Category Archives: Opinii

O să fiu fericit când…

Cred ca fiecare dintre noi putem să găsim o groază de continuări la propoziţia „O să fiu fericit când…”; de exemplu, când o să am mai mult timp, când o să fiu bogat, când o să am o maşină, un corp perfect, o familie, jobul de vis etc. Adică la un moment dat, într-un timp nedefinit din viitor, nu acum. Acum nu e destul de bine. Parcă nu merge totul ca pe roate, iar dacă ne uităm puţin la cei din jur ne apucă indivia, căci „găina vecinului întotdeauna-i mai grasă”: ceilalţi au cu siguranţă mai mult şi sunt mai împliniţi. Ne place să ne amânăm fericirea, indiferent de ce înseamnă ea pentru fiecare dintre noi. Continue reading

România, aşa cum este ea

Oamenii pe care îi iubim nu sunt perfecţi.

Au defecte, dar cu toate astea ţinem la ei. Avem siguranţa că sunt undeva, acolo, şi că atunci când vom avea nevoie de un sfat sau o îmbrăţişare ne vor fi alături necondiţionat. Chiar dacă sunt departe, nu încetăm să ne gândim la ei şi să ne susţinem reciproc.

Suntem mândri de prietenii noştri, chiar dacă nu se îmbracă mereu modern, nu îşi asortează îmbrăcămintea sau nu au un ten perfect.

apus-vazut-din-crystal-tower-bucuresti

Când prietenii noştri greşesc, îi luăm deoparte şi le atragem atenţia cu blândeţe, îi ajutăm atât cât putem şi cât ne lasă. Pentru că nu au nevoie să fie arătaţi cu degetul sau mânjiţi cu noroi, ci mai de folos le sunt sprijinul şi chiar criticile constructive. Continue reading

De ce ne plângem?

De multe ori când avem o problemă începem să ne lamentăm în faţa celorlalţi. Nu mă refer aici la situaţiile când avem nevoie de un sfat sau vrem să împărtăşim ceva cuiva apropiat. Toţi avem momente în care suntem nemulţumiţi de ceva, însă unele persoane văd întotdeauna strict doar partea rea a absolut oricărui lucru şi se plâng de la cele mai insignifiante probleme până la cele mai serioase.

Prima impresie este că atunci când vorbim despre ceva care ne frământă ne simţim mai bine. În “Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus” se spune că femeile vor doar să se plângă când au o problemă, în timp ce bărbaţii sunt orientaţi spre găsirea de soluţii. O să par misogină, dar a te plânge chiar nu face bine. Dimpotrivă.

ploaie

Cu cât vorbim mai mult despre ceva negativ, cu atât ne va afecta mai tare. Cu cât ne repetăm că ne simţim mai prost cu atât ne vom accentua starea de rău. Ne auto-convingem că situaţia este foarte gravă, chiar dacă de multe ori problema e mai simplă decât pare. Dacă vrem totuşi să împărtăşim cuiva neliniştile noastre, sau o experienţă neplăcută prin care am trecut, să încercăm să o facem cât mai obiectiv posibil, fără a ne lamenta. Când situaţia o permite, chiar să ne încurajăm.  Continue reading

Fumuri…

i give smokers a discount„I give smokers a discount because there’s not as much to tell…”

Nu am nimic cu fumătorii. Pentru că, până la urmă, e problema lor, chiar dacă deciziile pe care ei le iau ne afectează (in)direct pe toţi. Unii se aruncă în faţa metroului, alţii se spânzură, iar alţii fumează. Eu îi respect pe fumători, dar mă aştept ca şi ei să respecte decizia mea de a nu fuma. Asta înseamnă că nu vreau să fiu obligată să devin fumător pasiv. Continue reading

To diet or not to diet? (2)

[ Prima parte ]

De fapt, ce înseamnă un stil de viaţă sănătos?

Într-un cuvânt, echilibru. Orice aliment poate face parte dintr-un stil de viaţă sănătos, cu condiţia să fie consumat responsabil şi să nu se facă abuzuri. E vorba pur şi simplu de înlocuirea unor reflexe alimentare nocive cu altele care au consecinţe benefice asupra organismului. Oamenii aleg să consume un aliment sau altul pentru că aşa au fost învăţaţi, aşa au auzit că e bine şi, de cele mai multe ori, din obişnuinţă. Deci să ne concentrăm pe schimbarea obişnuinţelor, nu să eliminăm definitiv şi irevocabil o categorie de alimente. Mâncarea nu ar trebui să fie o fântână în care ne înecăm frustrările, ci un ocean în care înotăm liberi, atenţi însă la „rechinii” din jur. Continue reading

To diet or not to diet? (1)

Dieta.

Un subiect nelipsit din revistele sau site-urile pentru femei (şi mai nou, pentru bărbaţi), unde sunt prezentate cure de slăbire „clasice” sau „exotice” care promit kilograme eliminate peste noapte. Să nu mai vorbim de multele pastile, ceaiuri, creme, aparate, haine etc. care susţin că te slăbesc uşor, fără ca tu să mişti un deget. Mai apar şi „vedete” care se laudă cum au slăbit 15 kilograme într-o săptămână cu supă de varză sau compot de struguri.

Nu-mi prea place termenul „dietă”. Pentru că pur şi simplu manipulează şi încurajează o pseoudo-schimbare, inducând o abordare superficială a actului de „a mânca”.

Ai zis „aşa nu se mai poate”, ai recunoscut că vrei să faci o schimbare, iar apoi acţionezi. Te informezi, pui întrebări, te pregăteşti, eventual cauţi susţinere. Şi dacă te preocupă în special alimentaţia, alegi să mergi la un nutriţionist. Foarte mulţi au o impresie greşită despre acest specialist şi îl percep ca pe un doctor care dă o reţetă, te tratează, tu te faci bine şi după un timp gata cu „medicamentele”. Continue reading