Şi noi ce mai mâncăm? – Gheorghe Mencinicopschi

Si_noi_ce_mai_mancamCei care vor să mănânce sănătos, dar se plâng că nu ştiu cum, pot găsi în „Şi noi ce mai mâncăm?” cam toate informaţiile de care au nevoie pentru a-şi schimba stilul alimentar.

Dincolo de recomandările nutriţionale, prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi nu face altceva decât să evidenţieze un lucru simplu: un stil de viaţă sănătos este cea mai simplă cale pentru a ne menţine tonusul, energia şi a ne feri de boli.

Cartea conţine sfaturi utile, la obiect şi explicate pe înţelesul tuturor. Un punct în plus: este scrisă de un medic român, care cunoaşte foarte bine realităţile locale şi care nu se sfieşte să tragă un semnal de alarmă asupra problemelor grave de sănătate cauzate de consumul mâncărurilor de tip fast-food: sindrom metabolic, hipertensiune arterială, colesterol mărit, maladii cardiovasculare (infarct de miocard), cerebrovasculare, neurodegenerative (Parkinson, Alzheimer), cancere, boli autoimune, alergii alimentare, artrite reumatoide, scăderea eficacităţii sistemului imunitar, maladii metabolice, hepato-renale, îmbătrânire precoce.

Astăzi alimentele industrializate, rafinate, conţin o contradicţie puternică, o minciună, între cele două faţete: cea senzorială este extrem de frumoasă şi gustoasă, iar cea nutriţională este aproape inexistentă”, arată autorul. Practic, mâncăm fără să ne hrănim.

Comparând stilul de viaţă actual, preponderent sedentar, în care consumăm alimente ultra-procesate şi cel al bunicilor noştri, bazat pe hrană mai naturală şi activităţi fizice, ne dăm seama cât de mult s-a schimbat exstenţa omului modern. Şi nu numai în bine. Nu este vorba de nostalgie, ci pur şi simplu de o realitate vizibilă şi, uneori, tristă.

Prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi nu se opreşte la „a face morală” sau a arăta cu degetul vinovaţii, ci oferă informaţii concrete pentru adoptarea unei alimentaţii sănătoase. Una din părţile practice ale cărţii cuprinde comentarii despre mai multe tipuri de mâncăruri şi alimente de bază, cu părţile bune şi proaste şi cum se pot îmbunătăţi din punct de vedere nutriţional.

Foarte interesante mi s-au părut informaţiile despre digestie. Asocierea corectă a alimentelor poate părea complicată şi, la prima vedere, dă impresia că ia din plăcerea mâncatului şi din spontaneitate, făcând din hrană ceva ştiinţific. De fapt, dacă încercaţi să le puneţi în practică, veţi vedea că intră uşor în reflex, iar beneficiile asupra sănătăţii sunt uriaşe.

salata-de-orez-integral-cu-migdale

Concret:

Ideal ar fi să consumăm un singur fel de mâncare concentrată la o masă. Orice nu este fruct sau legumă este aliment concentrat. Fructele se vor consuma întotdeauna între mese, separat de alte alimente, în felul acesta dobândindu-se toate beneficiile de sănătate, iar digestia lor va fi uşoară şi rapidă.

Combinaţii sănătoase de alimente:

  • Leguminoasele (fasole, soia, năut, mazăre, linte) sunt complementare cu amidonoasele (făină, pâine, orez, paste făinoase, cartofi, porumb), împreună crescându-le valoarea biologică a proteinelor.
  • Legumele bogate în săruri minerale, vitamine şi antioxidanţi (fasole teci, salată, varză, morcov, ceapă, usturoi, pătrunjel, ţelină, etc.) se asociază bine cu mâncărurile proteice (carne, ouă, peşte, soia, fasole, mazăre, năut). Excepţie fac legumele bogate în amidon (ex. cartoful), care nu vor fi asociate cu proteine de origine animală.
  • Laptele, având o compoziţie particulară, face dificilă asocierea cu alte alimente. Excepţia tolerată este combinarea laptelui cu pâinea care a suferit un proces de fermentaţie cu drojdii sau maiale compelxe. Pâinea dospită poate fi acceptată şi în combinaţii cu alte proteine animale, carne, ouă, peşte, dar în cantităţi moderate.
  • Asocierea grăsimilor cu verdeţuri este favorabilă

Eu personal ţin minte şi aplic două principii: 1. fructele crude se consumă separat de mese şi 2. legumele merg bine cu orice.

Lipsa banilor nu este o scuză pentru a nu mânca sănătos: acesta este un alt aspect important asupra căruia autorul insistă. A mânca sănătos nu este neapărat mai scump, dar este nevoie de mai multă atenţie şi, uneori, de mai mult timp investit. Pe termen lung însă, beneficiile compensează din plin aceste mici „sacrificii”. Totuşi, majoritatea nu prea ne preocupăm pentru ce va fi peste 10-15 ani, deoarece perspectiva viitorului pare foarte îndepărtată. Ei bine, hrana sănătoasă ne aduce şi beneficii imediate, ne dă energie şi ne întăreşte sistemul imunitar.

Alte subiecte despre care găsiţi sfaturi în carte: detoxifierea, crononutriţia şi biortimul, sugestii concrete de mic-dejun, prânz, cină şi gustări, suplimente nutritive, cum să facem cumpărături inteligent, interpretarea etichetelor, o listă a aditivilor alimentari, falsificarea alimentelor, prelucrarea casnică şi industrială a alimentelor, alegerea vaselor de gătit, păstrarea alimentelor, plăcerea luării mesei, etc.

Dincolo de tonul uşor apocaliptic pe alocuri, de fonturile cam prea diverse şi culorile ameţitoare, este o adevărată Biblie a sănătăţii, unde putem găsi cam totul despre alimentaţie.

PS: Cartea o găsiţi şi pe internet în format pdf.

9 thoughts on “Şi noi ce mai mâncăm? – Gheorghe Mencinicopschi

  1. Anca M

    Multumesc pentru recenzie, eu chiar acum sunt in perioada de regandire a meniului pe care vreau sa-l concep cat mai sanatos si cartea asta ma ajuta mult!

    Reply
  2. Anca

    Am uitat sa iti spun, am citit cartea si chiar si volumul II care e despre slabit si sunt foarte incantata pentru ca am aflat o sumedenie de lucruri utile. Chiar mi s-a parut foarte de folos!

    Reply
  3. Pingback: Şi noi ce mai mâncăm… ca să slăbim? – Gheorghe Mencinicopschi « Zâmbet şi sănătate

  4. Pingback: Cum am inceput sa mananc mai sanatos | Langa Semineu

  5. Pingback: Cum am inceput sa mananc mai sanatos « Lângă Şemineu

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.