Category Archives: România Pozitivă

Oameni care mă inspiră

“Care este modelul tău în viaţă?”

Când ni se pune întrebarea asta, de obicei ne gândim la personalităţi cunoscute care au avut realizări însemnate, oameni celebri care au inventat ori au descoperit ceva inedit şi au schimbat astfel istoria şi viaţa de zi cu zi a tuturor. Se scrie mult despre ei, apar documentare, filme şi cărţi, dezvăluiri impresionante sau frânturi de jurnale.

Persoanele pe care le admir nu fac însă parte din această categorie, chiar dacă există o grămadă de oameni cunoscuţi cu un caracter frumos şi cu idei care merită respectate.

statuie viena palatul belvedere

Admiraţia mea se îndreaptă în special spre persoanele obişnuite, de lângă mine, care nu sunt atât de mediatizate, dar care nu încetează să mă uimească prin determinare şi curaj. Continue reading

10 motive pentru care iubesc Bucureştiul

  • Păşind pe bulavardele Bucureştiului, se simte imediat pulsul unui oraş neastâmpărat, zgomotos, mustind de agitaţie. Cu străzi mirosind a viaţă, lăsând să curgă un şuvoi de oameni grăbiţi, pe chipul cărora se citeşte dorinţa de a scăpa din mulţime sau, dimpotrivă, de a se afunda şi a se pierde într-o mare de necunoscuţi. Cu studenţi binedispuşi gustând din libertate şi plăcerile unei vieţi lipsite de griji. Tot acest frunicar ar putea părea descurajant la prima vedere, însă dacă ne desprindem din agitaţie şi o privim, e liniştitoare. E cumva ca un spectacol de dans, unde fiecare se mişcă în ritmul lui, dar în armonie cu restul oamenilor.
  • Deşi sunt bine ascunse de privirile trecătorilor grăbiţi, clădirile pline de istorie sunt împodobite de statui şi ornamente, în mare parte necunoscute şi pentru bucureşteni, iar străzile discrete poartă cu ele poveşti vechi, dornice să fie din nou spuse. E nevoie doar să ne eliberăm puţin de prejudecăţi, să deschidem ochii mai bine şi să privim atent pentru a vedea frumuseţea din jurul nostru.statuie centrul vechi bucuresti
  • Pe aceste străduţe ascunse se ivesc ici-colo locuri de vis, unde timpul se opreşte şi vine alături de tine să bea o licoare caldă, aromată, unde poţi să stai la taclale cu prietenii şi să ţeşi amintiri plăcute. În ceainării, unde calmul se îmbină cu nerăbdarea vocilor vesele, am descoperit magia ceaiului şi bucuria secretelor împărtăşite cu oamenii dragi la lumina lumânării. Continue reading

Şi optimismul se învaţă! Interviu cu Florin Ghindă – trainer şi co-fondator RomaniaPozitiva.ro

RomaniaPozitiva.ro este un site cu şi despre lucrurile bune care se întâmplă în România. Pentru că, în ciuda a ceea ce cred mulţi, şi pe la noi mai au loc acţiuni, evenimente şi idei de bine. E un proiect din care sunt bucuroasă să fac parte şi despre care mi-aş dori să afle cât mai mulţi, aşa că azi v-am pregătit un interviu cu Florin Ghindă, unul dintre oamenii din spatele România Pozitivă.

Cu siguranţă că toţi îţi pun întrebarea asta: De unde România Pozitivă? Când şi cum ţi-a venit ideea asta?

Florin-GhindaPentru că era nevoie. Pentru că în 2006 informațiile despre România erau dominate copios de subiectul inundațiilor și de personaje îndoielnice care făceau ca ratingul televiziunilor să explodeze fix în educația de masă a românului de rând manelizat puțin câte puțin.

S-au schimbat în bine lucrurile de atunci, dar nu cu mult. Deci e încă nevoie de inițiative care să arate o altfel de Românie și dacă se poate chiar să o schimbe. În direcția asta sperăm să contribuim și noi cu RomaniaPozitiva.ro

Au fost momente când ai vrut să renunţi la proiect? Dacă da, ce te-a determinat să continui? Continue reading

Poftă de toamnă

La prima vedere, toamna pare un anotimp ceţos şi trist, când singurul lucru ce ne rămâne de făcut e să ne ascundem de ploi în casă, sub pătură, şi să moţăim în hibernare, pregătindu-ne de iarnă.

Dacă ne uităm mai bine în jur, vom constata cu uimire că toamna e, de fapt, o făptură veselă, iar în ciuda aparenţelor emană multă bunăvoinţă. Vara îmbracă totul în verde, în timp ce iarna ne orbeşte cu albul ei, transformat apoi în cenuşiu. Primăvara vine în alb verzui şi roz, culori pale şi moi.

toamna-in-parc-cu-frunze-galbene

Ei bine, toamna, în schimb, avem parte de un concert de culori jucăuşe în natură, cu frunze galbene sau purpurii, plus mere sănătoase şi rumene, dovleci portocalii, zacuscă de un roşu apetisant, reflexii inedite în apă şi un mozaic de marouri şi cafeniuri pretutindeni. Explozii de nuanţe care mai de care mai animate ne fură ochii în orice colţişor. Nu-i aşa că e nedrept s-o numim tristă?

Gustoasă şi gurmandă, toamna ne îmbie cu naturaleţe să gustăm din roadele ei. E un anotimp savuros până la ultima boare de vânt, iar dacă arunci un ochi prin pieţe vezi numai bunătăţi parfumate, dulci şi zemoase, crocante, încât e imposibil să rezişti unui răsfăţ cu fructe şi legume proaspete. Miros de mere coapte cu nuci, vin fiert şi aromă curată de ploi – aşa se simte toamna în case şi în aer.

Continue reading

Provocare: Oferă un cadou într-o zi obişnuită

Nu contează cât de mult dăruim, ci câtă iubire punem în dăruire.

Maica Tereza

Mai e un pic şi vin sărbătorile de iarnă, când toată lumea intră în febra cumpărăturilor şi a cadourilor. Se vor oferi daruri în strânga şi-n dreapta, de voie sau de obligaţie, mai mult sau mai puţin inspirate – pe bandă rulantă, aş îndrăzni să spun.

Astăzi îţi propun să faci un cadou cuiva drag fără o ocazie anume.

Să nu fie nici ziua de naştere, nici onomastica, aniversarea căsătoriei sau altă sărbătoare, ci o zi ca oricare alta. Poate chiar o zi de luni, ca aceasta, când multă lume se motivează mai greu să lucreze, visând încă la weekend sau la vacanţa care a trecut.

cadou-raluca

Cu siguranţă îi auzi pe cei din jur povestind sau menţionând măcar ce le-ar plăcea să primească ori să-şi cumpere.

Mama ta are nevoie de un ghiveci pentru flori, colegul şi-ar dori cartea aceea specială sau prietena visează de mult la o ojă colorată.

Sau poate ai trecut pe lângă o vitrină şi când ai văzut un lucru te-ai gândit imediat la o persoană anume, căreia cu siguranţă i s-ar potrivi.

Găseşte un dar care se încadrează în posibilităţile tale şi oferă-i-l unui om apropiat la care ţii, într-o zi obişnuită. Poate fi şi o gustare, un dulce sau un pahar cu suc pe care să desenezi ceva haios sau să scrii un citat simpatic. Continue reading

Schitul Dărvari – un loc liniştit în Bucureştiul agitat

De Schitul Dărvari am auzit acum ceva vreme, când mi-a fost recomandat pe blog cu multă căldură. Am fost uşor mirată de ideea de „schit” în mijlocul Bucureştiului, însă l-am notat, am căutat adresa şi când am prins vreme bună am plecat în descoperirea lui, pe străduţele de poveste de lângă Grădina Icoanei.

Am ajuns la Schitul Dărvari într-o zi plăcută şi răcoroasă, cu soare strălucind.

Intrând pe poarta schitului, agitaţia Bucureştiului rămâne undeva departe, în altă dimensiune, iar liniştea îşi face loc curajoasă spre suflet.

E unul dintre cele mai îngrijite locuri din câte am văzut, chiar cochet aş putea spune, cu flori şi multă verdeaţă, în mijlocul cărora veghează o biserică albă şi curată, pictată cu câteva potrete de sfinţi. Atmosfera blândă mă duce cu gândul la o mănăstire micuţă de munte sau la bisericile pitoreşti din nordul Moldovei. Cu siguranţă că dacă cineva ar fi adus legat la ochi aici, fără să ştie locul, nici prin gând nu i-ar trece că se află în neliniştita capitală.

Schitul Dărvari e unul dintre locurile din Bucureşti pe care le-aş recomanda unui străin. Nu este atât de promovat precum ar merita, dar poate chiar această lipsă de „celebritate” îl face atât de special.

Imaginile vorbesc de la sine. Dacă nu v-au convins nici ele, mergeţi şi vizitaţi-l 🙂

bucuresti-schitul-darvari Continue reading

Aici se dă “Bună ziua!” şi se spune “Mulţumesc!”

Am văzut imaginea asta în vitrina unui magazin din Sibiu şi mi-a plăcut ideea de a reaminti oamenilor cât de mult înseamnă aceste cuvinte, rostite din toată inima.buna ziua multumesc sibiu

Eu cred că dacă am fi mai atenţi atunci când folosim aceste banale expresii am avea parte de nişte surprize plăcute. Să privim în ochi şi să dăruim un zâmbet atunci când salutăm şi când mulţumim nu e mare lucru, însă rezultatele pot fi impresionante.

Aud foarte des oameni care se plâng că peste tot în jur sunt numai feţe triste, că lumea e neatentă şi rece. Aşteptăm mereu de la ceilalţi să ne zâmbească şi să fie amabili.

Vrem ca vânzătoarea de la mall să ne întâmpine cu o tonă de bună-dispoziţie, şoferul de taxi să ne spună un banc bun, iar străinul acela să ne ţină uşa politicos când intrăm într-un magazin. Când nu se întâmplă asta, înseamnă că nu merită să fie trataţi cu niciun pic de simpatie şi parcă ne luăm la intrecere cu ei în a fi mai nepoliticoşi. Să fie asta soluţia?

Continue reading

Bucureştiul văzut de la înălţime

Având în vedere că sunt mare amatoare de panorame, nu puteam să ratez o privelişte asupra Bucureştiului, mai ales că acum avem un turn de unde capitala poate fi admirată de la înălţime.

Sky-Tower bucurestiSky Tower este cea mai înaltă clădire din Bucureşti şi din România, cu o înălţime de 137 de metri şi 37 de etaje.

În perioada 9 august – 27 septembrie 2013, turnul îşi deschide porţile pentru public în cadrul evenimentului SkyTower Open Doors. Astfel, în fiecare vineri, între orele 17.00 şi 21.00 (iniţial, programul a fost între orele 11.00 şi 18.00) puteţi urca la etajul 34 pentru a vedea Bucureştiul de sus.

După ce am amânat de mai multe ori vizita la Sky Tower, vinerea trecută am reuşit în sfârşit să ajung. A fost o zi tare plăcută, în care soarele a ieşit în faţa norilor şi a transformat după-amiaza într-un cadru perfect pentru relaxare. M-am învârtit un pic până să găsesc intrarea, deşi, după cum bănuiţi, turnul e mai mult decât vizibil :D. Momentan în zonă încă se lucrează, aşa că există un şantier chiar lângă clădire.

Nu am aşteptat foarte mult pentru a urca, fiindcă deja se strânsese lume. Pentru a ajunge la etajul 34 trebuie să vă treceţi numele şi data într-un tabel, la recepţie, şi apoi sunteţi conduşi la lift, alături de alţi vizitatori. Intrarea este liberă, nu se cer alte date personale şi nu e nevoie nici de buletin.

Sus am dat peste o atmosferă foarte plăcută, cu oameni curioşi şi entuzismaţi făcând poze sau pur şi simplu admirând priveliştea. Erau şi mulţi copii care alergau gălăgioşi de colo-colo, dar şi persoane care profitau la maxim de mesele de ping-pong. M-am dus glonţ la ferestrele uriaşe şi am dat câteva ture – turnul oferă o vedere de 360 de grade. Nu am reuşit să văd prea mult la telescoape, aşa că m-am mulţumit cu priveliştea fără zoom.

Continue reading

Clipe liniştite în curtea bisericii Stavropoleos din Bucureşti

În toată agitaţia din centrul vechi al Bucureştiului, pare greu de crezut că există şi locuri liniştite, unde te poţi refugia din calea frământărilor zilnice şi a momentelor mai puţin plăcute.

Nu mai ştiu cum de am ajuns aici şi când, dar multă vreme nici n-am bănuit că în buricul târgului se ascunde un astfel de loc. Când am descoperit Biserica Stavropoleos, mi s-a părut fascinantă prin formele sale, cu detalii frumos sculptate, iar partea care m-a încântat cel mai mult a fost curtea. E un loc plin de pace, care îmbie la reflexie, unde îţi vine să tragi aer în piept cu nesaţ şi să prinzi astfel puţin curaj pentru a înfrunta viaţa.

biserica-stavropoleos

Biserica Stavropoleos a fost ridicată în prima jumătate a secolului XVIII, în curtea unui han, iar numele reprezintă forma românească a termenului grecesc Stauropolis, adică “Oraşul Crucii”. Ca şi Palatul Mogoşoaia, construcţia aparţine stilului arhitectural brâncovenesc (neoromânesc).

Curtea îmi pare un fel de microunivers unde domneşte calmul, scăldat de o lumina blândă şi mărginit de coloane cu arcade elegante. Câteva detalii simple, ghivece cu flori roşii, verdeaţă ici-colo, umbră primitoare – toate astea îţi fac gândul să zboare la un alt timp în care totul este mai simplu şi mai bun. Masa cu scaune e o invitaţie la reculegere, ca şi cum ne-ar sfătui să ne oprim puţin, să ne odihnim, iar pentru câteva clipe să uităm de agitaţie şi tristeţe. Atmosfera intimă din acest mic spaţiu magic rămâne aceeaşi chiar şi atunci când, vara, mai ales în weekend, poposesc în curte mulţi turişti curioşi.

Continue reading

Ziua fără… televizor?

Aud în ultima vreme că tot mai mulţi oameni nu se mai uită la televizor sau au renunţat de tot la acest aparat. Asta înseamnă că recuperezi mult timp preţios, pe care poate altfel l-ai fi pierdut urmărind hipnotizat emisiuni de scandal cu dezvăluiri „şocante”, talk-show-uri despre totul şi nimic sau seriale siropoase care îţi storc câteva lacrimi. Nu mai vorbesc de „breaking news”-urile având ca temă ultimele achiziţii ale vedetei x în materie de pantofi, de exemplu….

A renunţa la televizor e, cumva, un motiv de mândrie. Pentru că, de ce să nu recunoaştem, mulţi dintre noi am crescut alături de acest „animal de casă”, care ne-a hrănit iluziile şi ne-a dat şi câteva lecţii importante despre viaţă. Sigur, erau alte timpuri, cu mai puţine posturi TV, cu nu aşa multă agitaţie. Însă e greu să te desprinzi de tradiţia privitului la TV seara, poate chiar în familie, după ce ai luat cina şi vrei să te relaxezi un pic, fără să depui prea mare efort.

Pe de altă parte, mulţi dintre oamenii care aleg să renunţe cu satisfacţie la televizor se orientează spre… calculatorContinue reading