Tag Archives: alimente

Hrișca – de ce e bună + cum se consumă

Deși am descoperit-o de mulți ani, văd că n-am scris pe-ndelete despre ea pe blog. La hrișcă mă refer.

Ce este hrișca

Bogată în elemente nutritive (vitaminele E, B1 şi B2, fibre, proteine, fosfor, magneziu, zinc, seleniu şi fier), hrișca este o plantă înrudită cu rubarba și măcrișul, o “pseudo-cereală” ce nu conține gluten, putând fi consumată și de cei ce suferă de boala celiacă. Reprezintă o alternativă la cerealele clasice și o modalitate gustoasă de a varia meniul zilnic fără costuri prea mari. Din păcate, nu e prea cunoscută și apreciată, deși se cultivă de mii de ani.

Micile boabe au forma unor piramide inimoase, cu o culoare ce variază de la verzui-bej (hrișca crudă) la maro deschis (hrișca coaptă).

hrisca-cum-se-fierbe

De unde cumpărăm hrișcă și cât costă  Continue reading

Ce facem cu mâncarea rămasă în farfurii? Eveniment despre risipa de alimente

Unde ajung resturile de alimente și preparate neconsumate din restaurante, piețe și supermarketuri?

Ce se întâmplă cu mâncarea pe care o lăsăm în farfurie?

restaurant-pulitzer-bratislava-salata

De curând, am citit că a intrat în vigoare legea privind diminuarea risipei alimentare, însă n-am acordat prea mare atenție subiectului. Deși problema nu mă lasă indiferentă, abordarea mi s-a părut prea complicată și teoretică, “departe” de mine. Totuși, de curând am primit o invitație la un eveniment despre risipă care mi-a stârnit curiozitatea, pentru că promite o abordare mai practică și concretă.

Luni, 28 noiembrie, de la ora 19.00, grupul de inițiativă Bucate reAlese organizează o discuție pe tema: „Risipa de alimente în restaurante și acasă”, pentru a găsi soluții să evităm cât mai mult risipa de mâncare.  Continue reading

Relaţia mea cu pâinea: între dependenţă, indiferenţă şi capriciu

Pâinea este simbolul arhetipal al hranei şi, pentru mulţi, compania constantă a meselor de zi cu zi, indiferent de felul de mâncare avut în faţă.

Raionul de pâine din supermarketuri poate pune probleme serioase unei persoane care doreşte să facă alegeri sănătoase în alimentaţie. Sunt atâtea sortimente, că e dificil de ales o variantă potrivită, mai ales că nutriţioniştii ne atenţionează să fim foarte atenţi la ce fel de pâine consumăm. Aşadar, ce loc îi oferim pâinii la masa noastră?

Pâinici de la Pain Plaisir

Când eram mică…

Mâncam pâine… pe pâine 😀 De la suport pentru tartine şi sandvişuri, înmuiată în sosuri şi tocăniţe, prăjită şi unsă cu unt şi miere, până la cea caldă abia scoasă din cuptor şi garnisită cu vin şi zahăr, pâinea era „garnitura” nelipsită la orice mâncare. Nu-mi imaginam cum ar fi să nu mănânc deloc pâine, iar de multe ori o consideram mai importantă decât felul de mâncare în sine. Pe vremea aia, pâinea o cumpăram albă şi pufoasă, de multe ori caldă, de la mici magazine. Continue reading

Cum evităm pierderea vitaminelor din alimente?

Câteva sfaturi pentru a evita pierderea vitaminelor din alimente:

  • farfurie cu capsunifolosiţi produse foarte proaspete în locul alimentelor care au fost depozitate câteva zile
  • dacă este posibil, cumpăraţi cât mai des legumele de la piaţă, de la un producător local
  • folosiţi cât mai puţină apă cu putinţă la preparare (spălare, înmuiere)
  • preferaţi fructele şi legumele crude (în afara cazurilor de intoleranţă digestivă)
  • curăţaţi cât mai puţin din coajă şi nu le daţi prin răzătoare decât la nevoie
  • evitaţi prepararea prelungită la temperatură înaltă. Gătiţi produsele la temperatură scăzută şi, mai ales, la abur slab (în special pentru legume)
  • evitaţi să ţineţi multă vreme mâncarea la încălzit Continue reading

Risipa de mâncare = risipă de bani

Anual, în gospodăriile, supermarketurile, restaurantele şi de-a lungul reţelelor alimentare de la producător la consumator în UE sunt irosite până la 50% din alimentele consumabile şi sănătoase.

În acelaşi timp, 79 de milioane de cetăţeni europeni trăiesc sub limita sărăciei, iar 16 milioane îşi primesc mâncarea de la asociaţii caritabile.

15% din alimentele aruncate nici macar nu au fost scoase din ambalaj.

Responsabilitatea pentru risipa de alimente: Continue reading

Băcănia Veche – bunătăţi şi voie bună

Despre Băcănia Veche am tot vrut să povestesc, dar am amânat mereu. Iată că a venit în sfârşit momentul, pentru că sâmbătă am fost aici la o degustare de chutney şi marmelade, un bun pretext pentru a mai căsca ochii şi papilele la bunătăţile frumos aranjate în rafturi.

Bacania Veche chutney si marmelada - degustare

Personajele principale au fost, aşa cum ziceam, chutney-urile, un fel de sosuri mai groase, făcute dintr-un amestec de fructe, legume, mirodenii, oţet şi zahăr, cu gust dulce-acrişor, care merg de minune cu mezeluri sau cârnaţi, dar nu numai. Mie mi se par asemănătoare cu zacusca, deşi am înţeles că există şi unele diferenţe, ce ţin de preparare, ingrediente şi consistenţă.

Bacania Veche chutney si marmelada

Preferatul meu a fost chutney-ul cu roşii, ceapă şi busuioc, luat acasă pentru a fi savurat pe-ndelete, în compania unor cârnaţi picanţi. Tot pentru acasă am confiscat şi o brownie cremoasă, potrivit de dulce, cu gust îndrăzneţ de cacao. Cea mai bună ever! Marmeladele şi dulceţurile nu sunt pasiunea mea, mănânc foarte rar, aşa că am gustat doar un fel, în schimb m-am lăsat „topită” de crema de ciocolată cu alune, cu o textură de vis. Continue reading

Mituri, fobii şi adevăruri despre alimente – Joe Schwarcz

mituri fobii si adevaruriCând am văzut cartea asta în librărie, mi-am zis că citind-o o să pot înţelege mai clar care-i treaba cu alimentele controversate, adică acele produse despre care unii zic că fac bine, iar alţii că sunt otravă curată. Ei bine, cred că ideea principală a cărţii este că nimeni nu ştie de fapt care-i treaba. Sau cel puţin asta a fost impresia mea. În absolut fiecare caz menţionat sunt citate studii peste studii cu rezultate care se bat cap în cap. Păi dacă nici oamenii de ştiinţă nu se pun de acord, noi ce facem?

Se pare că un gest atât de vechi şi natural ca cel al hrănirii a devenit o dilemă, iar abundenţa de informaţii despre alimentaţie mai mult ne încurcă decât ne ajută. Şi, aşa cum bine spune şi autorul, „cu toată pleiada de studii actuale se pot găsi «dovezi» pentru aproape orice teorie”.

Cartea este structurată în mai multe capitole de sine stătătoare, fiecare prezentând informaţii despre anumite alimente, nutrimente, substanţe chimice, prin prisma teoriilor vehiculate despre ele. Câteva exemple de titluri: „Un măr pe zi”, „Ciocolata şi flavonolii”, „Miraculosul suc de goji”, „Grâul şi glutenul”, „Agricultură ecologică”, „Glutamat de monosodiu pentru gust”, „Laptele şi calciul” etc.

Laptele este un aliment care stârneşte, se pare, multe controverse. Continue reading