Nu mai știu când am prins pasiunea asta pentru panorame și entuziasmul de a privi de la înălțime peisaje fel de fel, fie ele urbane, pline de verdeață, priveliști cu acoperișuri șic sau un haos de griuri. Ce știu însă e că acum le vânez cu pasiune prin toate destinațiile unde ajung. Și mi-au oferit o lecție pe care mi-ar plăcea să mi-o amintesc în momentele alea de “…now what?”
Uneori e nevoie să ne dăm un pas în spate ca să avem o privire de ansamblu asupra peisajului. Sau asupra vieții. Pixelii realității sunt obositori dacă îi privești mereu de aproape; în schimb, poate fi revelator să-ți vezi viața ca un călător admirând o panoramă. Detașat, cu răbdare și mirare, de la o înălțime confortabilă.
Drumul spre locul potrivit pentru a admira panorama nu e întotdeauna ușor. Uneori sunt multe trepte, alteori trebuie să te închizi în vreun lift îngust. Dar când ajungi acolo sus, merită. Așa cum merită să-ți iei inima-n dinți și să stai câteva minute cu tine, privindu-ți viața cum se desfășoară în fața ta, ca o panoramă cu sute de detalii. Continue reading
Încă de la primele pagini ale cărții “Lecții de magie” am simțit nevoia să iau un creion ca să notez citatele faine întâlnite la tot pasul. În scurt timp mi-am dat seama că ar fi inutil. Ar fi trebuit să copiez pagini întregi sau toată cartea, pentru că în fiecare paragraf sunt gânduri de reținut, puse iscusit în cuvinte. Am reușit totuși să aleg câteva 🙂
