Tag Archives: Bucureştiul turistic

În vizită la Muzeul Hărților din București

Mi-am pus în agendă vizita la Muzeul Hărților în miezul săptămânii, după prânz, profitând de avantajele programului de freelancer :), dar și ca să sparg un pic rutina zilnică și să mă extrag din fața laptopului.

Așadar, într-o după-amiază înnorată de toamnă am pornit spre Muzeul Hărților, curioasă să descopăr ce se află în frumoasa clădire de pe str. Londrei. Mai trecusem pe lângă muzeu cu ocazia unor plimbări, dar îl admirasem doar de afară. Se află în zona cu străduțe cu nume de capitale, aproape de Victoriei, într-o companie selectă, printre ambasade și clădiri cu arhitectură faină.

Este un muzeu tânăr (deschis în anul 2003) și micuț, unde nu ai timp să te plictisești. Vila care îl găzduiește a fost construită în 1920, iar stilul îmbină elemente de arhitectură gotică și mediteraneană.

Încă din prima sală am remarcat tavanul pictat cu semne zodiacale și elemente de astronomie, care completează minunat atmosfera și exponatele. Și în celelalte camere am privit cu admirație în sus. Vitraliile contribuie, la rândul lor, la aerul cochet al muzeului.  

Continue reading

Mic ghid pentru a iubi Bucureștiul

Era 2005 când Bucureștiul m-a adoptat, iar de atunci continuă să mă uimească în fiecare zi pe care o petrec aici. Uneori agitată, sumbră, copleșitoare, alteori exuberantă, boemă, plină de entuziasm, atmosfera din București e oricum, numai nu plictisitoare.

Dacă ai nevoie de un impuls ca să descoperi și partea mai prietenoasă a capitalei, încearcă experiențele de mai jos. Poate că n-o să te îndrăgostești nebunește de ea, dar cel puțin te vei bucura de un flirt plăcut cu un oraș surprinzător. Enjoy!

cum sa iubesti bucurestiul

Fă o plimbare pe strada din spatele Ateneului, la ceas de seară

Are ceva magic bucățica asta de centru, cu strada îngustă și pietruită, mai ales la lumina felinarelor. Dacă tot ești aici, poți să guști o prăji bună la Mara Mura sau un ecler fancy la French Revolution. Sau ambele, desigur.  Continue reading

În vizită la Casa Filipescu-Cesianu – Muzeul Vârstelor

1 oră și 45 de minute. Nu e recordul personal al vreunei curse de alergare, ci timpul petrecut la micul muzeu de la Casa Cesianu. Când m-am uitat la ceas, mi-a venit greu să cred că am stat atâta vreme. Sau poate pentru că la Muzeul Vârstelor e vorba de trecerea timpului, orele se scurg altfel aici?

Aflată aproape de Piața Victoriei, Casa Filipescu-Cesianu a intrat relativ recent pe lista muzeelor bucureștene, fiind în renovare o bună perioadă de timp. De ceva vreme, în plimbările de pe Calea Victoriei, zărisem parcul muzeului, cu un foișor în mijloc, având în jur bănci, statuete și câțiva arbori frumoși. În zona din spate a curții există și un spațiu liber pentru evenimente.

casa filipescu cesianu

Am început vizita din Lapidarium – un spațiu din curte unde se află casa de bilete și unde este organizată expoziția permanentă “Frescele Mănăstirii Văcărești după 40 de ani”. Bucățile de fresce recuperate sunt însoțite de fotografii și o scurtă istorie a Ansamblului Văcărești, despre care puteți citi și aici. Pe o parte din terenul unde se ridica mănăstirea, demolată în anii ‘80, acum se întinde Parcul VăcăreștiContinue reading

Tatuajele, Vila cu clopoței și o grădină cu potențial

Vila cu clopoței sau, pe numele oficial, Muzeul de Artă Populară „Prof. Dr. Nicolae Minovici” se afla de nu știu când pe wishlist-ul meu cu locuri de văzut în București. După vizita plină de surprize plăcute de la muzeul vecin înrudit, iată că a venit rândul și cochetei Vile cu clopoței, deschisă după ani buni de restaurare.

muzeul minovici

Cum e muzeul?

Într-o sâmbătă dimineață, după o plimbare prin Herăstrău, am intrat pe ușa frumos decorată a Vilei Minovici. Ridicată la inițiativa lui Nicolae Minovici, la începutul secolului XX, în stil neoromânesc, clădirea a fost proiectată de la început ca muzeu; inițial, privat, apoi deschis publicului în anul 1906.  Continue reading

Palatul Primăverii. Lecția despre contraste

Sâmbătă dimineață am coborât voioasă la stația de metrou Aviatorilor, dar nu ca să merg la alergat, ci pentru a vizita Palatul Primăverii, fosta reședință a familiei Ceaușescu, deschisă pentru public ca muzeu/ expoziție permanentă în 2016.

Am pornit pe bulevardul Primăverii, bucurându-mă de liniște și clădiri cochete, iar la numărul 50 am descoperit celebra casă. De afară pare o vilă obișnuită, bine integrată în peisajul cartierului. Aparențele înșeală, însă.

palatul-primaverii-expozitie-muzeu palatul-primaverii-bucuresti

Construit în anii 1960 într-o zonă selectă, bine păzită, rezervată nomenclaturiștilor, Palatul Primăverii a fost reședința privată a soților Nicolae și Elena Ceaușescu și, pentru o perioadă, și a copiilor lor, Zoe, Valentin și Nicu. După 1989 și până la deschiderea sa ca muzeu, o bună bucată de timp a servit ca spațiu de protocol pentru delegațiile străine.  Continue reading

Bucureștiul, ca o vacanță. Plimbare pe străzile cu nume de capitale 

Cum poți vizita Parisul, Londra, Roma, Praga, Tokio și Washingtonul în aceeași zi, fără să dai niciun ban și fără să fie nevoie să-ți faci bagajele? Simplu, ieși la o plimbare pe străduțele cochete cu nume de capitale și țări din București! Sunt foarte aproape de centru, așa că te poți bucura de farmecul zonei fără să te deplasezi prea mult.

Străzile cu nume de capitale și țări încep să se împletească de la Piața Victoriei, din spatele Guvernului, și formează o țesătură urbană frumoasă care se întinde spre Perla și Aviatorilor (între bulevardul Aviatorilor, bulevardul Iancu de Hunedoara și Calea Dorobanților).

strazile-cu-nume-de-capitale-si-tari

Sofia, Rabat, Venezuela, Atena, Praga, Washington, Belgrad, Varșovia, Londra, Haga, Roma, Bruxelles, Brazilia, Finlanda, Tokio, Oslo, Berna, Paris, Mexic, Argentina se numără printre străzile unde te poți pierde admirând detaliile delicioase ale urbanului. Continue reading

Templul Coral, o prezenţă inedită în peisajul Capitalei

Ideea de a vizita Templul Coral din Bucureşti mă îmbia de când am fost la Muzeul Comunităţii Evreieşti, aflat într-o veche sinagogă. Pe atunci, Templul era în renovare, aşa că a trebuit să mai aştept ceva până să-i pot trece pragul şi să-mi potolesc curiozitatea. Însă a meritat! Duminica trecută, profitând de soarele îmbietor, mi-am dat întâlnire cu impunătoarea clădire recent restaurată.

vitraliu-templul-coral-bucuresti bucuresti-templul-coral

Aproape de Piaţa Unirii, pe strada Sf. Vineri, Templul Coral contrastează prin măreţie cu peisajul cenuşiu din jur. Construit în stil arhitectural mauro-bizantin în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, după modelul Templului Leopoldstadter din Viena (distrus în 1938), Templul Coral pare desprins de pe alte tărâmuri şi lipit cu grijă în spaţiul urban bucureştean. Continue reading

O nouă pictură pe treptele străzii Xenofon

Un râu cu apă limpede şi rece se revarsă pe o stradă din capitală, printre pietre şi vegetaţie sălbatică…

Nu am halucinaţii, cum probabil aţi fi tentaţi să credeţi. Este vorba de o pictură aflată pe strada Xenofon, singura stradă în trepte din Bucureşti, aflată aproape de Parcul Carol.

strada-xenofon-cascada

În vara anului trecut am făcut o plimbare pe-acolo şi am găsit strada respectivă decorată cu monumente şi locuri reprezentative ale oraşului, o idee binevenită în urbanul cam cenuşiu al zonei. Fotografii şi impresii de atunci găsiţi în acest articol.

Recent am aflat că strada a fost repictată, de data aceasta cu un peisaj montan, aşa că am mers să văd minunea cu ochii mei. Continue reading

Muzeul Theodor Pallady (Casa Melik) – o porţie mică şi gustoasă de artă

Mi-am propus să iau la pas muzeele Bucureştiului, în căutare de noi colţuri deosebite care să mai coloreze un pic monotonia zilnică. Într-o sâmbătă după-amiază a venit şi rândul Muzeului Theodor Pallady, un loc nu foarte promovat printre obiectivele turistice ale capitalei.

casa-melik-muzeul-theodor-pallady

Muzeul se află pe strada Spătarului, nr. 22, aproape de biserica Armenească, într-un cartier liniştit de case frumoase, unde weekendurile se arată leneşe, asemenea mâţelor care dorm cu burta la soare prin curţi. Pe drum am văzut şi câteva clădiri de vis, cu arhitectură elegantă şi flori colorate în porţi. Continue reading

Cuib de linişte şi verdeaţă: Parcul Luigi Cazzavillan din Bucureşti

Pe străzile pline de pace din apropiere de Cişmigiu, ascuns după case vechi şi cam dărăpănate, am descoperit un adevărat ostrov de vegetaţie: parcul Luigi Cazzavillan.

 statuie-in-parcul-luigi-cazzavillanPrivit de sus, pe Google Maps, micul parc are forma unui pătrat aproape perfect, închis între străzile Luigi Cazzavillan, Transilvaniei, Temişana şi intrarea Temişana. Spaţiul este dominat de simetrie: în mijlocul a două alei concentrice, una mai mare şi una mai mică, se află bustul lui Cazzavillan, iar prin centrul parcului mai trec alte două alei dintr-un colţ în altul, formând un X.

Este un parc curat şi foarte bine îngrijit, ce emană o senzaţie plăcută de intimitate. Pe lângă geometria liniştitoare, ce are atât de special acest loc sunt copacii şi tufele bogate care formează adevăraţi pereţi de-a lungul aleilor. Porţile de acces sunt străjuite de câte doi arbori înalţi, ca două coloane gemene, iar încă de la intrare privirea îţi este călăuzită direct spre statuie.

Continue reading