Tag Archives: România Pozitivă

Tu ce pui în bagaj?

Ţi s-a întâmplat vreodată să pui prea multe lucruri în bagajul pentru vacanţă?

Pe ultima sută de metri, ameţit de entuziasmul plecării, îţi umpli geamantanul cu poftă, de parcă ai porni într-o călătorie la capătul lumii, prin cele mai deşerte colţuri ale pământului. Umbrela, rochia de vară, cravata mov cu dungi albastre, bocancii comozi, tricoul primit de ziua ta, crema de faţă, cartea cumpărată acum câteva luni şi multe alte obiecte mai mult sau mai puţin folositoare îţi umplu valiza, care geme încărcată de atâtea lucruri. Îţi spui că e bine să fii prevăzător, deci mai adaugi şi o trusă de farduri în plus.

Un întreg dulap cu haine şi cosmetice a fost comprimat cu dibăcie şi urmează să fie împins/tras pe pavaje, urcat pe şiruri de scări care parcă nu se mai termină sau, cu puţin noroc, plimbat prin lifturi. Nu e foarte confortabil să cari după tine, prin autobuze şi trenuri, bagaje grele, voluminoase, ce te împiedică să te mişti cu uşurinţă prin mulţime.

schimba hainele2

Ajuns la destinaţie, într-un final, câte din lucrurile strecurate în bagaj chiar îţi sunt de folos? Continue reading

Cel mai valoros cadou de Crăciun

…este un lucru ce se găseşte tot mai rar, după care toţi tânijm, dar ne scapă printre degete. Îl pierdem printre minutele petrecute butonând televizorul, pe wall-ul de pe Facebook sau prin cine ştie ce activitate intensă, care nu ne aduce mulţumire, dar ne anesteziază sau ne gâdilă orgoliul.

Valoarea îi creşte şi mai mult cu ocazia sărbătorilor de iarnă, când se apropie un nou an şi parcă am vrea să înghesuim în aceste ultime zile toate lucrurile pe care ni le-am propus să le facem în restul anului şi n-am reuşit. Se adună o grămadă de chestii de rezolvat, de cumpărat brad, cadouri, mâncare… Facem cumpărături cu frenezie, de parcă se apropie sfârşitul lumii şi magazinele n-ar fi deschise în fiecare zi.

Cel mai preţios cadou este TIMPUL.

De Crăciun, acordă-ţi timp să te bucuri. De familie, de prieteni, de brad, de cadouri, de luminiţe. De toate lucrurile bune care ţi se întâmplă. Continue reading

Gesturi mici şi orez cu lapte

Gesturile cele mai frumoase sunt cele pe care le faci în tăcere, dar al căror ecou atinge inimile celorlalţi. Sunt gesturile despre care nu auzi vorbindu-se la televizor, pe net sau în revistele de scandal, dar care aduc o adiere proaspătă în viaţa ta şi a celorlalţi. Nu au nimic spectaculos în sine şi nu produc revoluţii, dar fără ele viaţa ar fi mai searbădă. Se aseamănă condimentelor. Poţi să trăieşti fără ele, dar dacă le foloseşti bine, mâncarea devine mult mai gustoasă.

do small things with great love  gesturi mici si orez cu lapte

Gesturile mici sunt ca un praf de scorţişoară în orezul cu lapte: îi dau acea dulce aromă de confort fără de care desertul nu ar fi atât de special. Deşi mărunte, ele fac ca fiecare linguriţă de viaţă să fie mai savuroasă şi să capete înţelesuri noi.

Dacă te sperie schimbările, încurajează-te cu gesturi mici. Dacă îţi lipseşte curajul de a vorbi, exprimă-te cu ajutorul gesturilor. Continue reading

În vizită la Muzeul Comunităţii Evreieşti din România

În timp ce făceam slalom pe net, în căutare de informaţii pentru un articol, am descoperit că în Bucureşti există un muzeu al comunităţii evreieşti, găzduit de o veche sinagogă. Antenele de plimbăreaţă mi s-au activat imediat, aşa că n-am mai stat pe gânduri şi mi-am notat adresa. Am constatat cu uimire să muzeul-sinagogă se află în buricul târgului, la o aruncătură de băţ de Piaţa Unirii, pe strada Mămulari, nr. 3. Interesant cum am trecut de atâtea ori prin apropiere, dar habar n-aveam de existenţa ei…

fereastra stea

Încadrată de clădiri obişnuite, faţada sa remarcabilă iese în evidenţă prin îmbinarea de elemente arhitecturale bizantine, maure şi romanice. După ce sâmbătă am încercat s-o vizitez, dar fără succes (era închisă, fiind sabat), a doua zi dimineaţă am sunat la poartă, iar un paznic amabil m-a îndrumat înăuntru. Am intrat în sala uriaşă, unde era cald şi linişte. M-a întâmpinat o doamnă zâmbitoare care mi-a vorbit un pic despre trecutul sinagogii, după care am trecut la vizitat. Continue reading

Un altfel de detox

În ultimii ani, se pare că a apărut o nouă modă în materie de alimentaţie: curele de detoxifiere pe bază de sucuri, care îţi purifică organismul şi elimină toxinele. Mai ales primăvara, când nevoia de a face curăţenie se resimte şi în organism, nu doar în casă, revistele şi site-urile sunt doldora de astfel de sfaturi care îţi promit mai multă energie şi mai puţine kilograme.

gradina OAR bucuresti

Ei bine, acum este toamnă, sezonul asteniilor pentru unii, aşa că dacă vreţi să luptaţi împotriva tristeţii sau a lipsei de chef, eu vă propun o altfel de dietă: „detoxifierea” inimii, o cură în 7 zile, de urmat cât mai des: Continue reading

50 de motive pentru a alerga un maraton

  1. Înveţi să-ţi gestionezi timpul, pentru că e important să faci loc în program antrenamentelor.
  2. Poţi să mănânci liniştit prăjitura aia. Ba chiar e indicat s-o mănânci.
  3. Devii mai organizat.
  4. Capeţi încredere în tine şi în propriile forţe.
  5. Îţi dai seama cât de mult ai evoluat faţă de perioada în care alergai 2 km şi oboseai imediat.
  6. Nu trebuie să termini printre primii ca să fii câştigător.
  7. Mişcarea devine a doua ta natură, nu un task de bifat în silă.
  8. Ieşi din zona de confort.
  9. Endorfine. Multe.
  10. E un timp pe care-l petreci tu cu tine.
  11. Înveţi să te adaptezi din mers la provocările care apar. Din alergat, adică.
  12. Ai grijă de sănătatea ta.
  13. Te laşi inspirat de ceilalţi alergători, de veteranii care aleargă cot la cot cu tine sau de cei în scaun cu rotile, participanţi la categoria dedicată.
  14. Îi inspiri la rândul tău pe alţii să se apuce de alergat sau chiar să participe la un maraton. Continue reading

Un alt colţ liniştit în Bucureşti: Casa Ion I. C. Brătianu

Aşa cum povesteam într-o postare anterioară, cu ocazia turului ghidat făcut alături de cei de la ARCEN am decoperit un nou spaţiu fain în capitală, foarte aproape de Piaţa Amzei, într-o curte ascunsă: Casa familiei Ion I. C. Brătianu.

Pentru că mi-a plăcut atât de mult, zilele trecute mi-am luat aparatul foto şi am profitat de lumina caldă ca să fac o plimbare şi, desigur, câteva poze.

Casa a fost construită la începutul secolului XX de către arhitectul Petre Antonescu pentru omul politic Ion I. C. Brătianu (Ionel Brătianu), şi se află pe strada Biserica Amzei, nr. 5-7. Stilul arhitectural este cel neo-românesc, care îmbină motive tradiţionale locale cu elemente bizantine, otomane şi renascentiste.

Casa-Ion-I.-C.-BrătianuAm intrat prin pasajul discret, iar după câţiva paşi am zărit vila. Curtea era liberă, iar lumina cădea atât de frumos pe clădiri, încât îmi venea să fac poze într-una. Continue reading

Te enervezi din orice?

Într-o vreme, mă enervam incredibil când cineva întârzia, mai ales neanunţat. După ce, într-un final, persoana în cauză apărea, îmi manifestam iritarea în modul cel mai… sincer. Mi-am dat seama, în timp, că deşi eu mă consumam şi eram prost dispusă pentru tot restul zilei, oamenii întârziau oricum. Plus că nu ştiu de ce, dar am senzaţia că izbucnirile mele nu făceau decât să încurajeze lipsa de punctualitate… Aşa că am luat măsuri.

A întârzia mi se pare în continuare o lipsă de respect. Dar s-a schimbat ceva: nu mă mai enervez dacă cineva întârzie şi îmi păstrez calmul.

apus-de-soare-pe-plaja

Nu, nu m-am transformat într-un călugăr zen 😛 Nici nu intenţionez. Desigur că mai am momente în care mă manifest nu tocmai prietenos, însă per total am o reacţie mai relaxată faţă de atitudinile care altă dată mă făceau să-mi ies din pepeni. Şi mi-am dat seama că mă simt mai bine aşa.

De multe ori, furia este declanşată de pierderea controlului. Atunci când atitudinea celorlalţi oameni nu coincide cu aşteptările noastre, parcă se dezlănţuie un uragan.

Ne manifestăm iritarea şi le cerem direct socoteală sau închidem enervarea în noi, lăsând-o să ne macine, în timp ce afişăm o faţă acră. Sună cunoscut? Am încercat ambele variante şi am ajuns la concluzia că sunt la fel de ineficiente. Continue reading

Oază de relaxare în mijlocul capitalei: Grădina de citit de la Biblioteca Metropolitană (foto)

Bucureştiul s-a îmbogăţit cu un nou loc minunat 🙂 E vorba despre Grădina de citit, un spaţiu de relaxare în inima capitalei, aproape de Piaţa Romană, în curtea Bibliotecii Metropolitane. Am auzit că s-a deschis de curând, aşa că i-am făcut imediat o vizită.

biblioteca-metropolitana-gradina-de-citit-din-bucuresti

Mai fusesem de câteva ori la Biblioteca Metropolitană şi ştiam că e o clădire impunătoare, veche, ascunsă după un gard şi ceva vegetaţie. Până acum nu am băgat de seamă curtea destul de încăpătoare; într-unul din colţurile ei a luat naştere un loc răcoros, perfect pentru o escapadă din faţa stresului şi a agitaţiei zilnice. Continue reading

Plimbare pe strada Xenofon, Aleea Şuter şi împrejurimi

Despre strada Xenofon, una dintre puţinele străzi în trepte din Bucureşti, auzisem de multă vreme, iar prima dată am fost aici iarna asta, când mormane de zăpadă tronau peste tot. De curând am auzit că a fost reparată şi pictată, aşa că n-am rezistat tentaţiei de a mai da o tură prin zonă, mai ales că ştiam cât de pitoreşti sunt clădirile de lângă, deşi majoritatea au nevoie de o renovare consistentă.

strada-in-trepte-bucurestiStrada Xenofon se află în apropiere de Piaţa Libertăţii şi de Parcul Carol I. Ajunsă aici, am constatat cu uimire că locul este destul de animat, căci mai erau persoane la plimbare, venite să vadă celebra scară. Faţă de data trecută, treptele au fost refăcute şi acum sunt într-o stare bună. Pe ele sunt pictate mai multe clădiri reprezentative ale capitalei, printre care Ateneul, Opera, Palatul Parlamentului, Arcul de Triumf, monumentul din Parcul Carol etc. Picturile sunt realizate în culorii vii, un pic cam ţipătoare, într-o interpretare naivă. Continue reading