Puţină muzică light pentru un sfârşit de săptămână liniştit 🙂
Iubesc iarna
Da, îmi place iarna. De când mă ştiu, a fost anotimpul meu preferat. Nu suport soarele agresiv şi căldura în exces, aşa că sezonul ăsta se împacă de minune cu sufleţelul meu. Iarna e un prilej de lenevit, de mâncat portocale şi băut (şi mai mult) ceai, de minunare în faţa fulgilor de nea care-şi fac de cap prin aer, uneori zdruncinaţi de un vânt hotărât.
Când mă aventurez să ies afară în frig şi ninsoare mă simt mai vie şi mai trează ca oricând. Reîntoarsă acasă, parcă apreciez şi mai mult fiecare pas făcut şi căldura mici mele locuinţe. Agitaţia naturii mă linişteşte, mai ales când o privesc manifestându-se din spatele geamurilor, la adăpost de micile capricii. Continue reading
In the end…
Alimentele „minune”
Ulei de măsline, vin roşu, suc de noni, rodie, fructe goji – ce au în comun? Sunt considerate “alimente-minune“, cu puteri aproape supra-naturale, dacă e să ne luăm după reclama care li se face. Potrivit specialiştilor, consumul lor ar prelungi viaţa şi că ar contribui la refacerea organismului.
În căutarea „tinereţii fără bătrâneţe”, cercetătorii au studiat gastronomia mai multor societăţi ai căror membri au o stare de sănătate foarte bună şi o rată de supravieţuire peste medie. Au descoperit unele alimente specifice fiecărei comunităţi, care, susţin ei, ar fi responsabile de longevitatea respectivilor oameni. S-a concluzionat, deci, că acestea au calităţi miraculoase şi că ar trebui consumate de toată lumea. Continue reading
N-am nimic de îmbrăcat! – Judie Taggart, Jakie Walter
Câte dintre noi n-am exclamat exasperate, după lungi căutări în dulap, „N-am nimic de îmbrăcat!”?
Judie Taggart şi Jakie Walter au alcătuit un ghid pentru a pune capăt haosului din garderobă, pentru a cumpăra şi a organiza hainele, astfel încât îmbrăcămintea să ne reprezinte pe fiecare dintre noi. În plus, cele două „modiste” simpatice oferă din belşug sfaturi şi despre cum să ne alegem hainele care ne avantajează.
O idee care m-a pus puţin pe gânduri, într-un mod plăcut, este aceea că „îmbrăcămintea are de-a face cu fantezia”. Hainele sunt, într-un fel, şi proiecţia a ceea ce noi am vrea să fim, nu doar expresia a ceea ce suntem. De multe ori când suntem la cumpărături, suntem atraşi de haine diferite de stilul nostru obişnuit sau de ce avem în garderobă, dar poate că ni se par prea extravagante sau „altfel” pentru a le cumpăra şi apoi purta. Încercând haine diferite putem să intrăm în pielea altui personaj, dar şi să ne evidenţiem laturi ale personalitatăţii proprii pe care le uitasem. Devenim altcineva, rămând în continuare noi. Continue reading
De ce-mi plac romanele poliţiste (+ recomandări)
Nu mai ştiu sigur care a fost prima carte poliţistă citită, însă din câte îmi amintesc, aş zice că „Detectiv la 14 ani”, de Petre Sălcudeanu. O găsisem rătăcită prin casă, iar apoi am descoperit o întreagă colecţie de romane poliţiste vechi în biblioteca alor mei, tata fiind pasionat de cărţi de genul ăsta prin tinereţe.
Dacă, în general, prefer cărţile noi, cu copertă lucioasă şi colorată, în cazul cărţilor poliţiste mă atrag mai mult cele cu aspect vechi, îngălbenite de timp şi cu miros de bibliotecă. Par mai misterioase cumva şi parcă îmbie la a fi răsfoite alături de o cană cu ceai cald, într-o noapte liniştită, ca să crească şi mai mult suspansul.
Încă învăţ
Cele două cuvinte de mai sus îi aparţin lui Michelangelo şi se pare că au fost rostite în ultimii săi ani de viaţă, cam pe la 80 şi ceva de ani.
Să fii bătrân înseamnă să-ţi pierzi dorinţa de a învăţa, curiozitatea. Iar asta nu ţine neapărat de vârstă.
Îmbătrânim când credem că le-am văzut şi trăit pe toate, când considerăm că ştim totul, nu când avem părul alb, riduri, sau prea mulţi ani în buletin.
Despre călătorii – varianta personală
Se spune că o imagine face cât o mie de cuvinte. Eu cred că o experienţă face cât o mie de imagini şi o mie de cuvinte la un loc. Sunt unele trăiri unice, emoţii de o secundă sau uimiri care pur şi simplu nu pot fi reproduse, oricât de priceput ar fi fotograful, pictorul sau scriitorul. Deoarece ne apar magice, pentru câteva clipe şi apoi dispar ca o bulă de săpun. Sau pentru că fac să vibreze o coardă a sufletului propriu într-un fel plăcut pentru noi, dar care nu poate fi auzită de urechile altui om sau nu înseamnă nimic pentru el.
An eye for an eye…
Food Inc.
– documentar despre alimentele procesate şi afacerile din spatele lor –
Modul în care ne hrănim s-a schimbat în ultimii 50 de ani mai mult decât în ultimii 10.000 de ani. În prezent nu mai ştim de unde ne provine mâncarea şi suntem induşi în eroare de publicitatea care prezintă distorsionat calităţile alimentelor. Pentru că dacă am şti adevărul, poate că nu am mai vrea s-o mâncăm.
Documentarul vorbeşte despre partea nevăzută a industriei alimentare şi despre cum sunt obţinute produsele pe care le consumăm în fiecare zi. În plus, se prezintă şi sfaturi despre ce putem fiecare dintre noi, pentru ca atunci când cumpărăm hrana să luăm cele mai bune decizii.
Trailer
http://www.youtube.com/watch?v=5eKYyD14d_0





