Tag Archives: restaurant

Cum e să iei masa Pe Întuneric, în restaurantul unde îţi redescoperi simţurile

Update: Restaurantul s-a închis


Aţi auzit de fenomenul “serendipity”? Pe scurt, înseamnă o descoperire neaşteptată, fericită şi accidentală, adică fix ce mi s-a întâmplat mie într-o seară de joi, când, trecând pe bulevardul Dacia, am zărit pe o străduţă restaurantul Pe Întuneric.

Ştiam de conceptul meselor pe întuneric, însă nu avusesem ocazia să le experimentez, aşa că m-am bucurat de această întâmplare, mai ales că restaurantul părea funcţional. Ajunsă acasă, am scotocit un pic pe net despre el şi mi-a plăcut mult ideea. Pe scurt, Restaurantul Pe Întuneric oferă mâncare bună + o experienţă care te pune pe gânduri + un proiect cu impact social.

mananca-pe-intuneric-in-bucuresti

La Restaurantul Pe Întuneric din Bucureşti serveşti masa într-o beznă totală, ocazie cu care poţi să-ţi explorezi şi celelalte simţuri în afară de văz. Partea super-faină a acestui loc? Ghizii, cei care te ajută să te deplasezi prin încăperea întunecată şi îţi servesc preparatele, sunt persoanele cu deficienţe de vedere, care au astfel şansa să se integreze şi să-şi utilizeze calităţile, respectiv celelalte simţuri mai dezvoltate. Continue reading

Raw vegan goodies la Restaurantul Barca

Am deschis un document Word în ideea de a scrie un articol pentru o colaborare, dar mi-am dat seama repede că nu am chef de subiectul respectiv, aşa că am zis să vă povestesc despre un restaurant drăguţ unde am fost de curând: Barca – Prietenii şi hrana vie.

După nume, v-aţi prins probabil care e specificul locului. La Barca se servesc în special preparate raw vegan (crude) extrem de delicioase, cu ingrediente sănătoase şi în combinaţii inedite. În meniu există şi destul de multe mâncăruri preparate termic, însă fără lapte, ouă, carne. Totuşi, eu zic că şi carnivorii vor găsi ceva delicios pe placul lor, dacă scapă de prejudecata că “orice masă trebuie să conţină carne”.

supe-restaurant-barca-bucuresti

“Brânza” şi “smântâna” sunt făcute din caju sau seminţe de floarea soarelui, iar “laptele” din migdale. Cu toate astea, din meniu nu lipsesc… friptura cu cartofi prăjiţi, drobul sau ciorba de burtă. Între ghilimele, desigur. Vă las pe voi să descoperiţi surpriza. Continue reading

Bistro de l’Arte, un loc cochet şi cu mâncare bună în Braşov

Despre Bistro de l’Arte din Braşov citisem multe recenzii pozitive, aşa că se afla deja pe lista locurilor de văzut când am decis să vizitez oraşul de la poalele Tâmpei. Îmi notasem cu grijă adresa, dar n-a fost nevoie să caut prea mult, pentru că am dat peste el din întâmplare, în prima plimbare după mulţi ani pe străzile magice ale Braşovului.

bistro-de-larte-brasov

Aşa cum sugerează şi numele, Bistro de l’Arte este un bistrou cochet, aflat foarte aproape de strada Republicii, pe o alee îngustă din centrul vechi al Braşovului, spaţiu mustind de lume. Înainte să văd numele, mi-a sărit în ochi mica terasă, de fapt câteva mese şi scaune scoase în faţa unei case, cu oameni veseli şi relaxaţi. Am zâmbit când am descoperit coincidenţa, iar a doua zi, pe seară, m-am întors să mă bucur cu toate simţurile de acest colţ delicios.

meniu-bistro-de-larte-brasov Continue reading

Restaurantul BioFresh şi cel mai apetisant meniu (raw) vegan

UPDATE: Restaurantul s-a închis

De ce-mi plac mie, omnivor, restaurantele (raw) vegan? Pentru că îmi dau ocazia să descopăr tot felul de gusturi şi combinaţii mai speciale, ingrediente inedite, cu care nu mă întâlnesc la tot pasul în alte locuri. Plus o sursă de inspiraţie pentru bucătăria proprie.

cous-cous-si-tort-raw-cu-mango-si-sfecla-biofresh-restaurant-bucuresti

La BioFresh, restaurant raw vegan din Bucureşti, mai fusesem de vreo câteva ori, iar de fiecare dată am avut parte de experienţe culinare (şi nu numai) plăcute, în weekend sau la ceas de seară. Acum am nimerit într-o după-amiază târzie şi tare bine a mai fost. Continue reading

În farfurie la Bratislava, între local şi internaţional

Înainte de vacanţă citisem câte ceva despre bucătăria slovacă şi am dedus că este una în care predomină mâncărurile grele, consistente, având unele preparate în comun cu cea poloneză, cehă, austriacă şi germană. Cartofii, varza şi carnea grasă sunt la putere, am constatat. Mi-am imaginat că nu o să-mi placă prea tare un meniu tipic slovac, însă mi-am propus să încerc şi din bunătăţile locale, pe lângă clasicele salate.

Prima masă în Bratislava mi-am dorit să fie una mai tradiţională, aşa că am comandat găluşte cu prune – varianta slovacă – tăvălite prin mac, zahăr şi servite alături de dulceaţă de fructe. Au fost delicioase, poate şi pentru că foamea şi oboseala de pe drum şi-au spus cuvântul.

galuste-cu-prune-slovacia Continue reading

După ce criterii apreciezi un restaurant, o cafenea sau o ceainarie?

Cum îţi alegi locul unde mănânci? De ce criterii ţii cont? Ce contează cel mai mult pentru tine când spui că îţi place sau nu un anumit restaurant?

Nu m-am gândit prea mult la aceste întrebări până de curând, când am avut parte de o dezamăgire culinară. Am mers într-un loc super-lăudat, pentru mâncare şi design, care nu m-a dat deloc pe spate. Or fi fost aşteptările prea mari sau am fost eu pretenţioasă… nu ştiu. Însă e clar că De gustibus non est disputandum.

salata-bistro

Mi-a plăcut mult clădirea, o casă veche, renovată foarte frumos, cu o amenajare interioară reuşită, care pune în evidenţă camerele înalte şi spaţioase. Pe de altă parte, salata servită a fost modestă la gust şi indecentă la preţ, ţinând cont de calitate, şi nici prietena cu care am fost nu s-a arătat prea încântată de burgerul comandat. Aşa că ne-am reorientat spre un restaurant nu atât de fancy, dar cu mâncare bună şi preţuri rezonabile, iar eu am rămas cu dilema: după ce criterii evaluez, până la urmă, un restaurant? Ce contează când vine vorba de localuri? Există nişte principii obiective sau totul se reduce, până la urmă, la propria subiectivitate? Pentru că deja am o listă cu locuri faine de ieşit în Bucureşti, am zis să analizez puţin şi criteriile care stau în spatele opţiunilor mele: Continue reading

Switch.eat Bistro, cu dedicaţie pentru iubitorii de burgeri

În ultima vreme, lista mea cu restaurante de încercat în Bucureşti a căpătat proporţii impresionante. Aflu de o grămadă de locuri faine unde îmi propun să ajung, aşa că atunci când ies în oraş încerc să experimentez ceva nou cât de des pot. Ultimul loc bifat de pe listă a fost Switch.eat, un restaurant cozy, specializat în bugeri, aflat aproape de Piaţa Iancului, în zona Foişorul de Foc. Îl descoperisem pe Facebook, iar coincidenţa a făcut ca la o ieşire cu gaşca, cineva să-l propună ca loc de întâlnire.

 switch eat

Eu nu-s deloc fan burgeri, însă din fotografiile văzute pe net mi-a atras atenţia design-ul locului, plus că am zărit şi ceva salate şi supe prin meniul lor. Părea promiţător şi culinar, şi ca aspect. Continue reading

Unde mănânci în Munchen dacă nu-ţi place mâncarea bavareză

În vizita trecută, am experimentat în Munchen şi niscaiva preparate de-ale locului, care nu m-au impresionat deloc, ba dimpotrivă. Hofbrauhaus (Casa Berii) şi Augustiner or fi ele încadrate la categoria must see pentru turişti, dar mâncărurile greţoase şi grele din meniurile lor nu au fost pe gustul meu. În orice caz, a fost o experienţă şi mă bucur că am ajuns şi prin locurile respective, măcar pentru atmosferă.

Poate că la un moment dat o să-mi fac curaj şi o să testez din nou vreun preparat nemţesc, însă până una-alta, de ce să nu mă bucur de vacanţă şi să mă răsfăţ cu chestii pe placul meu, chiar şi în Germania? 😀

golden-bar-munchen-bunatati

Bere n-aş bea toată ziua, de covrigi m-am cam săturat, cârnaţii mă lasă rece, indiferent de formă, denumire sau culoare, de (tradiţionalii :D) cartofi prăjiţi nu mai zic. Ce-mi mai rămâne să mănânc în Munchen? La prima vedere, mai nimic. Însă de data asta, cu ajutorul unei prietene, am descoperit locuri drăguţe cu mâncare bună, dar netradiţională.

Preferatul meu a fost, de departe, Golden Bar. Mi-a plăcut tare mult interiorul luminos, camera cu tavan înalt, decorată cu hărţi aurii şi candelabre moderne. Chelnerii, foarte simpatici şi zâmbitori, iar mâncarea – delicioasă!! Am ales o mâncare de pui tikimasala, cu sos picant şi orez alături plus un pahar de vin şi am avut un bruch pe cinste! Locul se asortează minunat cu o zi de duminică, la prânz, când eşti în slow mood. Iar ceilalţi clienţi păreau la fel de relaxaţi. Continue reading

Aida Bistro – mâncare savuroasă la Palatul Bragadiru din Bucureşti

Nu mi-aş fi imaginat niciodată că la doi paşi de Palatul Parlamentului se află un alt palat, cu o poveste fascinantă, ce scrie o pagină frumoasă din istoria Bucureştiului. Este vorba despre Palatul Bragadiru, descoperit săptămâna trecută, unde am petrecut câteva ore în cadrul micului său bistro, Aida – un loc cu mâncare bună şi oameni faini.

Am avut ocazia să savurez câteva dintre bunătăţile Aida Bistro într-o companie plăcută, la terasa liniştită din spatele clădirii, din dorinţa de a profita cât mai mult de zilele calde de toamnă, cu soare blând. Deşi central, bistroul este departe de agitaţia străzilor aglomerate şi oferă intimitate chiar şi în timpul săptămânii.

aida-bistro-palatul-bragadiru

Meniul Aida Bistro invită la o călătorie prin bucătării din toată lumea, adunând câte-un pic din savoarea fiecăreia, cu preparate adaptate la gustul celor care-i trec pragul. Cu toate astea, meniul nu este foarte stufos, pentru că accentul se pune pe calitatea ingredintelor şi a pregătirii, iar felurile de mâncare sunt cu adevărat deosebite. De exemplu, este unul dintre puţinele locuri din Bucureşti unde găseşti mâncăruri cu specific portughez, cum ar fi cataplana sau feijoada. Continue reading

La Plăcinte… înainte – restaurant tradiţional moldovenesc în Bucureşti

Plăcintele au, în mintea mea, o semnificaţie dublă.

Pe de-o parte, sunt plăcintele pe care le mâncam acasă, făcute de bunica sau mama, umplute cu brânză sărată şi un praf de dragoste. Plăcinte calde, aburinde, cu compoziţie din belşug, la care mă repezeam imediat ce erau scoase din cuptor şi le înfulecam cu poftă, bălăcite prealabil în multă smântână.

Pe de altă parte, sunt plăcintele anemice luate ca gustare în anii de liceu, cumpărate de chioşcul de la colţ. Calde, dacă aveam noroc, subţirele şi cu brânză mai puţină, cu foi elastice. Le mâncam în grabă, tot cu poftă (un sentiment care încă îmi însoţeşte mesele…), în pauzele de la şcoală, alternate uneori cu un covrig.

Revenind la prezent, mărturisesc că la plăcinte am cam renunţat; cel puţin la cele cumpărate de la supermarketuri sau simigerii, căci şi acum, din când în când, mai am parte de câte o surpriză acasă sub formă de plăcintă cu muuult dovleac. În rest, plăcintele au cam dispărut din peisajul meu culinar.

Însă nu am putut să nu fiu curioasă ce-i cu plăcintele de La Plăcinte, un restaurant tradiţional moldovenesc deschis de ceva vreme în Bucureşti, acum aflat pe picior de extindere.

placinta-cu-varza-murata-restaurant-la-placinte

Continue reading