răvășită de poluare și război, autoarea descrie un regim totalitar din viitor, în care femeile nu au aproape niciun drept. Unele dintre ele, cele încă fertile, sunt alocate unor familii bogate, iar singura lor misiune este să rămână însărcinate cu stăpânul casei, fiind strict supravegheate de soții și de servitoarele din gospodărie. Personajul principal, Offred, e una dintre acestea și își spune povestea sclaviei pe un ton trist, însă fără să renunțe la speranță. Oricât de strictă ar fi o dictatură, nu poate controla totul; în plus, unii vor fi mereu “mai egali” decât alții.

O parte din atitudinile întâlnite în carte nu mi se par atât de departe de societatea contemporană, din păcate: extremismul, discriminarea, misoginismul, ura pe criterii religioase etc.  Continue reading

Legende în alergare: “Drumul către Sparta” – Dean Karnazes

Acum câțiva ani, dintr-o întâmplare, mi-a ajuns în mâini cartea „Ultramaratonistul”, de Dean Karnazes. Am citit-o cu fascinație, uimită de isprăvile acestui alergător devenit cunoscut datorită ultramaratoanelor extreme pe care le-a terminat (ajutat și de ceva marketing, zic unii). A fost prima carte despre alergare pe care am citit-o, așa că acum „Drumul către Sparta”, de același autor, mi-a stârnit curiozitatea.

impresii carte Drumul către Sparta - Dean Karnazes

Pe scurt, „Drumul către Sparta” este despre eroi mai vechi și mai noi care inspiră alergătorii de anduranță, dar oferă și o mini-lecție de istorie. Cartea împletește legenda mesagerului grec Fidipide cu date istorice despre bătălia de la Maraton, plus pastile amuzante despre stilul de viață grecesc și o porție de motivație à la Karnazes.

Câteva capitole sunt dedicate experienței lui Karnazes la Spartathlon, unul dintre cele mai dure ultramaratoane ale lumii, care se întinde pe o distanță de 246 km între Atena și Sparta, pe o rută similară cu cea parcursă de Fidipide acum peste 2000 de ani.  Continue reading

Recomandări cu zâmbet (3)

recomandari cu zambet - 3

#event

În weekendul 10-11 martie 2018, la Palatul Universul București are loc Spring Yoga Festival, un eveniment cu clase și conferințe de yoga, dar și terapii complementare pentru armonizarea minții și corpului.

Ce m-a atras la acest festival e varietatea stilurilor de yoga propuse, astfel că atât începătorii (ca mine), cât și cei care sunt deja familiarizați cu această formă de mișcare pot găsi ceva pe gustul lor. Reenergizare, remodelare a corpului, postură corectă, reafirmare a puterii interioare și relaxare sunt doar câteva dintre efectele și stările promise pe parcursul claselor.  Continue reading

Născuți pentru a alerga – Cristopher McDougal

Ce sfat primește cineva care începe să alerge mai serios?

– Ia-ți o pereche de adidași buni!

Sunt atâtea branduri de încălțăminte sportivă, atâtea colecții și “tehnologii speciale”, că alegerea pantofilor de alergare implică un ritual complex: studiem recenzii, cerem impresii, comparăm, probăm. Însă nu cumva ne agităm prea tare pentru un aspect care nu merită atât de multă atenție?

nascuti pentru a alerga carte Cristopher McDougal

Cu întrebarea asta am rămas în minte după ce am citit cartea “Născuți pentru a alerga”, de Cristopher McDougal, un mix de reportaj, documentar și povești bine spuse despre alergare. O adevărată “delicatesă” pentru pasionații acestui domeniu.

Autorul cărții ne poartă într-o zonă sălbatică din Mexic, unde facem cunoștință cu tribul Tarahumara (Raramuri), populație indigenă cu o cultură impresionantă a alergării. Membrii tribului parcurg zilnic zeci de kilometri, aparent fără accidentări serioase. Partea interesantă e că aleargă în sandale improvizate, făcute din cauciuc reciclat, sau chiar desculți.  Continue reading

Plictiseală și dramatism

Plictiseala este lucrul de care ne temem cel mai mult în viață… mai mult decât de moarte, cred. Pentru că ea accentuează zădărnicia tuturor lucrurilor. De aceea nu trebuie să subestimezi niciodată nevoia de dramatism a omului – ea ne facem să credem că suntem cu toții vedete în această epopee pe ecran lat ai cărei autori suntem noi înșine, în loc să ne afundăm în mocirla vieții de zi cu zi.”

Cartea – AICI

citat-plictiseala-dramatism

3 cărți și un gând despre lecturile de seară

Auzisem nu mai știu de unde că pentru a adormi mai ușor seara e bine să citești câteva pagini. Într-adevăr, ritualul lecturii înainte de culcare e foarte plăcut și reprezintă o trecere minunată spre lumea viselor.

Totuși, sfatul ăsta are o mare lacună: nu ține cont că s-ar putea ca respectivele cărți să te prindă atât de tare, încât să nu vrei să mai dormi, ci să-ți ții ochi deschiși cu încăpățânare, doar-doar vei afla ce se întâmplă cu personajul X sau cum va evolua conflictul dintre Y și Z. Așa am pățit eu cu următoarele trei cărți, din cauza (sau datorită) cărora, în câteva seri, mi-am amânat ora de culcare cu zeci de minute bune:

carti faine de citit recomandari lectura

Te las să pleci – Clare Mackintosh

După primele rânduri, mi s-a părut o carte cu un subiect deloc original, pe care-l regăsisem într-o altă carte citită de curând. “Te las să pleci” începe cu o scenă tragică: o mamă care-și pierde copilul într-un accident de mașină, iar autorul fuge de la locul faptei. Ei, dar lucrurile nu sunt așa cum par, pentru că pe parcurs o altă poveste se descoperă filă cu filă. O lectură tristă, cu final previzibil, însă care m-a ținut în priză; deși are 500 de pagini, am terminat cartea în mai puțin de 3 zile.

Cumpără cartea de AICI

Continue reading

4 cărți citite pe nerăsuflate

Prietena mea genială” – Elena Ferrante

În ultima vreme, dădeam de cartea asta peste tot: recomandările prietenilor, recenzii pe bloguri, ba am văzut-o și la cititorii din metrou. Așa că iată-mă cu ea în brațe într-o seară, gata s-o devorez din scoarță-n scoarță. Primele 50-60 de pagini au fost o mare dezamăgire. Am lăsat-o deoparte câteva zile, am luat în calcul posibilitatea de a renunța. Dar n-am făcut-o. M-am reapucat de ea și am dat-o gata într-un weekend, de data asta fără să mă pot opri, curioasă și vrăjită de ce se întâmplă.

impresii-prietena-mea-geniala-elena-ferrante

Sunt multe personaje și familii, dar la începutul cărții găsești o listă cu toate, așa că e ușor să revii să vezi cine ce e. În prim plan se află prietenia dintre Lila și Elena, a căror evoluție este urmărită din copilărie la adolescență, apoi la maturitate (în următoarele cărți). Autoarea povestește calm chiar când faptele se precipită și devin violente. Lucru care se întâmplă destul de des, căci acțiunea are loc în anii 50, într-un cartier sărac din Napoli, unde bătaia, scandalurile și răzbunările sunt la ordinea zilei. Chiar și așa, după această lectură mi s-a făcut un dor nebun de Italia, de coasta Amalfi și de dialectele încâlcite de-acolo. Abia aștept să devorez “Povestea noului nume”, continuarea de la “Prietena mea genială”, care e prima dintr-o serie de patru cărți!

Ah, iar cartea m-a dus cu gândul la “Enigma Otiliei”, pe care mi-am propus s-o recitesc după aproape 15 ani 🙂  Continue reading

Gânduri de săptămâna asta: cărți, degustare, no zen

Viața e prea scurtă pentru a citi cărți care nu-ți plac

La concluzia asta am ajuns în ultimele săptămâni, când am abandonat două cărți după câteva zeci de pagini. Am zis să-i mai dau o șansă lui Margaret Atwood, dar se pare că nici acum nu a reușit să mă prindă. Am încercat să citesc cartea asta, însă elanul mi-a fost repede frânt din cauza stilului bolovănos, prea metaforic pentru gustul meu.

Așa se face că timp de vreo săptămână și ceva am stat “pe uscat” la lectura de seară, lucru care nu mi-a priit deloc. Mi-am dat seama cât de mult mă relaxează ritualul de citit înainte de culcare (uneori și în pauza de amiază); i-am simțit lipsa tare. Însă gata, acum recuperez! Joi petrecut mai bine de o oră într-o librărie-anticariat de la Universitate, scotocind printre rafturi în căutare de titluri interesante.

recomandari-carti-lectura

Nu știu voi cum sunteți, însă pe mine căutatul de cărți online, când nu știu exact ce vreau, mă frustrează. Teoretic, găsești cam orice carte, însă mie mi-e extrem de greu să mă decid… Mă obosește varietatea asta, uneori prefer să am mai puține opțiuni. Amuzant, nu? 🙂

Operațiunea “book-hunting” în offline de mi se pare mai plăcută, în special într-o librărie mică, unde numărul de titluri e redus, deci mai puțină bătaie de cap. Până la urmă, am ales 3 cărți: una polițistă de Rodica – “Stilet cu șampanie”, “Clopotul” – Iris Murdoch și “Mâine” – Graham Swift. Am devorat din prima cartea polițistă, din nou fascinată de modul în care autoarea construiește personajele și desfășurarea acțiunii. Continue reading

Tu. Ghid de funcţionare – dr. Michael Roizen, dr. Mehmet Oz

Când cumpărăm un aparat casnic, un telefon sau laptop, primim şi nişte instrucţiuni de utilizare, care ne ajută să folosim eficient obiectul respectiv. Aflăm ce trebuie să facem atunci când nu mai merge un buton şi cum putem rezolva eventualele probleme.

Ei bine, dacă ne gândim acum la corpul uman, la naştere nu am primit nicio broşură cu informaţii despre funcţiile vitale şi cum funcţionează organele proprii; ştim în mare care este anatomia umană, dar cam atât, iar ce se întâmplă în organismul omenesc rămâne pentru majoritatea o necunoscută.

tu-ghid-de-functionareNu ar fi mai uşor dacă am avea fiecare câte un prospect de tipul „Cum se foloseşte”?. Cartea „Tu. Ghid de funcţionare” chiar asta şi este: un “manual al utilizatorului”. Dr. Michael Roizen şi dr. Mehmet Oz explică pentru persoanele fără studii medicale principalele aspecte legate de sănătate, fără a transforma ştiinţa în ceva simplist, ci făcând-o mai uşor de înţeles.

Axat mai ales pe prevenire, ghidul pleacă de la premisa că fiecare are puterea de a-şi întreţine, întări şi modela şi trupul. Chiar dacă nu putem controla mereu ce ni se întâmplă, oricât de în formă am fi, sunt unele lucruri pe care avem puterea să le influenţăm: atitudinea, hotărârea şi voinţa de a şti mai multe despre propriul corp şi a ne lua sănătatea în propriile mâini.

Desigur, asta nu înseamnă să excludem medicii din viaţa noastră!  Continue reading

O carte, un ceai și 5 citate (+ supriză)

Așa cum potrivim vinuri la feluri de mâncare, cred că la fel putem potrivi ceaiuri la cărți. Am ajuns la concluzia asta citind “Cele patruzeci de legi ale iubirii”, de Elif Shafak, în timp ce sorbeam tacticos din Dulceața Cerului. La propriu 🙂

Cele patruzeci de legi ale iubirii - Elif Shafak

Dulceața Cerului” mi s-a părut mai puternic la gust decât alte ceaiuri albe, unde mă aștept să descopăr delicatețe și arome fine. Aparențele înșală, nu-i așa? Din frunzulițele fragede, cu siluete subțiri, a rezultat o infuzie de un galben viu, neașteptat de tare, ce m-a trezit din amorțeală și mi-a ascuțit atenția la prezent.

La fel și cartea. Au fost pasaje pe care le-am simțit tari, poate chiar obositoare, siropoase, însă mi-a plăcut împletirea perspectivelor, iar anumite fragmente m-au pus pe gânduri. În unele din cele patruzeci de legi am regăsit idei asemănătoare cu cele din cărțile motivaționale moderne, dar îmbrăcate în povești cu parfum mistic. Continue reading