Tag Archives: artă

Lenbachhaus Munchen, o porție echilibrată de artă

Vizita la muzeul Lenbachhaus se afla în topul activităților de făcut în Munchen pe mai multe site-uri de recomandări, așa că am pus-o pe listă. Weekendul prelungit planificat în capitala Bavariei se anunța foarte ploios, deci aveam nevoie de idei pentru interior.

A fost o alegere excelentă, pentru că nici nu am simțit cum trece timpul; am petrecut acolo vreo 3 ore, admirând diferitele colecții de tablouri și instalații, făcând poze și minunându-mă de cât de surprinzătoare poate fi arta.

Candelabrul din holul principal este impresionant și creează un joc superb de lumini, așa că am zăbovit puțin admirându-l și fotografiindu-l.

Cu un ghid audio gratuit alături, am pornit în explorarea galeriei.

Continue reading

Texturi și forme surprinzătoare la Jecza Gallery – Timișoara

Când am căutat pe Google Maps Jecza Gallery,am aflat cu surprindere că nu e prin centru, ci într-o zonă destul de rezidențială, aproape de marginea Timișoarei. Văzusem că au tururi ghidate ale mai multor expoziții pe care le găzduiesc, așa că am rezervat online un tur și m-am prezentat cu multă curiozitate la misterioasa galerie.

A fost ușor s-o descopăr în spatele Parcului Triade. Peretele de la intrare este pictat super-fain, iar în apropiere sunt și niște instalații interesante, una dintre ele implicând cauciucuri presate.

Pentru că am fost singura persoană înscrisă la tur la acea oră, am avut parte de un tur ghidat privat 🙂 Tururile se organizează săptămânal și sunt gratuite. O să zic de pe-acum că mi-a plăcut foarte mult ghidul, faptul că a povestit pe înțelesul meu despre lucrările din galerie și contextul lor, fără cuvinte pretențioase și prețioase, cum mai citesc prin unele descrieri.

Galeria este foarte frumos amenajată, cu linii simple și lumini care pun în valoare arta expusă.

Am început cu expoziția “Texturile memoriei. Cinci decenii de creație”, care cuprinde lucrări de Ritzi Jacobi & Peter Jacobi, un cuplu de artiști care au creat împreună, iar ulterior separat, după ce drumurile lor s-au despărțit deopotrivă în artă și în viață.

Continue reading

„Antreuri” artistice la Timișoara – Capitala Europeană a Culturii 2023

Sunt încântată că am început anul în forță la capitolul “evenimente în Timișoara”. Astfel de ieșiri mi-au lipsit mult în ultimii ani, când m-am mobilizat mai greu să merg în diferite locuri, cu excepția concursurilor de alergare. Însă în 2023 mi-am propus să înving lenea de seară sau lenea de weekend (după caz) și să mă las încurajată de titlul Capitala Europeană a Culturii.

Am fost deja la câteva evenimente faine, iar partea bună e că majoritatea vor mai putea fi savurate în viitorul apropiat.

Harta secretă: Cafeină pe Bega & Timpuri noi. O mică revoluție

“Harta secretă” cuprinde o serie de mini-documentare cu oameni și povești mai puțin cunoscute, dar foarte savuroase, care și-au pus amprenta asupra Timișoarei. Proiectul este realizat de Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Universitatea de Vest din Timișoara, în frunte cu scriitoarea Adriana Babeți.

Continue reading

Locuri cu artă urbană în Timișoara

De când locuiesc în (apropiere de) Timișoara, tot descopăr cu uimire ziduri împodobite cu desene colorate, picturi murale complexe sau schițe simple.

Arta urbană e destul de prezentă pe străzile orașului, iar în articolul de azi mi-am propus să fac o listă cu locuri unde o puteți admira. Am ales locațiile unde se află grupate mai multe astfel de mostre de artă urbană sau unde desenele mi s-au părut mie mai reușite.

Pe lângă acestea, mai sunt numeroase alte picturi murale care așteaptă să fie admirate, așa că spor la explorat!

Artă urbană în Complexul Studențesc

Am descoperit acest “cuib” de artă urbană pe Instagram și bineînțeles că mi-am dorit să-l admir cu ochii mei, pe viu. Picturile sunt realizate pe clădiri din Complexul studențesc (un fel de “Regie” a Timișoarei), de o parte și de alta a str. Cluj, în zona spre pasajul Michelangelo.

Continue reading

De văzut în Reșița: picturi murale pline de culoare

N-ai ce să vezi în X.” E una dintre chestiile pe care le aud des când vine vorba de mici orașe din România, uitate de lume, unde clădirile se zbat sub tencuieli căzute, rugină și termopane total nepotrivite.

În acest caz, X este Reșița, oraș în județul Caraș-Severin, despre care știam doar că are o reputație în siderurgie. E la o oră și jumătate de mers cu mașina de Timișoara, așa că într-o sâmbătă, pe la prânz, ne-am îndreptat într-acolo. Desigur, aveam un plan 🙂

Văzusem pe Instagram o serie de picturi murale care îmbrăcau clădiri din Reșița și eram curioasă să văd cum arată live. Nu erau doar una-două, ci părea că e o adevărată campanie de a înveseli orașul.

Continue reading

Refugiu artistic în București: Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei

Într-o după-amiază de octombrie, weekend, am trecut pragul unei case vechi din București pentru o mică gustare artistică. Știam de câțiva ani de Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei și iată că, după multe amânări, m-am mobilizat s-o vizitez, alături de o prietenă.

De cum am intrat, am simțit o răcoare plăcută, în contrast cu căldura de afară. Din hol am observat tablourile și micile obiecte decorative, gata să spună povestea locului. Am avut senzația aia de „Unde să mă uit mai întâi?!”, pentru că spațiul generos expune atât de multe mini-comori, încât mi-era teamă să nu pierd nimic din vedere. Un fel de FOMO muzeal.

Din păcate, vizitele ghidate nu erau disponibile, așa că am descoperit colecția Macovei doar cu ajutorul plăcuțelor cu explicații de lângă unele obiecte. Insuficient, dar tot mai bine decât deloc.

Continue reading

Arta ca un shot de tequila la MARe // Muzeul de Artă Recentă

Se poate o vară fără să ajungi la MARe?

Pentru că nu mă dau în vânt după stat în soare la plajă, am mers la MARe în București, adică la Muzeul de Artă Recentă.

Aflat la câteva minute de Casa Ceaușescu, aproape de stația de metrou Aviatorilor, MARe e ușor de reperat pe Bulevardul Primăverii. Se află într-o clădire modernă, neagră, cu forme limpezi și sticlă la parter. Are și un mic spațiu verde în față, foarte cochet.

Experiența mea

De cum îi treci pragul îți dai seama că nu e un muzeu obișnuit de artă. Am început explorarea de la subsol, unde se auzeau niște zgomote ciudate, ca un fel de incantații. Pe lângă tablourile în format obișnuit, pe un monitor se derula un… spălat de rufe, cu sunete ASMR-like 😀

Muzeul are mai multe niveluri, iar la fiecare am găsit cotloane înguste ce se cer explorate. Un fel de “De-a v-ați ascunselea” cu arta, un joc plăcut, pentru mine. Sunt și monitoare, instalații și obiecte de tot felul (un șir de ambalaje aranjate într-o vitrină, de exemplu).

La fiecare nivel există locuri de stat jos. În caz că te ia amețeala de la ce vezi.

Continue reading

Muzeul Theodor Pallady (Casa Melik) – o porţie mică şi gustoasă de artă

Mi-am propus să iau la pas muzeele Bucureştiului, în căutare de noi colţuri deosebite care să mai coloreze un pic monotonia zilnică. Într-o sâmbătă după-amiază a venit şi rândul Muzeului Theodor Pallady, un loc nu foarte promovat printre obiectivele turistice ale capitalei.

casa-melik-muzeul-theodor-pallady

Muzeul se află pe strada Spătarului, nr. 22, aproape de biserica Armenească, într-un cartier liniştit de case frumoase, unde weekendurile se arată leneşe, asemenea mâţelor care dorm cu burta la soare prin curţi. Pe drum am văzut şi câteva clădiri de vis, cu arhitectură elegantă şi flori colorate în porţi. Continue reading

Artă şi bun gust: Muzeul Theodor Aman din Bucureşti

Frumoasa casă din spatele BCU mi-a atras atenţia de multe ori, însă n-am băgat-o cu adevărat în seamă până săptămânile trecute, când am dat peste o listă cu mai multe muzee (aproape) necunoscute din Bucureşti. Printre ele, Muzeul Theodor Aman, găzduit chiar de clădirea cu pricina. Am văzut câteva fotografii cu interiorul, care m-au făcut şi mai curioasă, aşa că weekendul trecut m-am îndreptat spre strada C. A. Rosetti, unde, la nr. 8, se află muzeul.

muzeul-theodor-aman-bucuresti

O adevărată bijuterie artistică, Muzeul Theodor Aman s-a deschis la data de 16 iunie 1908, având ca fond principal donaţia realizată de Ana Aman, soţia pictorului. A fost primul muzeul de artă din capitală. Arhitectura clădirii este una specială, în stil eclectic, cu elemente neoclasice şi renascentiste. Casa a fost construită în anii 1868 – 1869, fiind proiectată de însuşi Aman, care a locuit şi a creat aici timp de peste 20 de ani. Tot el a realizat numeroasele decoraţiuni interioare, mobilierul, stucatura tavanelor, lambriurile, sculpturile de pe uşi etc. Continue reading