Tag Archives: casă memorială

Vizită la Casa Memorială George și Agatha Bacovia din București

Luna trecută pe vremea asta vizitam “Casa Memorială George și Agatha Bacovia” din București, într-o zi însorită, în contrast cu atmosfera sumbră din poeziile autorului.

Cred că Bacovia e ușor de ținut minte printre alți poeți studiați în școală tocmai datorită morbidității și a funebrului său. Scriind articolul ăsta, îmi dau seama că nu cunosc alte poezii de Bacovia în afară de „Plumb”, „Lacustră” și încă unul cu ceva cadavre care se descompun în căldură (“Cuptor” se numește, noroc cu profu Internet). Totuși, e clar că atunci când spui Bacovia e greu să-l confunzi cu scriitori care vorbesc despre lucruri mai romanțioase, mai soft.

De fapt, și Bacovia are poezii în culori mai vesele (verde crud, mugur alb și roz și pur etc.), dar imaginea pe care a lăsat-o în mintea mea – și cred că nu numai – e aceea a unei ambianțe deprimante.  

Continue reading

Refugiu artistic în București: Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei

Într-o după-amiază de octombrie, weekend, am trecut pragul unei case vechi din București pentru o mică gustare artistică. Știam de câțiva ani de Colecția de artă Ligia și Pompiliu Macovei și iată că, după multe amânări, m-am mobilizat s-o vizitez, alături de o prietenă.

De cum am intrat, am simțit o răcoare plăcută, în contrast cu căldura de afară. Din hol am observat tablourile și micile obiecte decorative, gata să spună povestea locului. Am avut senzația aia de „Unde să mă uit mai întâi?!”, pentru că spațiul generos expune atât de multe mini-comori, încât mi-era teamă să nu pierd nimic din vedere. Un fel de FOMO muzeal.

Din păcate, vizitele ghidate nu erau disponibile, așa că am descoperit colecția Macovei doar cu ajutorul plăcuțelor cu explicații de lângă unele obiecte. Insuficient, dar tot mai bine decât deloc.

Continue reading

Când viața bate romanele și poeziile. În vizită la casele memoriale Rebreanu și Minulescu din București

La bac, la Limba română, am avut romanul “Ion” și la proba orală, și la cea scrisă. Chiar dacă nu se numără printre cărțile mele preferate (ba din contră), am fost încântată când am aflat că în București există o casă memorială a lui Liviu Rebreanu. Un apartament, mai bine zis. Bonus, alături se află și casa memorială a unui alt scriitor, poetul Ion Minulescu. Deci două muzee de vizitat dintr-un foc – perfect pentru o seară de vară!

Zid E Ok Bucuresti Cotroceni
Loc perfect pentru ședință foto 🙂 în Cotroceni, aproape de Facultatea de Medicină

M-am gândit că vizita va fi scurtă – sunt două apartament nu foarte mari, ce-ar fi de văzut? Ei bine, din fericire au fost multe și de văzut, și de povestit. Iar asta datorită ghidului, care a fost pur și simplu fantastic.

Cele două case memoriale se află în cartierul Cotroceni, str. prof. dr. Gheorghe Marinescu, nr. 19, la apartamentele 11 și 12.

Casa Memorială „Liviu și Fanny Rebreanu”

După ce am plătit taxa de acces și de ghidaj (vedeți detalii la finalul articolului), am pătruns în holul casei lui Livriu Rebreanu, care păstrează atmosfera de la începutul secolului XX. Am intrat apoi în sufragerie, un loc primitor și confortabil, cu pereții plini de tablouri.

Continue reading

Liniște și corcodușe la Casa Memorială “Tudor Arghezi – Mărțișor”

Pentru că în luna iulie nu mi-am planificat nicio vacanță sau excursie, am zis să compensez vizitând un muzeu din oraș. Am ales Mărțișorul, casa lui Tudor Arghezi, aflată de mult pe lista mea cu locuri de văzut în București.

Recunosc, n-am avut o pasiune pentru poetul Arghezi. Informații despre el aș fi găsit puzderie pe Internet sau în cărți, așa că nu de-asta am ales să vizitez Mărțișorul. A fost mai degrabă dorința de a mă scufunda într-o atmosferă mai liniștită, impregnată de emoțiile unui scriitor și să miros universul epocii sale. Acum zic că am făcut o alegere foarte bună.

Casa Memoriala Tudor Arghezi - Martisor

De la metrou Piața Sudului se ajunge relativ ușor la Mărțișor, dacă faci abstracție de șantierul din jur. Strada poartă chiar acest nume – Mărțișor, care a fost dat de Arghezi datorită obiceiului locuitorilor zonei de a atârna firele albe-roșii în copaci, pentru o recoltă bogată.

Am intrat pe poartă și am pășit pe aleea pietruită care duce la curtea propriu-zisă și la casă, având în partea stângă livada întinsă. Bucureștiul cu traficul lui agitat a rămas departe de Mărțișor în dimineața aceea caldă și calmă de duminică, iar eu m-am simțit ca și cum aș fi mers în vizită la un conac boieresc de țară.  Continue reading