Despre “Delta Bucureştiului”, cum mai este denumit Parcul Natural Văcăreşti, auzisem de ceva vreme, dar nu ştiam pe unde se află sau ce se întâmplă pe-acolo. Întâmplător, într-un weekend am descoperit pe Facebook un eveniment de observare de la înălţime a Parcului Văcăreşti, aşa că n-am stat mult pe gânduri şi m-am înscris. Fiind iubitoare de panorame, turnul de 60 de metri mi-a trezit imediat interesul. Evenimentul a fost organizat de Asociaţia D’Avent, Asociaţia Create Yourself şi Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti.

Parcul Văcăreşti se întinde pe o suprafaţă de circa 190 de hectare, fiind localizat între Calea Văcăreşti, Şoseaua Olteniţei, Şoseaua Vitan-Bârzeşti şi Splaiul Dâmboviţei, aproape de staţia de metrou Mihai Bravu. În grup organizat, am urcat la ultimul etaj al unui bloc din cadrul complexului rezidenţial Asmita Gardens, unde se află punctul de observare al parcului, amenajat de asociaţiile care militează pentru înfiinţarea prin lege a Parcului Natural Văcăreşti. Dacă pe drum plouase destul de zdravăn, când am ajuns sus deja apăruse soarele, iar norii se împrăştiaseră care încotro, deci vremea a fost perfectă pentru admirat şi, desigur, fotografiat.

Am rămas impresionată cât de bine se vedere Bucureştiul din blocul Asmita. Pe lângă Parcul Văcăreşti, aflat chiar lângă complexul rezidenţial, priveliştea include parcul Tineretului (inclusiv roata), monumentul din parcul Carol, Dâmboviţa, Intercontinentalul, Podul Basarab, Palatul Parlamentului şi chiar Sky Tower (!). Desigur, sunt nelipsite blocurile şi construcţiile industriale.

Mi-am amintit că mai fusesem în această zonă, chiar pe lângă dig, dar n-aş fi bănuit că dincolo de el se află minunăţie de parc natural.

Privită de la înălţime, zona Văcăreşti are aspectul unei bălţi părăsite, însă fascinant este faptul că aceasta a apărut în mijlocul betoanelor de la sine, doar prin lucrarea naturii, fără ca omul să intervină cumva pentru stimularea faunei sau florei. Este un ecosistem aflat în echilibru, independent, auto-creat în cei 20 de ani de când a fost săpată groapa Văcăreşti. Canale şi ochiuri de apă apar între pâlcurile de arbuşti şi vegetaţia sălbatică.

Cum a apărut Delta Bucureştiului?

După ce ne-am clătit privirea cu panorama superbă, ne-am adunat în sala observatorului, iar cei de la Asociaţia Parcul Natural Văcăreşti ne-au povestit care-i treaba cu acest loc.

Actualul parc a luat naştere pe locul unde în trecut se afla Mănăstirea Văcăreşti (secolul al XVIII-lea). Ulterior, aici a fost înfiinţat un cartier, demolat în întregime la finalul anilor 1980, la fel ca şi mănăstirea, cu scopul de a face loc unui dig şi lacului de acumulare Văcăreşti. Proiectul, finanţat din bani publici, nu a mai fost realizat, iar la începutul anilor 1990 zona a rămas în paragină. Încet-încet, natura a acaparat vechea groapă, iar datorită izvoarelor subterane care alimentează locul, aici s-a dezvoltat o vegetaţie abundentă, specifică zonelor umede. Aceasta a făcut ca 94 de specii de păsări (stârci, egrete, ulii, fazani, cormorani, pescăruşi, lebede, lişiţe, raţe sălbatice), peşti, amfibieni sau mamifere (vulpi, iepuri, vidre etc.) să-şi găsească adăpost în parc.

În anul 2012, în urma unui articol apărut în National Geographic, problema zonei Văcăreşti a reintrat în atenţia publicului, iar o serie de ONG-uri, cercetători ştiinţifici, fotografi şi publicaţii au început demersurile pentru transformarea ei în Parc Natural. Deşi acţiunile au început în 2012, iar Academia Română a dat aviz favorabil în 2013, instituţiile statului nu au aprobat nici până acum înfiinţarea parcului.

De ce este atât de important ca Parcul Natural Văcăreşti să existe într-un cadru legal?

În rimul rând, pentru că astfel zona ar putea fi administrată şi valorificată, în acelaşi timp păstrându-se caracterul său sălbatic. Iniţiatorii proiectului militează pentru ca parcul să devină o arie protejată, astfel încât să nu fie betonată şi să se construiască abuziv tot felul de coşmelii. Se doreşte înfiinţarea de puncte de observare a animalelor şi păsărilor în mediul natural, precum şi studierea acestora.

În al doilea rând, prin suprafaţa sa întinsă, Parcul Văcăreşti reprezintă o gură importantă de oxigen pentru Bucureştiul sufocat de poluare.

Nu în ultimul rând, parcul are un imens potenţialul turistic şi se poate transforma într-un obiectiv original al capitalei. În Bucureşti nu mai există un astfel de loc, în care vegetaţia spontană să fi luat în stăpânire urbanul, dând naştere unui ecosistem atât de complex. Cel mai apropiat spaţiu de acest fel este Parcul Natural Comana, o deltă în adevăratul sens al cuvântului.

În prezent, oricine poate vizita Văcăreştiul. În partea dinspre Asmita Gardens este mai curat şi sigur, în timp ce zona de la mall-ul Sun Plaza a dezvoltat o “faună” nu tocmai prietenoasă, fiind populată de… deşeuri. Cei de la asociaţie au promis că vor organiza cât de curând şi tururi ghidate în parc, aşa că aştept cu nerăbdare să fac cunoştinţă cu Văcăreştiul şi de aproape!

Sper ca pe viitor zona să fie îngrijită organizat şi să devină un loc cel puţin la fel de primitor ca Grădina Botanică 🙂

Dacă vreţi să vedeţi şi voi de la înălţime Parcul Văcăreşti, dar şi întreg Bucureştiul, trimiteţi un mesaj echipei ce gestionează observatorul sau urmăriţi pagina de Facebook Parcul Natural Văcăreşti, unde se anunţă evenimentele. Alte detalii pe www.vacaresti.eu