Tag Archives: locuri de văzut în Bucureşti

Tatuajele, Vila cu clopoței și o grădină cu potențial

Vila cu clopoței sau, pe numele oficial, Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” se afla de nu știu când pe wishlist-ul meu cu locuri de văzut în București. După vizita plină de surprize plăcute de la muzeul vecin înrudit, iată că a venit rândul și cochetei Vile cu clopoței, deschisă după ani buni de restaurare.

muzeul minovici

Cum e muzeul?

Într-o sâmbătă dimineață, după o plimbare prin Herăstrău, am intrat pe ușa frumos decorată a Vilei Minovici. Ridicată la inițiativa lui Nicolae Minovici, la începutul secolului XX, în stil neoromânesc, clădirea a fost proiectată de la început ca muzeu; inițial, privat, apoi deschis publicului în anul 1906.  Continue reading

Palatul Primăverii. Lecția despre contraste

Sâmbătă dimineață am coborât voioasă la stația de metrou Aviatorilor, dar nu ca să merg la alergat, ci pentru a vizita Palatul Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu, deschisă pentru public ca muzeu/ expoziție permanentă în 2016.

Am pornit pe bulevardul Primăverii, bucurându-mă de liniște și clădiri cochete, iar la numărul 50 am descoperit celebra casă. De afară pare o vilă obișnuită, bine integrată în peisajul cartierului. Aparențele înșeală, însă.

palatul-primaverii-expozitie-muzeu palatul-primaverii-bucuresti

Construit în anii 1960 într-o zonă selectă, bine păzită, rezervată nomenclaturiștilor, Palatul Primăverii a fost reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu și, pentru o perioadă, și a copiilor lor, Zoe, Valentin și Nicu. După 1989 și până la deschiderea sa ca muzeu, o bună bucată de timp a servit ca spațiu de protocol pentru delegațiile străine.  Continue reading

Bucureștiul, ca o vacanță. Plimbare pe străzile cu nume de capitale 

Cum poți vizita Parisul, Londra, Roma, Praga, Tokio și Washingtonul în aceeași zi, fără să dai niciun ban și fără să fie nevoie să-ți faci bagajele? Simplu, ieși la o plimbare pe străduțele cochete cu nume de capitale și țări din București! Sunt foarte aproape de centru, așa că te poți bucura de farmecul zonei fără să te deplasezi prea mult.

Străzile cu nume de capitale și țări încep să se împletească de la Piața Victoriei, din spatele Guvernului, și formează o țesătură urbană frumoasă care se întinde spre Perla și Aviatorilor (între bulevardul Aviatorilor, bulevardul Iancu de Hunedoara și Calea Dorobanților).

strazile-cu-nume-de-capitale-si-tari

Sofia, Rabat, Venezuela, Atena, Praga, Washington, Belgrad, Varșovia, Londra, Haga, Roma, Bruxelles, Brazilia, Finlanda, Tokio, Oslo, Berna, Paris, Mexic, Argentina se numără printre străzile unde te poți pierde admirând detaliile delicioase ale urbanului. Continue reading

Templul Coral, o prezenţă inedită în peisajul Capitalei

Ideea de a vizita Templul Coral din Bucureşti mă îmbia de când am fost la Muzeul Comunităţii Evreieşti, aflat într-o veche sinagogă. Pe atunci, Templul era în renovare, aşa că a trebuit să mai aştept ceva până să-i pot trece pragul şi să-mi potolesc curiozitatea. Însă a meritat! Duminica trecută, profitând de soarele îmbietor, mi-am dat întâlnire cu impunătoarea clădire recent restaurată.

vitraliu-templul-coral-bucuresti bucuresti-templul-coral

Aproape de Piaţa Unirii, pe strada Sf. Vineri, Templul Coral contrastează prin măreţie cu peisajul cenuşiu din jur. Construit în stil arhitectural mauro-bizantin în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după modelul Templului Leopoldstadter din Viena (distrus în 1938), Templul Coral pare desprins de pe alte tărâmuri şi lipit cu grijă în spaţiul urban bucureştean. Continue reading

Alte 10 locuri de văzut în Bucureşti

Pentru că articolul cu 10 locuri de văzut în Bucureşti este foarte citit şi căutat, am zis că e momentul pentru o continuare. Aşadar, iată încă o listă de colţuri faine de vizitat în capitală, într-un fel de top subiectiv (click pe poze pentru a citi mai multe):

1. Muzeul Minovici

Muzeul Minovici Continue reading

O nouă pictură pe treptele străzii Xenofon

Un râu cu apă limpede şi rece se revarsă pe o stradă din capitală, printre pietre şi vegetaţie sălbatică…

Nu am halucinaţii, cum probabil aţi fi tentaţi să credeţi. Este vorba de o pictură aflată pe strada Xenofon, singura stradă în trepte din Bucureşti, aflată aproape de Parcul Carol.

strada-xenofon-cascada

În vara anului trecut am făcut o plimbare pe-acolo şi am găsit strada respectivă decorată cu monumente şi locuri reprezentative ale oraşului, o idee binevenită în urbanul cam cenuşiu al zonei. Fotografii şi impresii de atunci găsiţi în acest articol.

Recent am aflat că strada a fost repictată, de data aceasta cu un peisaj montan, aşa că am mers să văd minunea cu ochii mei. Continue reading

Apus superb peste Bucureşti, văzut de pe Crystal Tower

Pentru iubitoarea de panorame din mine, nimic nu poate fi mai plăcut decât să savurez priveliştea peste Bucureşti, la apus, într-o vineri seară de iulie când norii flirtează cu soarele şi vântul, luându-se la întrecere pe cer.

Cam ăsta a fost scenariul la un eveniment organizat de Beck’s, care a pus la cale 3 petreceri inedite în 3 locuri faine din Bucureşti: bowling la 72 m înălţime pe Heliportul Crystal Tower, campionat de mini-golf în galeriile de artă Artmark (Palatul Cesianu Racoviţă) şi show electro la Teatrul Elisabeta. Un mod creativ de a promova brandul, dar şi de a pune în valoare spaţiile respective, nu foarte cunoscute în peisajul bucureştean.

parcul-kiseleff-vazut-din-crystal-tower

Am urcat cu entuziasm în clădirea de birouri Crystal Tower pentru a doua oară, de data aceasta un pic mai sus decât Restaurantul Sole, unde fusesem acum ceva vreme. Încă din lift am căscat ochii de uimire privind la clădirile care deveneau tot mai mici, cu gândul la panorama de suuus de tot. Continue reading

Muzeul Theodor Pallady (Casa Melik) – o porţie mică şi gustoasă de artă

Mi-am propus să iau la pas muzeele Bucureştiului, în căutare de noi colţuri deosebite care să mai coloreze un pic monotonia zilnică. Într-o sâmbătă după-amiază a venit şi rândul Muzeului Theodor Pallady, un loc nu foarte promovat printre obiectivele turistice ale capitalei.

casa-melik-muzeul-theodor-pallady

Muzeul se află pe strada Spătarului, nr. 22, aproape de biserica Armenească, într-un cartier liniştit de case frumoase, unde weekendurile se arată leneşe, asemenea mâţelor care dorm cu burta la soare prin curţi. Pe drum am văzut şi câteva clădiri de vis, cu arhitectură elegantă şi flori colorate în porţi. Continue reading

Muzeele necunoscute ale Bucureştiului: Casa Storck

Muzeul Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Storck sau, pe scurt, Muzeul Storck este unul dintre locurile în care îmi doream tare mult să ajung, de când am descoperit site-ul www.muzeulbucurestiului.ro şi mai ales după ce am vizitat Muzeul Minovici. Aflasem că este închis temporar pentru lucrări de restaurare, aşa că am fost super-încântată când am văzut că la Noaptea Muzeelor de anul acesta (2015) avea să-şi deschidă porţile pentru vizitatori.

muzeul-cutescu-storck-bucuresti-str-vasile-alecsandri

Am bănuit că nu multă lume se va înghesui la un muzeu cvasi-nescunoscut, dar cu toate astea am fost precaută şi am ajuns aici pe la ora 6 jumate seara, când nici pe străzi nu era prea mare aglomeraţie, iar nebunia încă nu începuse. Continue reading

Cuib de linişte şi verdeaţă: Parcul Luigi Cazzavillan din Bucureşti

Pe străzile pline de pace din apropiere de Cişmigiu, ascuns după case vechi şi cam dărăpănate, am descoperit un adevărat ostrov de vegetaţie: parcul Luigi Cazzavillan.

 statuie-in-parcul-luigi-cazzavillanPrivit de sus, pe Google Maps, micul parc are forma unui pătrat aproape perfect, închis între străzile Luigi Cazzavillan, Transilvaniei, Temişana şi intrarea Temişana. Spaţiul este dominat de simetrie: în mijlocul a două alei concentrice, una mai mare şi una mai mică, se află bustul lui Cazzavillan, iar prin centrul parcului mai trec alte două alei dintr-un colţ în altul, formând un X.

Este un parc curat şi foarte bine îngrijit, ce emană o senzaţie plăcută de intimitate. Pe lângă geometria liniştitoare, ce are atât de special acest loc sunt copacii şi tufele bogate care formează adevăraţi pereţi de-a lungul aleilor. Porţile de acces sunt străjuite de câte doi arbori înalţi, ca două coloane gemene, iar încă de la intrare privirea îţi este călăuzită direct spre statuie.

Continue reading