Tag Archives: Timișoara

Bistro Naru sau cum să încetinești ritmul

Nu mai știu cum am dat peste bistroul Naru din Timișoara, dar țin minte că m-au cucerit pozele cu mâncăruri delicioase. Mi-am programat o vizită și, după o tentativă eșuată (nu văzusem că luni e închis), a doua oară a fost cu noroc și multă încântare.

Naru e fix în centru, pe str. Matei Corvin 3, la un zâmbet distanță de domul galben din Unirii (acum în renovare). Intrată pe poarta discretă, am ajuns într-o curte de vis, cu o grămadă de detalii care mi-au luat ochii.

De prima oară când m-am aflat în curtea de la Naru, am simțit că vreau să pun pauză la timp. Să pun pauză și să-mi folosesc simțurile mai conștient, mai profund.

Continue reading

Domeniile Murani – Natură și relaxare aproape de Timișoara

Murani e un mic sat la vreo 25 km de Timișoara, în comuna Pişchia. Are câteva case, grădini, un lan uriaș de rapiță pe fundal și multă liniște în jur. Așa l-am găsit eu la început de mai, când am vizitat Domeniile Murani, locul perfect de evadare mai aproape de natură.

vizita Domeniile Murani

Domeniile Murani sunt un spațiu de relaxare (sau centru de agrement, cum se prezintă ei) amenajat ca la carte, creat în jurul unui vechi conac. Construit în 1781 de Josep Kulterer, care a primit ulterior titlul de Baron de Murany, conacul se afla pe o moșie cumpărat de la Fiscul Austriac. Aici, baronul a amenajat un parc dendrologic cu specii exotice, iar unii dintre arbori există și astăzi.

Domeniul a avut mai mulți proprietari de-a lungul timpului, care au ridicat aici diferite construcții. Confiscat în 1949 și ajuns în proprietatea statului român, domeniul a fost retrocedat în anii 2000, iar apoi vândut actualilor proprietari în 2018, care l-au deschis publicului.

Dar să o luăm cu începutul.

Continue reading

QuestoApp, o aplicație cool pentru vânători de comori urbane

Despre QuestoApp am aflat chiar înainte de starea de urgență din primăvară, când ieșitul în oraș la plimbare era doar un vis frumos. Mi-am pus însă o notă mentală (și fizică, undeva prin laptop) ca atunci când voi avea ocazia, să parcurg unul dintre tururile propuse de aplicație, care promiteau aventuri palpitante pe străzile din București, dar și alte orașe din țară și din lume.

Coincidența a făcut ca prin toamnă să aud din nou povestindu-se cu entuziasm despre această aplicație și ce faine sunt tururile, așa că de data asta m-am mobilizat și am bifat 3 “vânători”: 2 în București și 1 în Timișoara.

“Vânătoarea de comori” se face pe cont propriu, cu ajutorul aplicației QuestoApp. Poți porni în explorare oricând dorești, singur sau însoțit.

Cum funcționează:

Continue reading

HoT: Cum să descoperi la pas clădiri și povești din Timișoara

O plimbare pe străzi, cu ochii la clădiri și detalii, este pentru mine unul din cele mai plăcute moduri de a-mi reîncărca bateriile.

Așa că după câteva flirturi cu Timișoara, am zis să mă apropii mai mult de miezul acestui oraș, de secretele și poveștile sale. Am fost super-entuziasmată când am aflat despre evenimentele Heritage of Timișoara, un proiect care își propune să promoveze patrimoniul cultural din cartierele istorice ale orașului.

Piata-Unirii-Timisoara

Dacă vă tentează o “vânătoare” de clădiri faine din Timișoara, pe cont propriu, pe site-ul https://heritageoftimisoara.ro găsiți o grămadă de idei, cu fotografii și o scurtă istorie. Eu chiar așa am descoperit proiectul – frunzărind Internetul, am dat peste acest site.

Organizate anul acesta în cartierul Cetate, evenimentele culturale HoT au inclus vernisaje, ateliere, concerte și tururi ghidate și au avut loc între 21 și 26 septembrie 2020.

Nerăbdătoare, m-am înscris imediat la două tururi ghidate.

Continue reading

Moment de respiro în Parcul Dendrologic Bazoș

La nici 20 km de Timișoara, am făcut o plimbare prin Parcul Dendrologic Bazoș, un loc minunat de relaxare. Nu știam că în România sunt atât de puține parcuri dendrologice și nu am mai mers în vreunul, așa că am fost cu atât mai entuziasmată.

Parcul Dendrologic Bazos jurdetul Timis

Dar… ce e un parc dendrologic și ce îl diferențiază de o grădină botanică, de exemplu?

Parcurile dendrologice sunt suprafețe plantate cu diferite specii de arbori și plante, locale și exotice, unde se studiază dezvoltarea lor. Aceste parcuri apar atât ca urmare a cultivării, cât și a răspândirii naturale a plantelor. Din ce îmi dau eu seama, la grădinile botanice procesul de cultivare și marcare este mai controlat, iar spațiile, mai organizate (sau așa ar trebui să fie în teorie).

Revenind la Parcul Dendrologic Bazoș. Se întinde pe o suprafață de 60 de hectare, în Bazoșu Nou, comuna Bucovăț, județul Timiș, iar intrarea e liberă.

Continue reading

S24H 2019. Toate zidurile

Toate zidurile de care nu m-am lovit până acum în alte curse mi s-au pus în cale la S24H 2019. Și mentale, și fizice.

M-am înscris pentru a treia oară la S24H și tot pentru a treia oară la proba de 12 ore, o cursă pe gustul meu, nici prea lungă, nici prea scurtă. E timp de alergat, socializat și mâncat, dar apoi poți dormi liniștit într-un pat confortabil, după ce ai stat aproape o oră sub apa fierbinte de la duș.

S24H Family

Mi-am propus să mă bucur de weekendul competiției ca o de mini-vacanță, căci pentru mine asta a ajuns să însemne Timișoara, mulțumită S24H: un loc de relaxare și reîncărcare de baterii, în ciuda efortului. Asta se datorează mai ales oamenilor speciali pe care cursa asta reușește să-i adune an de an pe malul Begăi, în Parcul Copiilor.

Am intrat în atmosfera magică încă de vineri, când am fost să-mi iau kitul și să stau la ședința tehnică & pasta party. Mi-a fost ușor să mă conectez cu oamenii de acolo, cu alergătorii și echipa, deși pe mine scrie mare “introvertit”. Eram trează de la 3:30 dimineața și totuși am avut energie toată ziua, până seara târziu, livrând și primind îmbrățișări. Ca să vezi ce face atmosfera ultra dintr-un om 🙂

Continue reading

S24H 2018 – 12 ore de alergare și 115 km

E 22 septembrie dimineața, aproape de ora 9, iar eu sunt în Parcul Copiilor din Timișoara, așteptând să înceapă cursa de ultraalergare S24H. Lângă atâția oameni entuziasmați și energici, aproape regret că m-am înscris tot la proba de 12 ore, ca anul trecut, și nu am „crescut” la cea de 24 de ore.

Avea să-mi treacă repede regretul.

s24h 2018

Foto: Tiberiu Adrian Purcari

După selfie-urile de rigoare, se dă startul și pornesc într-un val cu ceilalți alergători de la probele de 6, 12 și 24 de ore. Traseul e deja “încălzit” de temerarii de la 48 și 72 de ore, care începuseră alergările cu o zi, respectiv două, înainte.  Continue reading

Relaxarea e la ea acasă în Timișoara

Dacă ar fi să rezum mica vacanță petrecută la Timișoara, aș zice că a fost tihnită. Chiar și cursa de 12 ore am simțit-o relaxată, fără vreo presiune, doar cu bucuria și curiozitatea noutății. În ciuda norilor amenințători care și-au făcut de lucru pe cer în mai toate zilele petrecute acolo, îmi amintesc întreaga experiență ca pe una senină. A fost ca un balsam anti-agitație.

Plimbarea pe străzile din Timișoara a fost mai mult vizuală, nu m-am interesat de istoria clădirilor atât de frumoase și de poveștile locului. Poate recuperez la altă vizită, cine știe? Acum doar mi-am clătit privirea și am oferit picioarelor o promenadă de voie.

Continue reading

Două locuri unde am mâncat bine în Timișoara

Fresh Kebab

Am aterizat la Timișoara pe o vreme ploioasă, după un zbor lejer printre norii supărați. Autobuzul de la aeroport ne-a lăsat la Punctele Cardinale, aproape de Bastion. Căutasem o locație apropiată pentru brunch și dintre toate am ales Fresh Kebab, după un criteriu cam superficial: cuvântul “fresh”. Din fericire, a fost o alegere bună.

Am stat ceva până să mă hotărăsc ce să iau. Până la urmă, m-am decis la un durum cu pui, un fel de kebab la lipie cu legume, salată și pui, cu un sos de iaurt lejer pe post de dressing, fără cartofi prăjiți sau ketchup. Nu mă întrebați care e diferența dintre durum și kebab, că nu știu 😀 A costat 12 lei și mi s-a părut mai mult decât convenabil, mai ales că a fost și gustos.

Continue reading

S24H: Cum am alergat 107 km în 12 ore

Știți jocul ăla în care o persoană se lasă pe spate și trebuie să aibă încredere că oamenii din jur o vor prinde și o vor susține? Așa am făcut și eu la Super24H, cursa de ultramaraton de la Timișoara. M-am lăsat în voia alergării, cu încrederea că totul va fi bine. Totuși, mi-am pus și o plasă de siguranță dedesubt: antrenamente lungi și constante.

ultramaraton impresii s24h timisoara

De ce-ul

„Do more of what makes you happy.” Asta e varianta pe scurt. Mi-am dorit să alerg un ultra din curiozitate, pentru că îmi place să alerg și voiam să văd cât de mult rezist și cum mă simt.

Ideea de a participa la un ultramaraton (adică peste 42 km) încolțise în mintea mea de anul trecut. În mai, am făcut un pas timid și am alergat 52 km la Arad. Nu oricum, ci în mai puțin de 5 ore. Însă parcă 52 km nu e o distanță cu care să zic cu mâna pe inimă „Sunt ultramaratonistă!”. Așa că provocarea de pe Facebook a celor de la S24H, prin care recompensau un alergător și o alergătoare care ar fi strâns cel mai mare număr de km alergați în aprilie, a venit mănușă. M-am înscris, am reușit 423 km într-o lună și am câștigat premiul la feminin: o înscriere gratuită la oricare din probele competiției. Eu am optat pentru proba baby”, adică cea de 12 ore individual. Ce înseamnă asta?  Continue reading