Category Archives: Sufleţel

Crăciunul nu e un examen

Din nou aglomerație, stres, haos. Se apropie Crăciunul, dar pentru mulți dintre noi parcă vine sesiunea sau cine știe ce test groaznic de important. Hei, sărbătorile parcă erau despre bucurie, nu? Despre odihnă, relaxare și alte asemenea idei cu care ne întâlnim tot mai rar în viața noastră atât de plină.

craciunul nu e un examen

Senzația mea e că și această sărbătoare veselă s-a transformat într-un motiv de nemulțumire, de frământare continuă. Că nu suntem suficient de pregătiți, că avem prea puțin, că alții sunt sau au mai mult decât noi. Griji de cele mai multe ori artificiale, stimulate de rețelele sociale și de viețile “perfecte” ale celor care postează spații hygge, fețe zâmbitoare sau cozonaci bine-crescuți, în timp ce nouă ni se taie maioneza sau ne-a sărit oja de pe unghii (sau amândouă).

Ce-ar fi…

Continue reading

Dragă Andra

Sunt eu, Andra-zen. Adică Andra aia care scrie articole drăguțe despre organizare, claritate, calm și care iubește desktopul cu you are enough și cactuși dedesubt.

În fine. Ce vreau să-ți zic: relaxează-te, n-ai cum să-i mulțumești pe toți! Deci nu te mai stresa atât, că-ți pică rău salata aia pe care ai înfulecat-o cu poftă la prânz, așa rapid că n-ai mai apucat s-o postezi pe Instagram. Fă un lucru bun pentru digestia ta și acceptă că oamenii sunt diferiți. “Să respectăm unicitatea și piticii fiecărui om”. Sună cunoscut? Ah, da, asta e mantra ta, cu care te dai mare din spatele laptopului. Ce-ar fi s-o și aplici?

draga andra zen

Fă-ți un ceai Deschide o sticlă de vin și bea în sănătatea lor. Indiferent că e vorba de șoferul ăla nesimțit care claxonează ca disperatu la semafor, de oamenii cu care interacționezi uneori, deși nu-i suporți (da, în viață mai faci și ce nu-ți place) sau de persoana care fumează pe palierul blocului și pe tine te enervează de mori, deși nu e la etajul tău.   Continue reading

Savurează obișnuitul

O mâncare cu dichis, o seară magică alături de persoana specială, o priveliște spectaculoasă…

De obicei, savurăm doar lucrurile/ experiențele ieșite din comun sau pe cele care nu apar așa des în viața noastră; valoarea lor e dată tocmai de raritate, de faptul că sunt extraordinare – în afara obișnuitului.

Totuși, dacă săpăm mai bine, putem găsi bucurie, satisfacție și în lucrurile (aparent) banale. Ce-ar fi să le savurăm și pe ele, concentrându-ne pe sarcinile mărunte sau chiar pe activitățile zilnice, de rutină?

supa-thai-upstairs-rooftopProvocarea de azi: 

Continue reading

O plăcere pentru sufletul meu

În ultima perioadă mi-am pierdut gândurile printre rândurile scrise pentru tot felul de proiecte și m-am adunat mai greu pentru alte activități. Cu toate astea, am trăit momente frumoase fără legătură cu lucrul (sunt în continuare freelancer), iar multe dintre ele s-au nimerit a fi despre relaxare în cafenele și bistrouri, în companii plăcute.

idei de iesit in bucuresti

Zilele trecute s-a întâmplat să aștept pe cineva în față la un Starbucks și am zâmbit involuntar când am văzut la geam 3 laptopuri, iar în spatele lor oameni lucrând. Îmi place ideea de a lucra remote, din afara biroului (da, și ăla de acasă tot birou e). Nu fac asta foarte des, cu toate că mi-am propus de nenumărate ori să-mi scot în oraș colegul laptop pentru o sesiune de lucru diferită.

Unii merg la mani&pedi, coafor, spa, film, concerte, meciuri etc. Alții cumpără tot felul de haine, pantofi, parfumuri, perne, lumânări parfumate sau alte dulci nimicuri. Ei bine, cum pe mine nu mă încântă cam niciuna dintre activitățile sau categoriile enumerate anterior, răsfățul meu suprem e să ies la un prânz/ cină sau doar la un pahar/ o ceașcă de ceva (a se citi “ceai”).

Continue reading

Zâmbetul meu, sănătatea mea. Cum m-au schimbat 6 ani de blog

Înainte să-mi deschid blogul, cea mai mare temere a mea era că o să mă îngraș și o să mă fac de râs scriind despre sănătate. Mă gândeam că ar fi ciudat să povestesc despre alimentație sănătoasă, în timp ce eu aș fi luat proporții. Pentru cei care nu știu, am început blogul după ce mi-am schimbat stilul de viață și am dat-o pe chestii sănătoase. La început timid, doar la capitolul “mâncare”, apoi și în alte domenii: experiențe, relații, învățare, joburi.

Între timp am mai crescut, am schimbat prefixul, am aflat că nu suntem doar kilogramele noastre și că merităm să (ne) iubim indiferent de cifre. Și culmea, greutatea mi-am menținut-o relativ constantă în toți anii ăștia, fără variații extravagante.

andra zambet si sanatate

Între timp am luat microbul alergatului, ocazie cu care mi-am dat seama cât de maleabil e organismul, cât de mult putem lucra cu noi și cu obiceiurile noastre, dacă avem răbdare și suntem consecvenți.

Între timp am aflat că perfecțiunea în kilograme, așa cum mi-o imaginam eu, nu are nicio treabă cu fericirea și mulțumirea de sine. Că nu trebuie să am greutatea X ca să (încep să) mă bucur de restul lucrurilor din viața mea. Că pot scrie pe blog cu sinceritate indiferent de ce se întâmplă cu silueta mea. Sunt tot eu, pentru că nu sunt doar o adunătură de kilograme, ci un suflet.  Continue reading

Unde găsești fericirea?

Nu-i fericire aceea ce n-o poți împărți cu alții.”

Pe vremea când citeam “Povești nemuritoare”, dădusem peste o istorioară despre Floarea de ferigă. În povestea respectivă se spune că floarea de ferigă ar fi adus fericirea celui care ar fi putut s-o culeagă. Un tânăr ambițios reușește să facă acest lucru și îi cere florii tot felul de bogății, servitori și palate. Partea tristă e că nu poate împărți cu nimeni averea sa, pentru că ar însemna să o piardă. Totuși, peste ceva timp i se face dor de familie și merge s-o viziteze, văzând cu această ocazie că părinții și frații săi trăiesc în sărăcie, iar el nu are cum să-i ajute. Într-un final, nu mai suportă remușcările și vrea să dispară de pe fața pământului, iar floarea îi îndeplinește dorința, pierind odată cu el (povestea am găsit-o acum pe net, o puteți citi aici).

Mi-am amintit de povestea asta zilele trecute, în timp ce scriam niște articole despre descoperirea misiunii personale, fericire și sens.

flori-la-un-restaurant-in-florenta

Concluzia la care au ajuns mulți cercetători este, asemenea moralei din “Floarea de ferigă”, că fericirea noastră se leagă de ceilalți, de apartenența la o comunitate și de sentimentul că ne aducem contribuția la un “ceva” mai mare decât noi. De a împărtăși emoții, bucurii, tristeți și de a ne lăsa cumva amprenta în aspecte ale vieții pe care le considerăm importante.  Continue reading

Să fii bun e gratis

Breaking news! Ai ocazia să fii bun în fiecare zi, nu doar de Crăciun sau Paște.

AZI e super-ofertă pentru fapte bune: poți să faci o mulțime de lucruri frumoase fără să dai un ban. Nu te costă nimic să oferi o informație cu zâmbetul pe buze, să ai răbdare cu vânzătoarea de la magazin chiar dacă se mișcă mai încet, să spui “Mulțumesc!” sau “Pardon”, să faci loc celor care se grăbesc când mergi pe un trotuar îngust.

Da, e o provocare să fii bun când lumea se îmbrâncește prin metroul aglomerat, ai avut o zi aiurea la serviciu sau te-ai certat cu cineva drag. Și foarte probabil nu-ți va ieși întotdeauna, că oameni suntem. Dar totuși încearcă. Exersează. În fiecare zi, nu doar de sărbători.

simbioza-vegetatie-casa

Chiar dacă sunt unele chestii care te scot din sărite indiferent de cât de binedispus ești, cu siguranță există multe alte bucăți de cotidian în care poți arăta mereu compasiune și bunătate în loc de ură. Concentrează-te pe ele și pune-ți intenția de a fi mai atent la reacțiile tale față de ce-i în jur. Scoate nasul din telefon, fii conștient de viața reală, care se întâmplă acum lângă tine.  Continue reading

Excesele din ultima săptămână

Eu vara hibernez. Iar asta am făcut-o nu doar în ultima săptămână, ci începând din iulie, când am încetinit ritmul cotidian, simțindu-mă ca într-o vacanță. De fapt, dacă stau bine să mă gândesc, sunt muuult mai relaxată decât în perioada școlii, când după vacanță urma întoarcerea la stresul lucrărilor și al notelor. Acum știu că vor urma mai multe proiecte din toamnă, însă nu resimt asta ca pe o apăsare, ci le aștept îmbibată în curiozitate.

carte intr-o padure intunecata

Ziceam de excese. Dacă majoritatea oamenilor s-au înghesuit spre mare sau munte, profitând de zilele libere și concedii, eu m-am retras în cochilia mea de acasă și am tratat vara cu spatele. Și cu multe cărți. Aproape am dat gata teancul împrumutat de la bibliotecă, iar acum răsfoiesc paginile ultimului roman, care mi-a făcut dor de Italia, pentru că acțiunea are loc în Veneția secolelor XIX-XX. Niciodată nu am mai consumat cu atâta lăcomie așa multe cărți la rând, astfel că acum mă simt un pic amețită, ca după o călătorie în viteză prin Japonia, China, Italia, Marea Britanie, în epoci diferite, cunoscând personaje incredibile.

Mister, thriller, aventură, pasiune – astea sunt ingredientele verii mele, pe care le-am consumat în doze amețitoare din cărțile citite. Acum aștept toamna ca să le trăiesc și în viața reală, pentru că urmează concursuri de alergare cu artificii de adrenalină, escapade de tot felul plus revăzut omuleți dragi.  Continue reading

Ce faci cu un cadou care nu-ți place?

Ni s-a întâmplat tuturor. La un moment dat, am primit un cadou care nu ne-a plăcut și ne-am dat seama din prima secundă că nu ni se potrivește. Am zâmbit delicat, am mulțumit celui care ni l-a oferit… și apoi? De cele mai multe ori, îl aruncăm într-un colț ascuns, sperând să se evapore de la sine, alături de alte obiecte de care nu avem nevoie, dar pe care le păstrăm “ca să fie”.

La un moment dat, când acest loc al inutilităților se umple, te uiți cu grijă și parcă nu-ți vine să te decizi să faci ordine. Doar sunt cadouri, nu? Iar “Calul de dar nu se caută la dinți”.

brose-handmade-fetru

Așa-i. Dar se poate da mai departe. E normal și politicos să apreciem gestul când primim un cadou, dar nu suntem datori să ne placă tot ce primim. Și nici nu trebuie să ne transformăm într-un depozit de lucruri care nu ne încântă.

Într-adevăr, e greu să te desparți de un cadou, fie el și nepotrivit, mai ales când cel care ți l-a dăruit se întâmplă să fie cineva drag; nu vrei să-l jignești sau să-l faci să se simtă prost pentru alegerea neinspirată. Nu cred că există vreo metodă unică de acționat cu tact în toate cazurile când devenim posesorii unui cadou care nu ne place, însă putem lua în considerare câteva idei.  Continue reading

4 motive pentru care rutina e valoroasă

De obicei, încercăm să evităm rutina și o considerăm inamicul numărul 1 în carieră, relații și tot ce înseamnă viață interesantă. Monotonia dăunează, iar ceva condimentat sau niște focuri de artificii sună mai bine, nu? Nu neapărat și nu întotdeauna.

Vorbind de curând cu o prietenă, mi-am dat seama că poate nu ar trebui să privim rutina cu desconsiderație.

1. Rutina ne ajută să ne schimbăm.

Sună paradoxal, însă ca să înlocuim obiceiuri vechi cu unele noi avem nevoie de consecvență în timp, de cele mai multe ori. Schimbările durabile nu se produc peste noapte, indiferent că e vorba de a medita 30 de minute, a mânca mai multe legume sau a face mișcare. Cu toate trebuie să ne obișnuim. Iar asta se face treptat, înșirând zilnic mici gesturi pe firul de ață al cotidianului. Uneori mai timid, alteori cu entuziasm, pentru ca la final să obținem un colier pe care îl purtăm cu mândrie. La un moment dat, ajungem să uităm chiar că-l mai avem, într-atât de familiar ne-a devenit.

lisabona-podul-25-aprilie

2. Rutina ne dă un răgaz de la a lua decizii.

Când suntem prea obosiți ca să facem alegeri, rutina ne ia în brațe și ne alintă. Dimineața, chiar dacă sunt pe jumătate adormită, mănânc, mă îmbrac și apoi ies la alergat fără să stau pe gânduri. Pentru că e deja o rutină. La fel, când îmi pun căștile cu un playlist relaxant și am mai mult spor la treabă pentru că m-am obișnuit să fac așa. E confortabil să acționezi din inerție, fără să-ți mai bați capul cu dileme filosofice sau cotidiene. Rutina ne scufundă într-o obișnuință plăcută, ca într-o saltea moale al cărei miros familiar ne relaxează imediat. Sigur, ar fi plictisitor să rămânem acolo mereu să vegetăm, dar hai să nu uităm de importanța odihnei.  Continue reading