Liberty Marathon a devenit deja o cursă de tradiție pentru mine, așa că la ediția de anul acesta m-am înscris acum nici nu mai știu câte luni.
După atâtea alergări pe ploaie în ultima perioadă, nu m-a mai speriat prognoza meteo. Am avut însă noroc, pentru că în timpul evenimentului a fost vreme perfectă pentru alergat, fără ploaie sau surprize neplăcute.
Ador tricourile de la cursa asta, sunt superbe și ca material, și ca design; le port apoi la mai toate competițiile. Și tricoul de acum e mi-nu-nat, abia aștept să-l îmbrac! Era cât pe ce să-l port chiar la cursă, dar am zis să fiu prudentă cu temperaturile micuțe și am ales o bluză plictisitoare, dar foarte confortabilă.
Vizita la muzeul Lenbachhaus se afla în topul activităților de făcut în Munchen pe mai multe site-uri de recomandări, așa că am pus-o pe listă. Weekendul prelungit planificat în capitala Bavariei se anunța foarte ploios, deci aveam nevoie de idei pentru interior.
A fost o alegere excelentă, pentru că nici nu am simțit cum trece timpul; am petrecut acolo vreo 3 ore, admirând diferitele colecții de tablouri și instalații, făcând poze și minunându-mă de cât de surprinzătoare poate fi arta.
Candelabrul din holul principal este impresionant și creează un joc superb de lumini, așa că am zăbovit puțin admirându-l și fotografiindu-l.
Cu un ghid audio gratuit alături, am pornit în explorarea galeriei.
Mă plimb printr-un muzeu superb din Munchen și admir tablouri de tot felul: convenționale, abstracte sau… prea greu de înțeles. Totuși, nu mă pot abține și din când în când verific pe telefon prognoza meteo pentru ziua următoare. Ploaie, ploaie, ploaie. Mă întorc la tablouri și încerc să neglijez situația.
M-am înscris la cursa de 6 ore alergare Sri Chinmoy de la Munchen, desfășurată în miez de septembrie, din mai multe motive: ușor de ajuns cu zbor direct, traseu fain și accesibil, oameni dragi în oraș, vremea ideală de alergare (haha).
Foto: Sri Chinmoy Peace-Mile 6-Stunden Lauf Müchen 2024
Încă de la înscriere am rămas plăcut surprinsă de faptul că am primit un document în engleză cu absolut toate detaliile despre eveniment. Mi-am dorit să fac un PB la 6 ore, așa că m-am pregătit cu plan de nutriție și listă detaliată cu ce să iau în bagaj (hahaha).
Traseul constă într-o buclă de aproximativ o milă (1,580 km, mai exact), pe aleile unui parc, la umbra copacilor. Umbră minunată în caz de vreme caldă cu soare, cum am tot avut în ultimele săptămâni acolo unde locuiesc.
Ei bine, la Munchen a fost una din puținele dăți când prognoza meteo s-a dovedit a fi foarte corectă. Cu multă ploaie, cum spuneam, inclusiv în zilele de dinaintea cursei. Iar temperaturile s-au încăpățânat să nu urce peste 10 grade. În lumina noii situații… umede, m-am uitat un pic prin ce-mi luasem în bagaj. Ca o floricică, aveam haine subțirele, că doar ce alergasem weekendul anterior la +20 de grade. O tură prin Decathlon mai târziu, m-am făcut cu foiță de ploaie și o pereche de mănuși.
Semimaratonul de la Arad Run părea un antrenament bun la final de august, așa că m-am înscris fără să stau prea mult pe gânduri. Pentru că Aradul e atât de aproape de Timișoara, am zis că merită să revăd micul oraș într-o tură de alergare, chiar dacă aveam deja planuri și știam că va trebui să plecăm imediat după cursă.
Cu câteva zile înainte de eveniment m-am uitat cu atenție pe hartă să văd traseul și am descoperit că e un semimaraton… cu desert 🙂 Adică 22,5 km în total, cu 1 km și un pic peste distanța standard. Cu atât mai bine!
Dimineața concursului m-a găsit somnoroasă și cam fără chef, dar cam așa sunt înainte de fiecare alergare „oficială”. Era deja cald când am luat startul, așa că am luat cu mine apă cu electroliți.
Traseul a fost o buclă de 7,5 km pe care am parcurs-o de 3 ori. În mare parte, a coincis cu traseul de la o altă cursă de alegare la care am participat acum mulți ani la Arad: primul meu ultramaraton, de 52 km. Alergarea pe malul Mureșului mi-a trezit deci amintiri plăcute, chiar dacă acum am mers la un ritm puțin mai rapid.
Din nou la Oradea, după mai bine de jumătate de an. Am descoperit în plimbare noi locuri și am privit cu alți ochi străzile și clădirile pe care deja le explorasem în mini-vacanțele anterioare. Pentru că a fost o sâmbătă călduroasă, m-am refugiat în muzee. În două muzee, mai exact.
Pentru a doua oară am alergat la concursul de la Căsoaia – Bike, run & fun (jud. Arad) și pentru a doua oară am ales proba de 21 km.
De acum doi ani, amintirile despre traseu erau cam în ceață. Nu mai știam nici diferența de nivel și nu m-am obosit să mă uit pe site sau măcar să recitesc ce am scris pe blog. Poate de-asta am și avut așa curaj la înscriere, că uitasem de coborârile alea 🙂 Nu-i nicio problemă, mi le-am reamintit.
În dimineața cursei am fost mai odihnită decât data trecută și cu poftă de alergare. Mi-am propus să încep în forță, măcar până dau de prima urcare. Care a venit mai repede decât m-aș fi așteptat.
Foto: Mete
Noroc că majoritatea traseului a fost pe la umbră, prin pădure. Oricum, căldura s-a simțit din plin, cred că n-am mai băut la niciun semimaraton atât de multe lichide ca acum.
Într-o dimineață am luat autobuzul din Bari spre Matera și am ajuns devreme în centru, când străduțele erau încă pline de soare și nu de turiști.
Partea veche a orașului este un labirint de străduțe, trepte și clădiri din piatră, care îmbrățișează complet o colină. Așa cocoțată la înălțime, Matera se lasă admirată din toate unghiurile.
De departe, Matera se prezintă simplă, cu un minimalism cromatic punctat din loc în loc de vegetație sălbatică. Aproape ca un lego din piese albe, cafenii și cenușii, mângâiate de căldură și de timp. Ah, și de marketing.
Știi șoferii ăia care se plâng de trafic… în timp ce sunt în mașină și deci contribuie direct la aglomerație?
La fel fac și unii turiști care iau cu asalt diverse locuri văzute pe social media, dar sunt nemulțumiți apoi că e prea multă lume, lipsă de autenticitate și locurile nu arată chiar ca pe net. Fix așa m-am simțit eu în vacanță la Bari, una îndelung așteptată, cu dor de atmosfera italiană minunată și de mâncarea delicioasă.
Am descoperit locuri de vis și am încetinit ritmul mai mult decât în alte vacanțe, dar cu toate astea iată că mi-a luat aproape 2 luni să scriu despre vizita la Bari, unde am fost la mijloc de mai. Și nu cred că această amânare e întâmplătoare :))
Ce mod mai plăcut de a petrece weekendul decât un mix de vizitat locuri noi și alergare în natură?
Asta am făcut pe 15-16 iunie, când am explorat domeniul și castelul Bethlen-Haller, iar a doua zi am alergat semimaratonul trail de la Maratonul Târnavei. Au fost două zile pe cinste, pentru că nu mai ajunsesem în zona Târnavelor și cu ocazia asta am descoperit niște peisaje minunate!
Maratonul Târnavei este un eveniment sportiv cu probe de ciclism și alergare, cu startul la fabrica Ruck Ventilatoare din orașul Târnăveni, jud. Mureș.
Prima surpriză a venit la ridicarea kiturilor, sâmbătă seara. Când aud “fabrică”, recunosc că am în minte un loc gri și cam deprimant. Ei bine, nici vorbă! La început am crezut că nu am nimerit bine, pentru că am descoperit o grădină botanică în miniatură, cu alei amenajate, lavandă, trandafiri, boboci de rață și chiar un fel de iaz cu poduri.
Un castel de poveste, descoperit întâmplător pe hartă.
Căutând locuri de vizitat în apropierea orașului Târnăveni, unde aveam o cursă de alergare, am dat de Castelul Bethlen-Haller, care mi-a atras imediat atenția. Pozele de pe Google Maps arătau promițător, așa că am săpat puțin să aflu ce-i cu acest castel care părea a fi de pe alte tărâmuri.M-am bucurat că se poate vizita și am rezervat rapid un tur ghidat sâmbătă, nerăbdătoare să văd minunea cu ochii mei. Costul a fost 40 lei/ persoană (Există și tururi ghidate însoțite de degustări de vin și bunătăți, pentru care e nevoie de minim 4 persoane. Pe site găsiți toate detaliile).
Am ajuns sâmbătă la prânz la castelul Bethlen-Haller (localitatea Cetatea de Baltă, jud. Alba). Întregul domeniu arată superb, iar priveliștea spre dealurile din împrejurimi te îndeamnă să încetinești ritmul și să te relaxezi. Doamna ghid ne-a povestit despre istoria castelului și despre transformările sale în sutele de ani de existență.
