Gustul merelor din copilărie, într-un suc natural. Interviu cu Ioana şi Liviu Manolescu – Valea Mare

4 Replies

Vă mai amintiţi de Festivalul Merelor? Ei bine, dacă atunci v-am povestit mai mult prin imagini despre sucurile naturale de la Valea Mare, acum vă invit să aflaţi şi alte informaţii despre aceste băuturi delicioase. Vă invit să citiţi un interviu cu cu Ioana şi Liviu Manolescu, fondatorii şi administratorii Valea Mare, despre ideea sucurilor de mere, procesul de obţinere şi calităţile acestora.

Care este povestea din spatele sucurilor Valea Mare?

Povestea Valea Mare a început de mulţi ani, când bunicul storcea mere la vechiul nostru teasc de lemn, din care scotea cea mai savuroasă şi mai parfumată băutură de care am avut parte în întreaga copilărie. Şi acum, este suficient doar să turnăm puţin din sucul nostru de mere în pahar ca să simţi din nou aroma copilăriei. E ca şi cum te-ai trezi brusc în mijlocul unei livezi de meri plină-ochi cu mere coapte şi apetisante, doar e… “direct din natură”! 🙂

suc-de-mere-si-visine-valea-mare

Cum aţi început să faceţi sucuri? De unde achizitionaţi merele şi celelalte fructe din care preparaţi sucurile?

În Valea Mare şi în localităţile din împrejurimi sunt foarte multe livezi cu mere, însă nu toate merele erau valorificate la potenţialul lor. Cele mai multe mere erau folosite la producerea ţuicii, o băutură de altfel naturală, dar care nu pune în valoare proprietăţile incontestabile ale merelor. Drept urmare, ne-am gândit că producerea sucului natural de mere este soluţia ideală pentru a pune în valoare acest fruct.

Continue reading →

Prin oraş, la pas

9 Replies

Ai ieşit vreodată în oraş ca să te plimbi pur şi simplu, fără a intenţiona să ajungi undeva? Sau drumurile tale au mereu un scop precis şi nici nu priveşti stânga-dreapta?

casa-cu-cariatide-sibiuDacă tot a venit primăvara, vă propun să ieşim puţin din casă, doar pentru a face o plimbare în aer liber şi a ne bucura de ce-i în jur. Pentru mine, o plimbare plăcută este mereu binevenită şi mă linişteşte teribil. Plus că am descoperit tot felul de locuri interesante, iar pe moment am şi uitat unde sunt. Aşa că nu pot decât să vă invit şi pe voi să faceţi câţiva paşi 🙂

Lasă prejudecăţile acasă. Idei de tipul: „o să văd doar oameni trişti”, „mă deprimă clădirile cenuşii”, „mă enervează traficul”, „n-am nimic de văzut” sunt nişte piedici inutile pentru plimbarea ta. Observăm preponderent lucrurile pe care le căutam, inconştient, cu mintea şi cu privirea. Dacă ne fixam în minte că vom vedea doar aspecte urâte, evident că de asta vom avea parte. Continue reading →

Atmosferă de poveste la Belle Boutique – Tulcea

13 Replies

Update 03.08.2015: Magazinul s-a mutat din nou 🙂 Acum se află în zona Magheru din capitală, pe bulevardul Nicolae Bălcescu, nr. 27-33, vis-a-vis de Biserica Italiană.

Update 03.04.2014: Magazinul s-a închis în Tulcea şi s-a mutat în Bucureşti, pe str. Mihai Eminescu, nr. 40.

Belle Boutique e un magazin mic şi cochet, de unde nu-ţi mai vine să pleci. Printre rafturile şi poliţele delicate cu obiecte de tot felul te simţi ca într-o căsuţă de poveste plină cu comori.

belle-boutique-magazin

Haine, încălţăminte, accesorii, ceaiuri, săpunuri naturale, săruri de baie stau cuminţi şi aşteaptă să fie descoperite, iar un pisic simpatic te îmbie cu un mieunat să-l alinţi, tolănit pe o pătură colorată.

Continue reading →

Amintiri din copilăria mea: cărţi şi reviste

25 Replies

Weekendul trecut am poposit pe la Tulcea („acasă B”), prilej cu care am făcut puţină ordine în sertarele cu amintiri. În dulapuri şi cutii uitate am dat peste tot felul de cărţi, caiete, suveniruri, jurnale şi jucării. Din teancul de cărţi şi reviste mi-au atras atenţie câteva, uitate într-un colţ al amintirilor din copilărie, care mi-au stârnit un zâmbet.

revista PIF

În primul rând au fost PIF-urile, unele moştenite, altele cumpărate ulterior. Am renunţat însă destul de repede la ele şi m-am reprofilat pe reviste româneşti, care începuseră să apară de curând (asta prin anii 90).

Continue reading →

Suspended Coffee – un gest frumos pentru necunoscuţi

12 Replies

Ai face cinste cu o cafea unui necunoscut?

Dacă îţi surâde ideea de a aduce un zâmbet pe faţa cuiva, dar eşti mai timid(ă), un proiect frumos încurajează şi uşurează acest gest. Este vorba de Suspended Coffee, o iniţiativă născută în cafenelele din Napoli (caffè sospeso), care oferă clienţilor posibilitatea  de a plăti în avans una sau mai multe cafele, fără să le consume. Astfel, un alt client se poate bucura de o băutură caldă fără să plătească pentru ea.

Iniţiativa a ajuns şi în România, iar localurile în care se poate lăsa o „cafea în aşteptare” sunt:

suspended coffeeBraşov: Bistro de l’Arte

Iaşi: Kiddo Cafe

Bucureşti: Serendipity, Casa Mărgărit, Cafeneaua Actorilor, Băcănia Veche, Acuarela, Black Jack Pub, Coftale, Joie de Vivre, Ludic Bar, Have a Cigar

Desigur, puteţi face cinste şi cu alte produse, în funcţie de local. Unele oferă posibilitatea de a „lăsa în aşteptare” chiar şi ulei de măsline, prăjituri sau alte bunătăţi.

Continue reading →

Casa Avramide, scurt popas în trecutul oraşului Tulcea

16 Replies

Cu ocazia vizitei recente la Tulcea, am poposit şi la Casa Avramide, clădire care a găzduit pentru mulţi ani Muzeul Delta Dunării, mutat între timp într-o locaţie nouă.

Numele îi vine de la Alexe Avramide, un prosper întreprinzător local, proprietar de mori, ateliere, fabrici şi terenuri. Casa a fost construită la sfârşitul secolului al XIX-lea, la iniţiativa lui Avramide, de către meşteri italieni, fiind un simbol al familiei şi una dintre cele mai admirate clădiri din oraş.

casa-avramide-tulceaMuzeul este destul de micuţ, dar clădirea a fost reabilitată de curând şi amenajată frumos, cu mare atenţie la detalii, fiind reconstituite multe dintre elementele de altă dată. În cele câteva camere din casa-muzeu se găsesc expuse canapele, tablouri, rochii de seară şi costume cu frac, servicii de ceai etc. Nu sunt înghesuite foarte multe obiecte de mobilier, ceea ce dă impresia de spaţiu, iar camerele par foarte mari şi aerisite. Tavanele sunt împodobite cu stucaturi bogate, atent lucrate, completate de lampadare luxoase.

Continue reading →

Cremă delicată de mâini de la Soap Bazar

12 Replies

După experienţa plăcută cu strugurelul şi săpunurile făcute de Gabi, mi-am dorit să încerc şi alte răsfăţuri pentru piele. Căutând pe pagina Soap Bazar, am dat peste o minunăţie de cremă de mâini, tocmai bună pentru întâmpinat primăvara.

crema-de-maini-soap-bazarCrema este mai consistentă decât cele din comerţ pe care le-am folosit până acum, are o textură catifelată şi o culoare care aduce a lemon curd, de-ţi vine s-o întinzi pe-o tartă – o bunătate! Intră foarte bine în piele şi lasă un parfum discret, dar persistent; mâinile sunt gata imediat să primească şi să ofere mângâieri tandre sau să se facă pumn timide şi să se lase cuprinse cu drag de o altă mână în timpul unei plimbări prin parc.

Continue reading →

Competiţii şi comparaţii

11 Replies

Noi, oamenii, avem nevoie de repere.

Avem nevoie de siguranţă, pe care o obţinem deseori prin identificarea cu nişte norme stabilite de societate şi considerate a fi optime. Pentru asta trebuie să avem un pic de spirit de turmă şi să ne orientăm după ceilalţi pentru a ne încadra în standardele pe care majoritatea le vede ca acceptabile.

Dorinţa de a fi asemenea altora ne poate însă împiedica să fim “noi“, să ne scoatem la iveală potenţialul propriu, autenticitatea. Pentru că fiecare are visele, preferinţele şi talentele personale.

everybody is a genius

Sunt atâtea situaţii şi ipostaze care încurajează competiţia şi o ridică la rang de artă, încât ne vine greu să privim în faţă şi să ne vedem de drumul nostru. Suntem încurajaţi de mici să fim competitivi, să fim mai buni decât ceilalţi, pentru că altfel ni se spune că nu am fi valoroşi. Cele mai multe sisteme educaţionale încurajează întrecerea în funcţie de un număr de materii, considerate esenţiale pentru un adult în devenire ţi impuse ca fiind cele mai bune.

Ce se întâmplă însă cu cei care nu au nicio aptitudine pentru aceste domenii, dar excelează în altele, nu atât de bine văzute, de populare? De multe ori sunt tentaţi să renunţe la ceea ce se pricep şi să se adapteze cerinţelor “standard”. Fără succes, din păcate.

Toate aceste situaţii insistă să ne facă să credem că oamenii pot fi ierarhizaţi în funcţie de anumite competenţe-cheie, iar cei care nu le au nu sunt buni de nimic. Aşa că oamenii respectivi nu se simt motivaţi să persevereze în ceea ce le place şi ştiu să facă, ci doresc să fie o copie (chiar şi nereuşită) a „omului mediu”.

Continue reading →

„Nu mâncaţi ce vedeţi în reclamele TV”

13 Replies

Recomandările alimentare formulate de Michael Pollan sunt simpatice, scurte şi uşor de reţinut. În acelaşi registru, o sugestie care pe mine, cel puţin, m-a pus pe gânduri:

Nu mâncaţi produse cărora li se face reclamă la TV.

Avertizarea se referă la brandurile care îşi promovează produsele prin intermediul publicităţii televizate, deoarece aproximativ 80% din acestea sunt extraprocesate. Cei care produc mâncare „adevărată” nu îşi permit financiar să cumpere spaţiu de publicitate la tv, deoarece are încă un preţ ridicat. Mai sunt şi excepţii, dar foarte rare.

Ce părere aveţi? E o recomandare bună?

Continue reading →

Nerăbdare pe aeroport

20 Replies

Starea mea de plecat în vacanţă e una de intensă nerăbdare, amestecată cu dorinţa de a ajunge cât mai repede la destinaţie. De când am început să merg mai mult cu avionul, aeroporturile au devenit fascinante pentru mine, deşi mi se par infinite minutele petrecute aici, care mă despart de cer, de zbor şi de locul unde urmează să ajung.

Asociez aeroporturile cu vacanţa şi cu entuziasmul descoperirilor, aşa că un astfel de loc îmi creează o dispoziţie de exaltare vecină cu neliniştea. Nu am stare: nu-mi vine nici să citesc, nici să ascult muzică şi nici să fac cumpărături la duty free, vreau doar să-mi iau zborul cât mai repede. În avion deja mă simt mai relaxată, pentru că sunt cu un pas mai aproape de locul mult visat: destinaţia de vacanţă sau… acasă.

nori

O călătorie cu avionul înseamnă un început, o poartă deschisă spre un univers diferit. Iar când văd un avion pe cer, nu pot să nu mă gândesc la vacanţe, deopotrivă la cele trecute şi la cele viitoare.

Continue reading →