Forme şi culori în Bucureşti (3)
Leave a reply
Idei pentru o stare de bine
- Mergi la bibliotecă şi petrece o după-amiază acolo, citind
- Sună pe cineva cu care n-ai mai vorbit de mult
- Fă un masaj
- Mângâie un animal de casă
- Ţine în braţe pe cineva
- Fă pâine sau plăcintă
- Joacă-te cu părul cuiva
- Mergi la o cafenea în aer liber şi ascultă zgomotul oraşului Continue reading
Before you speak…
Bistro Montignac – Full of Taste, Free of Guilt
UPDATE iulie 2012: Restaurantul s-a închis
Dincolo de fast food-urile ţipătoare şi restaurantele cu ospătari fără haz, Bucureştiul ascunde multe locuri în care te poţi bucura de o atmosferă destinsă şi de o masă delicioasă, preparată cu ingrediente adevărate. Bistro Montignac e unul dintre ele.
Imediat ce am aflat că s-a deschis Bistro Montignac în Bucureşti am fost curioasă să-l vizitez, având în vedere experienţa mea fericită cu metoda Montignac. Sunt sigură că mulţi nici n-ar zice că e un loc unde se mănâncă „de dietă”, ci un restaurant unde se pot savura preparate delicioase. Continue reading
Şi noi ce mai mâncăm? – Gheorghe Mencinicopschi
Cei care vor să mănânce sănătos, dar se plâng că nu ştiu cum, pot găsi în „Şi noi ce mai mâncăm?” cam toate informaţiile de care au nevoie pentru a-şi schimba stilul alimentar.
Dincolo de recomandările nutriţionale, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi nu face altceva decât să evidenţieze un lucru simplu: un stil de viaţă sănătos este cea mai simplă cale pentru a ne menţine tonusul, energia şi a ne feri de boli. Continue reading
Început de 2012 în Barcelona (2)
Început de 2012 în Barcelona (1)
——————
În ceea ce priveşte parcurile din Barcelona, am fost fascinată de Montjuic, îngrijit, amenajat pe etaje, cu o vegetaţie deosebită, cu multe alei şi locuri de descoperit. Păcat că era cam pustiu.
Început de 2012 în Barcelona (1)
Recunosc că am oroare de Revelion şi de toată tevatura asta din jurul lui. Anul ăsta a avut însă un sfârşit de an perfect. Am petrecut o mini-vacanţă de trei zile la Barcelona, iar Revelionul a fost… ca şi cum n-ar fi fost. Asta pentru că 1. temperatura a urcat până la 17-18 grade ziua; 2. cam peste tot era verdeaţă; 3. nu am făcut nimic în sensul „tradiţional” în noaptea dintre ani, gen şampanie, ieşit în stradă, artificii, petarde, lamulţănit, etc., ci… am dormit 😀 Exact ca într-o noapte obişnuită.
Acum despre Barcelona: e un oraş frumos, asta e clar.
După o aterizare cu emoţii din cauza turbulenţelor, am avut parte încă din aeroport de un apus de vis.
Ce am învăţat în 2011
Şi uite-aşa s-a mai dus un an…
Trăgând linie, 2011 a fost o perioadă frumoasă şi liniştită pentru mine. Cu mai puţine lucruri concrete, dar plină de senzaţii şi trăiri. A fost un an cu întâmplări obişnuite, dar resimţite la altă intensitate. A fost vorba mai mult despre a trăi, decât despre a face. Deşi nu pot să zic că nu am făcut: am mers la workshopuri simpatice, am dansat, am alergat, am urcat scări (la propriu), am iubit, am zâmbit, am îmbrăţişat, am scris, am savurat bunătăţi, m-am plimbat, am călătorit mai mult. Însă per total nu am făcut cine ştie ce schimbări în viaţa mea. Continue reading
Tulcea în imagini – decembrie 2011
Cum e să fii turist în oraşul în care te-ai născut, ai crescut şi ai trăit aproape 20 de ani? Pentru mine a fost reconfortant şi puţin melancolic.
Muzeul Delta Dunării (Casa Avramide)
Când eram mai mică mergeam destul de des pe la muzee, pierdeam după-amiezile holbându-ne la vietăţi şi minunându-ne de pelicani şi de peisajele din Deltă. Acum că mă uit la clădirea asta, îmi amintesc de mistreţul împăiat de care îmi era teamă şi pe lângă care treceam cât de repede puteam 🙂
Un Crăciun diferit
De când mă ştiu, pentru mine Crăciunul a fost cea mai frumoasă sărbătoare din an, fiindcă aduce cu el un conglomerat de alte prilejuri de petrecut: 1 Decembrie, Moş Nicolae, sfârşit de an, început de an, zile de naştere şi de nume.
Când eram mică, îmi plăcea perioada asta pentru că primeam cadouri şi împodobeam bradul. Acum îmi place pentru că oamenii plecaţi se întorc pe-acasă, iar eu la rândul meu merg pe-acasă, chiar dacă mai mult în trecere. Plus că străzile sunt atât de luminate încât se simte sărbătoarea în aer.
În fiecare an, pot să zic că sărbătoresc de două ori Crăciunul: o dată în Bucureşti, cam cu o săptămână înainte de ziua propriu-zisă, şi o dată la Tulcea, alături de familie. Crăciunul înseamnă pentru mine miros de brad şi portocale, zăpadă, drumul cu trenul, cadouri, oamenii dragi, senzaţia de „împreună”, de „acasă”. Continue reading