21 km pe noul traseu la Maratonul București 2017 (+ o promisiune)

O să alerg relaxat, o să admir noul traseu, o să mă opresc să fac poze.

Puff! Toate astea mi s-au șters brusc din minte imediat ce am trecut linia de start la Maratonul București și m-am lăsat purtată de valul de alergători. Mă înscrisesem la proba de semimaraton (21 km) fără vreo pretenție de timp, doar cu chef de făcut baie în entuziasm și de respirat aerul de competiție.

21 km pe noul traseu maraton bucuresti 2017

Maratonul București a ajuns la a 10a ediție anul acesta, ocazie cu care organizatorii au dat un refresh la traseele curselor și au aplicat pentru a obține certificarea Bronze Label a IAAF, ce indică o calitate mai ridicată a competiției. Pentru că aici am alergat acum ceva ani primul semimaraton, respectiv primul maraton, mi-am dorit să fiu prezentă și la ediția aniversară. Un grăunte de luciditate m-a făcut să nu mă înscriu la maraton, ci la semi, în ideea că oricât de obosită aș fi, 21km tot pot să duc.

Îmi pregătisem de seară echipamentul. Fără emoții, doar ca parte a unei dulci rutine. Deși era încă întuneric când m-am trezit dimineața, n-a fost greu să mă mobilizez, să mănânc iaurtul cu fulgi de ovăz, cacao și vișine, apoi să pornesc la drum. Metroul, din nou plin de alergători cu chef de vorbă. Am ajuns devreme în Piața Constituției, iar după obișnuita tură la toaletă am intrat în zona de start. 

„Iepurașii” de 1:50 au trezit în mine instinctul de “prădător”, așa că m-am trezit alergând după ei, uitând de promisiunea unui ritm lejer. Treptat, am pierdut din vedere baloanele lor albastre, deși nu mi se părea că alerg încet (ca de obicei, n-am avut ceas sau vreo aplicație cu care să-mi contorizez cursa).

M-am bucurat maxim să aflu că traseul semimaratonului nu va mai include anul acesta bucla de la Eroilor, care mie îmi era extrem de nesuferită și mă termina mental. În schimb, am ajuns până la Arcul de Triumf, am alergat pe aleile din Cișmigiu, pe Kiseleff și pe Calea Victoriei, zone mult mai frumoase decât Stadionul Național, de exemplu (cei de la maraton n-au scăpat de el :D). Schimbarea de traseu a adus însă ceva urcări în plus, pe care picioarele mele nu prea le-au simpatizat. O mare parte din cursă am alergat-o cu soarele în față, drept pentru care mă aștept să ies încrețită rău la figură în fotografii.

Anul acesta, Maratonul București a avut și o melodie dedicată, care mie mi-a plăcut mult. Din păcate, mi s-a părut că n-a prea fost folosită. Am auzit-o un pic la start și atât. Chiar și așa, au fost destule puncte cu muzică pe traseu, live sau înregistrată, plus susținătorii vocali.

A fost plăcut să alerg prin Bucureștiul pictat în culori de toamnă, pe străzi de obicei înecate de trafic. Eh, și acum au fost ceva mașini pe anumite porțiuni unde traficul n-a fost închis în totalitate, cu șoferi la fel de nemulțumiți ca de obicei 😀

Pe sub poarta de finiș am trecut la 1:51:12 și, surpriză, timpul real a fost de 1:50:33. Destul de bine pentru o cursă în care am resimțit efortul, însă nu atât de puternic încât să o las mai moale.

Ziceam de o promisiune. 

Ei bine, PROMIT să fiu mai cumpătată cu alergările lungi. Adică n-o să mai fac ca acum, când am înghesuit în 3 weekenduri consecutive 3 curse babane: 107 km (astfalt) + 42 km (astfalt) + 38 km (montan). Plus cireașa de 21 km de acum.

Din fericire, excesul ăsta nu s-a lăsat (deocamdată) cu nicio accidentare și sper ca în afară de oboseală nici să nu fie cazul de altceva. Însă mi-am dat seama că a fost prea mult într-un interval de timp prea scurt. Ziceam ceva de less is more, poate ar fi cazul să aplic și la cursele de alergare Ce să-i faci, când sunt atâtea curse faine, de oraș și montane?

Promit să fiu cuminte… până în decembrie 😀

Cursa voastră cum a fost?

semimaraton bucuresti octombrie 2017

 

5 thoughts on “21 km pe noul traseu la Maratonul București 2017 (+ o promisiune)

  1. Radu Diaconu

    2:10, la Cismigiu a inceput tov glezna sa faca urat si nu am mai reusit sa fiu in grafic, asta e, la Pitesti imi iau revansa.
    Am avut apoi deosebita placere sa avem o discutie cu dna Oana Nastase de la Buc Running Club si i-am putu spune face to face ce este ok si se nu, dpdv al nostru, in primul rand ingustarea traseului, in special pe Berzei, dar si punctele forte, respectiv punctele de alimentare, medalia, varietatea traseului.
    Una peste alta, un concurs reusit!
    Iar acum la recuperare, Zarnesti Challenge e dupa colt, pe 4 noiembrie!
    Toate bune!!

    Reply
  2. Cornelia

    Felicitari, Andra! Eu am fost la primul maraton si a fost bine. Emotiile au trecut, a ramas euforia si durerea de picioare, spate. Mi-a placut noul traseu, vremea, suportul moral al iepurasilor de 4:15. Au fost exceptionali!

    Reply
    1. Andra :) Post author

      Wow, super, felicităăări! Mă bucur că ai avut parte de o experiență reușită, primul maraton e ceva special! Ai fost inspirată să te ții după iepurași, sunt foarte folositori și fizic, și ca susținere. La cât mai multe și mai faine alergări! 🙂

      Reply
  3. radu

    firar de glezna, azi m-a lasat in pace si rezultatul este 2:00:15 pe 21, la doar o saptamana. Kipchoge, pazea:))!

    Reply

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *