Tag Archives: vacanţă

Cetatea Făgărașului și cea mai frumoasă surpriză

Fericirea este starea de spirit în care nu-ți dorești nimic.”

Citatul acesta simplu și inspirat l-am descoperit într-o sală din Cetatea Făgărașului, una dintre opririle din turul de primăvară prin Transilvania. Dacă până la această vacanță asociam Făgărașul mai degrabă cu… brânza & smântână decât cu un obiectiv turistic, de acum îmi voi aminti mereu de mica cetate care mi-a oferit una dintre cele mai plăcute suprize de călătorie.

Cetatea Fagaras vizita

Era o dimineață caldă, cu soare, când am ajuns în Făgăraș. Am oprit direct în centru, lângă cetatea medievală ridicată pe o zonă de verdeață, cu imaginea reflectându-se fidel în șantul de apă din jur. Nu mi s-a părut cine știe ce, dar am zis să-i acord, totuși, o șansă. Prețul biletului pentru a vizita Muzeul Țării Făgărașului este de 15 lei, cost care inițial mi s-a părut cam mare. Totuși, după ce am făcut primii pași și mai târziu, când am ieșit pe poarta sa, mi-am dat seama că am judecat lucrurile cam grăbit. Continue reading

Cetatea Deva și o panoramă verde

Din capitolul “pentru prima dată”, am așezat Deva pe harta locurilor de curând explorate, în mini-turul din luna aprilie prin Transilvania. De fapt, mai corect ar fi să spun Cetatea Deva, pentru că prin oraș nu m-am oprit deloc, ci am mers glonț la fortăreața cocoțată pe deal, ce se detașează mândră în peisajul locului.

cetatea devaAm găsit cu ușurință drumul spre telecabină; platoul din față era aproape pustiu, dar nu m-am mirat deloc ținând cont că era o zi obișnuită din săptămână. Am luat un bilet doar pentru urcare, pe care am dat 6 lei (un drum dus-întors costă 10 lei), în ideea că voi coborî pe jos, prin Parcul Cetății, pentru a mai admira o bucată de oraș mai de aproape. Continue reading

Pe fugă şi ploaie în Tg. Mureş

Observaţi o constantă în articolele scrise până acum despre vacanţa din Transilvania? Ei bine, da, ploaia şi vremea întunecată mi-au fost tovarăşi de călătorie în prima zi, dar asta nu m-a împiedicat să urmez planurile făcute de-acasă şi să bifez noi locaţii. După Salina Turda şi Sighişoara am poposit, în premieră, în oraşul Târgu-Mureş (despre care am auzit că se scrie cu „î”, de fapt), care mi-a fost gazdă pentru câteva ore ude.

tg mures palatul culturii

Avem o ditamai listă cu localuri recomandate, chiar şi o ceainărie, dar cum foamea era mare, am intrat în primul restaurant din centru care arăta mai bine şi mi-am luat o salată cu pui, consistentă şi bună, care a dispărut în timp record din farfurie. (Poate nu v-am spus, dar fac urât dacă nu mănânc când mi-e foame :P) Am trecut apoi la plimbare, tot prin centru, pentru că în jur erau destul de multe clădiri de admirat, începând cu Palatul Culturii şi detaliile sale pitoreşti. Citisem despre interiorul impunător al acestei clădiri, dar n-am fost în dispoziţie să intru şi să mă interesez dacă se poate vizita. În schimb, am admirat exteriorul cochet şi micul parc din faţă. Continue reading

Luni. Ploaie. Sighişoara fără “machiaj”

După vizita în suprinzătoarea Salina Turda, am pornit mai departe în compania picăturilor de ploaie spre o nouă destinaţie: Sighişoara. Mai fusesem aici acum mulţi ani – să tot fie vreo 13-14 –  dar am zis că nu strică o reîmprospătare a memoriei, mai ales că o plimbare printr-un loc cu aer medival e oricând binevenită.

casa-sighisoara

În acea zi ploioasă de luni, am găsit Sighişoara tăcută şi pustie. Turnul cu ceas era închis, piaţetele – goale, restaurantele – adormite. Doar farmecul străduţelor pietruite şi al caselor cochete era la fel de proaspăt cum mi-l aminteam.

Continue reading

Tur de primăvară prin Transilvania [2016]: Clujul în detalii

După maratonul de la Cluj-Napoca a urmat un altul, de data asta turistic: „maratonul” oraşelor. Aveam pe listă câteva oraşe pe care mi-am dorit să le văd, aşa că le-am comprimat bine, să încapă în 3 zile de umblat hai-hui. În multe din ele am ajuns pentru prima dată, aşa că bucuria a fost cu atât mai mare. Sigur, n-am putut să văd tot ce mi-ar fi plăcut – un motiv în plus să mă reîntorc pe meleaguri transilvănene.

Drumul a fost un pic obositor, dar presărat cu peisaje de vis, sate cu acoperişuri roşcate şi multe cuiburi de berze pe sus…

peisaj cu munti transilvaniaAm trecut prin multe ţinuturi de poveste, unde noul şi vechiul sunt prieteni la cataramă, iar rezultatele restaurărilor sunt uimitoare; nu lipseşte însă nici stilul comunisto-balcanic.

Dar să începem cu începutul! Cluj-Napoca a fost prima destinaţie, unde am poposit peste weekend. Am mai povestit despre el şi după vacanţa din 2012, însă la plimbarea de acum am suprins detalii noi şi cadre simpatice, scăldate într-o atmosferă când cu iz de ploaie, când cu soare. Continue reading

Poveşti şi imagini din călătoriile mele

M-am gândit să fac un fel de pagină-cuprins cu toate locurile faine pe unde am fost în vacanţă şi aşa a apărut articolul ăsta, pe care îl voi actualiza cu fiecare nouă escapadă. Enjoy!

PS: Numărul de articole pentru un oraş/ o ţară/ o zonă nu e direct proporţional cu cât de mult mi-a plăcut locul respectiv 😉

AustriaViena

Viena: Palatul Schonbrunn şi Cartierul Muzeelor

Viena: Grădina Botanică a Universităţii şi Palatul Belvedere

Viena: Panorama din Catedrala Sf. Ştefan (Stephansdom)

Viena: Hundertwasser Haus şi Kunst Haus

Statui, clădiri şi uimiri pe străzile din Viena

Sachertorte şi falafel: Viena dulce, sărată, acrişoară

Continue reading

30 de cadre şi momente faine trăite în Bruxelles

Escapada mea la Bruxelles s-a întins de vineri până duminică, adică undeva la două zile pline, dacă e să scădem transportul de la/spre aeroport. Cu aşa puţin timp la dispoziţie, n-am venit cu “neapăraturi” sau liste, ci numai cu dorinţa de a face cunoştinţă cu oraşul. Bine, recunosc, am avut notate câteva locaţii, dar orientativ; oricum, nu am ţinut seama de ele. Nici pe net nu mă uitasem cu atenţie la imagini, am vrut să mă las surprinsă.

strada-in-centru-bruxelles

Chiar dacă vremea a fost posomorâtă, am refuzat să mă las contagiată şi, în schimb, m-am lăsat cucerită de Bruxelles, mai ales de micile detalii întâlnite pe străzile sale. Cu bulinuţe, câteva imagini şi experienţe care mi-au rămas în suflet după această vacanţă:

  • Senzaţia de film SF de sâmbătă dimineaţă, când oraşul încă moţăia, iar ceaţa densă pusese stăpânire pe clădiri

strada ceata bruxelles

Continue reading

Bruxelles şi vitrinele cu delicatese

Ştiam că Belgia este recunoscută pentru ciocolata de calitate pe care o produce, însă nu mi-am imaginat că în Bruxelles voi găsi atât de multe locuri unde dulciurile sunt expuse ca adevărate bijuterii, în vitrine creative, pe care îţi vine să le mănânci din priviri.

la-cure-gourmande

Încă din Gare du Midi, unde am ajuns cu autobuzul de la aeroport, am fost uluită de eleganţa buticurilor cu delicii dulci şi de varietatea produselor din ele. Chiar şi în supermarketurile mari am găsit o gamă extrem de generoasă de ciocolate, care mai de care mai apetisante, cu tot felul de ingrediente exotice.

În topul locurilor mele preferate din Bruxelles au fost Continue reading

Delicios în Bruxelles: Le Pain Quotidien

Am inaugurat oficial sezonul vacanţelor cu o premieră: o escapadă de un weekend în capitala Belgiei, ţară în care nu mai ajunsesem până acum. Bruxelles m-a întâmpinat cu o atmosferă rece şi neprimitoare, în rafale de ploaie asortate cu vânt. Apoi am mâncat nişte ciocolată şi mi-am dat seama, pentru a nu ştiu câta oară, că aparenţele pot fi înşelătoare 😀

Bruxelles-Le-Pain-Quotidien

Însă în articolul ăsta n-o să vă povestesc despre ciocolată, ci despre un colţişor extraordinar din Bruxelles, descoperit întâmplător, dar de care m-am îndrăgostit la prima vedere. Se numeşte Le Pain Quotidien şi e un fel de bistro-brutărie care poate candida cu succes la titlul de “paradisul gurmanzilor”. Fiind o vacanţă atât de scurtă, n-am prea stat locului, ci m-am aflat mai tot timpul în mişcare, încurajată şi de gradele cu plus. Însă aici chiar mi-am dorit să mă opresc pentru un prânz târziu, după hoinărit jumătate de zi pe străzile pietruite ale Bruxelles-ului. Printre vitrinele splendide din Galeria de la Reine, am zărit acest loc cu  aer franţuzesc şi interiorul scăldat într-o lumină caldă, primitoare m-a atras imediat. Continue reading

Ravenna, ceaiul şi cartea cu pisici

În Ravenna am ajuns cu trenul (vreo 7 euro biletul), aproape de prânz, când întreaga suflare se afla la masă sau la vreo siestă. În orice caz, nu pe străzi, care erau cam pustii. Se pare că în Italia, şi sfinţii iau prânzul în tihnă. Altfel nu-mi explic de ce până şi bisericile sunt închise între 12:30 şi 15:30, în ton cu magazinele… Asta am păţit când am vrut să vizitez domul, aşa că m-am lăsat păgubaşă şi am plecat în descoperirea altor locuri faine.

piateta-ravenna

Continue reading