Tag Archives: parcuri în Bucureşti

Parcul Urban Văcăreşti: natura (re)cucereşte Bucureştiul

Despre “Delta Bucureştiului”, cum mai este denumit Parcul Natural Văcăreşti, auzisem de ceva vreme, dar nu ştiam pe unde se află sau ce se întâmplă pe-acolo. Întâmplător, într-un weekend am descoperit pe Facebook un eveniment de observare de la înălţime a Parcului Văcăreşti, aşa că n-am stat mult pe gânduri şi m-am înscris. Fiind iubitoare de panorame, turnul de 60 de metri mi-a trezit imediat interesul. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia D’Avent, Asociaţia Create Yourself şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti.

parcul-natural-vacaresti

Parcul Văcăreşti se întinde pe o suprafaţă de circa 190 de hectare, fiind localizat între Calea Văcăreşti, Şoseaua Olteniţei, Şoseaua Vitan-Bârzeşti şi Splaiul Dâmboviţei, aproape de staţia de metrou Mihai Bravu. Continue reading

Cuib de linişte şi verdeaţă: Parcul Luigi Cazzavillan din Bucureşti

Pe străzile pline de pace din apropiere de Cişmigiu, ascuns după case vechi şi cam dărăpănate, am descoperit un adevărat ostrov de vegetaţie: parcul Luigi Cazzavillan.

 statuie-in-parcul-luigi-cazzavillanPrivit de sus, pe Google Maps, micul parc are forma unui pătrat aproape perfect, închis între străzile Luigi Cazzavillan, Transilvaniei, Temişana şi intrarea Temişana. Spaţiul este dominat de simetrie: în mijlocul a două alei concentrice, una mai mare şi una mai mică, se află bustul lui Cazzavillan, iar prin centrul parcului mai trec alte două alei dintr-un colţ în altul, formând un X.

Este un parc curat şi foarte bine îngrijit, ce emană o senzaţie plăcută de intimitate. Pe lângă geometria liniştitoare, ce are atât de special acest loc sunt copacii şi tufele bogate care formează adevăraţi pereţi de-a lungul aleilor. Porţile de acces sunt străjuite de câte doi arbori înalţi, ca două coloane gemene, iar încă de la intrare privirea îţi este călăuzită direct spre statuie.

Continue reading

Locuri de citit în aer liber în Bucureşti

Sunt momente când vrei să schimbi decorul şi să te detaşezi de toate, doar cu o carte bună alături. Cum vara nu se grăbeşte nicăieri, iar soarele ne zâmbeşte laaarg de pe cer, vă propun câteva locuri simpatice din capitală unde puteţi citi în linişte o carte, bucurându-vă în acelaşi timp de aer şi verdeaţă.

Grădina de Lectură

La o aruncătură de băţ de Piaţa Romană, în curtea Bibliotecii Metropolitane, se află un colţ vesel, amenajat la umbră, special pentru citit, cu hamace şi băncuţe din paleţi. Mai multe despre acest loc am scris AICI.

biblioteca-metropolitana-gradina-de-citit Continue reading

Atmosferă de primăvară, în suflet şi afară

Chiar dacă dimineţile sunt încă reci şi, uneori, mohorâte, e clar că a venit primăvara. Se simte în aer, o văd peste tot în copacii înverziţi şi o miros în parfumul florilor colorate. Şi în micile răsfăţuri pentru suflet.

Vremea e perfectă pentru plimbări lungi în parcuri, însă chiar şi în grădina de la bloc poţi avea surpriza să dai peste un „tablou” simpatic: zambile, verdeaţă şi pisici 🙂 Mă întreb uneori cum e să fii pisică şi să hoinăreşti nestingherită prin tot felul de locuri secrete, să dormitezi la soare pe un garaj sau să te laşi mângâiată de vreun trecător… Dar despre filosofia de pisică o să scriu cu altă ocazie. Acum vă invit să ne bucurăm de spectacolul copacilor şi să ne amintim să înflorim şi noi, prin zâmbete şi fapte bune. Nu doar primăvara.

pisoi-si-verdeata Continue reading

O plimbare relaxantă într-o după-amiază de vară

Weekendul ăsta a stat sub semnul relaxării şi al calmului, poate şi din cauză că vara şi-a intrat în drepturi şi au fost nişte zile tare călduroase.

Continuând în spiritul zilei de ieri, vă invit la o plimbare prin Parcul Circului, după părerea mea unul dintre cele mai frumoase din Bucureşti. Lacul din parc este acoperit de lotuşi egipteni, o privelişte de vis atunci când înfloresc. Nu ştiu exact care este sezonul lor, ţin minte că acum vreo 2 ani am nimerit exact când erau în floare şi a fost un adevărat spectacol. În perioada asta pe lac sunt doar frunzele, însă chiar şi aşa e o vedere deosebită.

În parc am avut plăcuta surpriză de a găsi şi nişte sculpturi-totem realizate din trunchiuri de copaci, foarte inspirate, după părerea mea.

Fiind după-amiază, parcul era pustiu şi răspândea atâta linişte, că îmi venea să imortalizez fiecare clipă, cu fiecare frunză, fir de iarbă sau sunet de pasăre, ca să-mi rămână mereu întipărite în suflet, pentru momentele în care uit să fiu recunoscătoare.

Continue reading

De ce-mi place să alerg

runningAcum vreo câţiva ani, a face mişcare însemna pentru mine a obosi. Atât şi nimic mai mult. Pur şi simplu nu puteam să văd nimic dincolo de transpiraţia, febra musculară şi slăbiciunea care urmau inevitabil oricărei tentative de a mări ritmul. Sau poate mi-era doar lene să fac ceva susţinut, nu ştiu. Ştiu doar că după ce am descoperit cât este de distractiv să dansezi, am înţeles că „a face mişcare” nu-l exclude pe „a te simţi bine”. De atunci totul a fost un pic mai uşor. Timid, am explorat şi alte moduri de a face mişcare. Am început să refuz intimitatea liftului şi să tratez cu indiferenţă scările rulante. Am ieşit de la metrou pentru a merge puţin pe jos. Am mai participat la câte un workshop de pilates. Şi încet-încet, în mintea mea şi-a făcut loc ideea că a te mişca nu e, la urma urmei, ceva chiar atât de neplăcut. Continue reading