Tag Archives: curse de alergare

Timotion 2025 – scurt și la obiect

Știam că anul acesta cursa de alergare Timotion va fi la doar două săptămâni după Ultrabalaton (pe care speram să-l termin cu bine), așa că am ezitat să mă înscriu la proba de semimaraton.

Când mi-a spus F. că vrea să alerge la cursa de 5 km, m-am gândit că e numai bine și voi alerga cu ea. În acest fel contribui la un eveniment super fain, unde se strâng fonduri pentru proiecte din comunitățile locale (eu am ales să susțin Asociația Superhumans), dar va fi și o alergare lejeră, fără stres sau ochii pe ceas, doar bucurându-mă de companie și atmosferă.

medalie Timotion 2025

Ultrabalatonul a trecut, se apropie weekendul cu Timotion. Din păcate, F. mă anunță că e bolnavă și nu mai poate participa, așa că rămâne să alerg de capul meu cei 5 km.

În ultimele săptămâni am avut alergări răzlețe, viteză nu făcusem de mult, așa că am tratat cursa ca pe un experiment. Partea interesantă după un ultra, când reiau alergările, este că mi se pare că sunt foarte rapidă, dar apoi mă uit la ceas și văd 6:30 :)) Am sperat însă că într-o cursă oficială o să se trezească mușchii și voi zburda mai repede de-atât.

Cursa de 5 km a avut startul la ora 11:30, așa că am plecat de acasă în alergare, din timp, ca să îmi permit un ritm lejer. Pe scurt, am făcut 8 km până la locul cursei, ca să alerg 5 km acolo. 😀

Continue reading

Ultrabalaton 2025. Agonie, extaz și cartofi fierți

Verific din oră în oră prognoza meteo. Pare că norii vor alerga și ei cu noi, ba chiar vor transpira abundent în zona lacului Balaton. Nu mă încântă deloc această variantă, dar pot doar s-o accept.

Sunt pentru a doua oară la Ultrabalaton, concursul de alergare de 210+ km care dă bătăi de cap multor participanți. Anul trecut m-a făcut KO la km 126, așa că m-am întors să-mi iau revanșa.

Ultrabalaton 2025 impresii

M-am pregătit mult pentru acest concurs, atât cu antrenamente de alergare, cât și cu logistică detaliată – plan de nutriție împărțit pe ore și pungi, haine fără număr, genți, cutii cu tot felul de obiecte folositoare (credeam eu) și liste cu ce obiecte în ce genți se află. Cu jumătate de casă împachetată, aș fi fost pregătită să supraviețuiesc cel puțin o lună pe o insulă pustie. Am omis un detaliu: eu nu mergeam pe o insulă pustie, ci la un concurs de ultramaraton.

Din nou l-am avut suport de încredere pe Edi, responsabil cu toate celelalte în afară de alergat, pentru a cărui susținere sunt mereu recunoscătoare. E mare lucru să ai alături o persoană care să creadă în tine și să fie părtașă la nebuniile tale, ba să le și încurajeze.

Continue reading

Semimaraton și ceva în plus la Timișoara 21k 2025

Participarea la SportGuru Timișoara 21k a devenit o tradiție pentru mine, anul ăsta fiind al treilea la rând de când iau startul la proba de semimaraton.

Față de ediția din 2024, când am avut parte de un mic duș în timpul cursei, acum vremea a fost mai prietenoasă. Foarte răcoare de dimineață (mi-am luat mănuși), iar la prânz se anunțau vreo 20 de grade. Din fericire, soarele a fost de partea noastră.

Pentru că nu am avut vreun plan ambițios de PB la această cursă, mi-am permis să mă deplasez în alergare până la zona startului, ocazie cu care am bifat vreo 8 km ușori de încălzire.

Startul s-a dat din Piața Libertății, iar zona a fost căptușită cu garduri mai ceva ca o fortăreață. Atmosferă energizantă, muzică, soare, mulți alergători (vreo 2000 în total, la toate probele) – ce mai, o adevărată petrecere de alergare.

Continue reading

Ultra Grande Amore 2025: 50 km variabili de alergare

Pentru al treilea an la rând am alergat 50 km pe malul lacului Balaton din Ungaria, la Ultra Grande Amore 2025. Este concursul cu care încep oficial sezonul de alergare și mă bucur că am putut participa și anul acesta.

Concursul urma să se desfășoare duminică dimineața, în localitatea Balatonfüred, așa că am pornit de acasă sâmbătă, cu o oprire în Veszprem, oraș din apropiere, pentru prânz și plimbare. Veszprem a fost Capitală Europeană a Culturii în 2023, la fel ca Timișoara. Am revăzut cetatea, care este încă în renovare; lucrările au avansat față de acum doi ani și am înțeles că anul acesta se vor încheia. Chiar și așa, scurta plimbare pe străzile din cetate a fost foarte plăcută, ocazie cu care am descoperit o mică statuie pe care o ratasem la vizita anterioară (sau poate nu era acolo, atunci?).

Continue reading

12 ore de alergare în Zagreb și un PB simpatic (2024)

După un an cu alergări reușite, am decis să-mi mai încerc norocul, picioarele și stomacul la o cursă de 12 ore. Ultima dată făcusem o asemenea nebunie în urmă cu 2 ani, la o competiție de ultraalergare din Zagreb, Croația. Am ales același eveniment și acum. Traseul este plat și constă într-o buclă de 1400 m, mai exact 400 m pe pistă (tartan) + 1000 m pe dale și asfalt.

În Zagreb am ajuns vineri, iar seara am fost să-mi iau numărul de concurs. Acum doi ani am făcut o cursă bună aici, așa că mi-am amintit cu plăcere de stadion. Anul acesta organizatorii ne-au făcut o surpriză și, în loc de clasicul tricou, am primit un hanorac foarte frumos și călduros.

Pentru ziua cursei se anunțau temperaturi de 2-7 grade și ceață, dar fără ploaie, deci vreme perfectă de alergat.

Startul a fost sâmbătă, la 8 dimineața. Noi am ajuns acolo pe la 7 jumate, ca să ne instalăm comod. Deja se strânseseră alergătorii: în total au luat startul 67 de persoane la 12 ore și 96 de persoane la 6 ore (în cadrul cursei a fost și Campionatul Național al Croației la aceste două probe).

Continue reading

Timișoara City Marathon 2024. Recunoștință și 42 km

Pentru al treilea an la rând am mers în vizită la Otelec într-o dimineață frumoasă de octombrie… ca să am de unde să mă întorc. La propriu 😀 Asta pentru că am alergat din nou maraton la Timișoara City Marathon, cu startul în comuna Otelec (la o aruncătură de băț de granița cu Serbia), care ne poartă pe pista de biciclete până în Timișoara, cu un mic ocol prin centru, ca să se facă 42 km.

Pentru că tocmai trecusem la ora de iarnă, dimineața era lumină când am ajuns la start. Deși se anunța o zi însorită, mi s-a părut răcoare, dar mi-am zis că o să mă încălzesc pe parcurs. Ce îmi place mult la acest maraton este că nu se face deloc îmbulzeală, nici la start și nici pe traseu, pentru că pista e suficient de lată, raportată la numărul de alergători.

Încurajată de rezultatul de la Liberty, am ridicat un pic ștacheta la viteză și am pornit cu 4:50-4:55, în speranța că o să reușesc să țin cât mai mult acest ritm. Toate bune și frumoase, vreme ideală de alergare, mai ales că primii 30 km sunt în linie dreaptă, aproape fără diferențe de nivel.

Continue reading

Hercules Maraton 2024 – 21 km cu ochii în pământ

Priveliște de vis în munții Cernei. Peisaje pictate în culori de toamnă, alintate de soare. Cer albastru. Clătite și gogoși. Așa a fost la Hercules Maraton 2024, ediția norocoasă cu nr. 13. Cel puțin asta mi-au povestit alergătorii cu care am vorbit, eu n-am apucat să admir peisajul, că am fost ocupată să nu-mi rup picioarele printre pietre și pe coborâri abrupte.

Deși prefer asfaltul, îmi mai condimentez weekendurile cu alergări la deal și munte – exclusiv la concursuri. Auzisem numai lucruri bune despre Hercules Maraton, un concurs cu tradiție care se desfășoară în apropiere de Băile Herculane, așa că am decis să mă înscriu, mai ales că nu ajunsesem niciodată în zonă. Cum urmează și alte concursuri toamna asta, m-am rezumat la proba de semimaraton – 21 km.

Am văzut câteva clipuri cu înregistrări de pe traseu, din alți ani, și am înghițit în sec. Cam înguste potecile alea și cam abrupte, dar poate o fi o iluzie optică de la filmare… Am încercat eu să mă încurajez, însă mi-am dat seama că va fi ceva de tras. Descrierea traseului și graficul cu diferența de nivel nu m-au liniștit deloc.

Continue reading

42 km cu surprize la Liberty Marathon 2024

Liberty Marathon a devenit deja o cursă de tradiție pentru mine, așa că la ediția de anul acesta m-am înscris acum nici nu mai știu câte luni.

După atâtea alergări pe ploaie în ultima perioadă, nu m-a mai speriat prognoza meteo. Am avut însă noroc, pentru că în timpul evenimentului a fost vreme perfectă pentru alergat, fără ploaie sau surprize neplăcute.

Ador tricourile de la cursa asta, sunt superbe și ca material, și ca design; le port apoi la mai toate competițiile. Și tricoul de acum e mi-nu-nat, abia aștept să-l îmbrac! Era cât pe ce să-l port chiar la cursă, dar am zis să fiu prudentă cu temperaturile micuțe și am ales o bluză plictisitoare, dar foarte confortabilă.

Continue reading

Cum am supraviețuit celor 6 ore de alergare prin ploaie la Munchen

Mă plimb printr-un muzeu superb din Munchen și admir tablouri de tot felul: convenționale, abstracte sau… prea greu de înțeles. Totuși, nu mă pot abține și din când în când verific pe telefon prognoza meteo pentru ziua următoare. Ploaie, ploaie, ploaie. Mă întorc la tablouri și încerc să neglijez situația.

M-am înscris la cursa de 6 ore alergare Sri Chinmoy de la Munchen, desfășurată în miez de septembrie, din mai multe motive: ușor de ajuns cu zbor direct, traseu fain și accesibil, oameni dragi în oraș, vremea ideală de alergare (haha).

Foto: Sri Chinmoy Peace-Mile 6-Stunden Lauf Müchen 2024

Încă de la înscriere am rămas plăcut surprinsă de faptul că am primit un document în engleză cu absolut toate detaliile despre eveniment. Mi-am dorit să fac un PB la 6 ore, așa că m-am pregătit cu plan de nutriție și listă detaliată cu ce să iau în bagaj (hahaha).

Traseul constă într-o buclă de aproximativ o milă (1,580 km, mai exact), pe aleile unui parc, la umbra copacilor. Umbră minunată în caz de vreme caldă cu soare, cum am tot avut în ultimele săptămâni acolo unde locuiesc.

Ei bine, la Munchen a fost una din puținele dăți când prognoza meteo s-a dovedit a fi foarte corectă. Cu multă ploaie, cum spuneam, inclusiv în zilele de dinaintea cursei. Iar temperaturile s-au încăpățânat să nu urce peste 10 grade. În lumina noii situații… umede, m-am uitat un pic prin ce-mi luasem în bagaj. Ca o floricică, aveam haine subțirele, că doar ce alergasem weekendul anterior la +20 de grade. O tură prin Decathlon mai târziu, m-am făcut cu foiță de ploaie și o pereche de mănuși.

Continue reading

Arad Run – 22,5 km de alergare pe malul Mureșului

Semimaratonul de la Arad Run părea un antrenament bun la final de august, așa că m-am înscris fără să stau prea mult pe gânduri. Pentru că Aradul e atât de aproape de Timișoara, am zis că merită să revăd micul oraș într-o tură de alergare, chiar dacă aveam deja planuri și știam că va trebui să plecăm imediat după cursă.

Cu câteva zile înainte de eveniment m-am uitat cu atenție pe hartă să văd traseul și am descoperit că e un semimaraton… cu desert 🙂 Adică 22,5 km în total, cu 1 km și un pic peste distanța standard. Cu atât mai bine!

Dimineața concursului m-a găsit somnoroasă și cam fără chef, dar cam așa sunt înainte de fiecare alergare „oficială”. Era deja cald când am luat startul, așa că am luat cu mine apă cu electroliți.

Traseul a fost o buclă de 7,5 km pe care am parcurs-o de 3 ori. În mare parte, a coincis cu traseul de la o altă cursă de alegare la care am participat acum mulți ani la Arad: primul meu ultramaraton, de 52 km. Alergarea pe malul Mureșului mi-a trezit deci amintiri plăcute, chiar dacă acum am mers la un ritm puțin mai rapid.

Continue reading