Nu mai știu când am început să fiu preocupată de sustenabilitate, dar sunt ani buni de când colectez separat deșeurile și merg cu punga mea de pânză la cumpărături. Am mai povestit în acest articol câteva idei simple prin care fiecare poate să-și reducă impactul asupra mediului.
Sustenabilitatea se referă la o atitudine prietenoasă cu natura, responsabilă față de resursele planetei, astfel încât generațiile viitoare să mai aibă unde și cu ce să trăiască.
Zero Waste a ajuns un termen la modă (în bula mea). Mie mi se pare că denumirea e un pic neinspirată, pentru că induce ideea că procesul trebuie să fie perfect. Deocamdată, Zero Waste – fără niciun deșeu – e doar un ideal, iar ca să se transforme în realitate la scară largă e nevoie de contribuția noastră, a fiecăruia, dar și de schimbări serioase la nivel de sistem: din economie liniară în economie circulară.
După câteva experimente (6 luni fără shopping, 30 de zile fără zahăr), mi-am creat un fel de sustenabilitate “personalizată”, care se potrivește stilului meu de viață:
Continue reading
Faptul că un produs este ecologic înseamnă un plus pentru unii cumpărători şi tocmai de aceea multe firme mizează pe această calitate ca o strategie de marketing. Greenwashing, impresia de produs ecologic, presupune a scoate în evidenţă unul sau mai multe atribute pozitive ale unui produs pentru a crea impresia că acel produs este în totalitate bun. Punându-se accentul pe bumbacul organic dintr-un tricou sau pe absenţa grăsimilor dintr-o gogoaşă, se abate atenţia asupra cumpărătorilor de la aspectele negative pe care acel produs le-ar putea avea şi se scoate în evidenţă o calitate care impresionează. Bineînţeles, aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului.