Tag Archives: cum mă motivez să alerg

Muzica mea de alergare

Unele voci spun că muzica influențează pozitiv alergarea și îți dă un zvâc în timpul mișcării. Iar asta indiferent de ritm și volum. Se pare că la fel de eficientă e și muzica ascultată înainte de antrenament. Cauți noi melodii pentru playlistul tău de alergare? Poate te inspiră opțiunile mele 🙂

Ce muzică îmi place să ascult când alerg

muzica de alergare

Foto: Alexandru Farca

Ei bine, melodiile mele preferate când alerg sunt propriile gânduri, țopăitul de la unul la altul, într-o succesiune rapidă, care uneori mă amețește și mă face să uit a câta tură de lac e cea tocmai încheiată. E reconfortant să am timpul ăsta al meu, în care cadența pașilor să fie una cu cea al gândurilor. Dacă mă concentrez un pic, se aude și muzica bătăilor de inimă sau cea a răsuflării.

Gândurilor li se adaugă și alte melodii matinale ale parcului; asta pentru că de obicei ies la alergat dimineața, când e liniște și zen. Am făcut de câteva ori greșeala de a merge în IOR în serile de vară, când anarhia ia în stăpânire aleile din jurul lacului și când ai impresia că te afli într-o uzină cu sunete deloc armonioase, din cauza aglomerației.  Continue reading

Cum găsesc motivația să alerg constant

Pe scurt: am construit un obicei, în timp.

 Până aici a fost însă cale lungă. Până a simți alergarea ca pe o dorință plăcută am trecut prin stări diferite, cu sesiuni de auto-convingere, transpirație, respirație obosită, planificare, lecții prinse din fugă (la propriu și la figurat). Și răbdare, multă răbdare.

Cred că fiecare are ritmul personal când vine vorba de constanță, adică momentul magic T2 când deja alergarea a devenit parte din ritualul zilnic și nu o chestie pe care trebuie s-o bifezi fără prea mare entuziasm. Unii se simt atrași iremediabili de zburdat după câteva alergări, alții au nevoie de mai mult timp sau de experiențe revelatoare ca să iubească acest tip de mișcare. Mai sunt unii de care nu se prinde și pace. Și e ok, că nici n-are cum să fie o activitate pe placul tuturor 🙂

La câțiva ani după ce m-am “obișnuit” cu alergarea, am învățat că relația cu ea e ca orice altă relație: iubirea se construiește în timp, prin atenție, gesturi frumoase și răbdare. Treci prin momente cu pasiune mare (PB-uri, poate chiar vreun podium, o cursă cu traseu super-fain etc.), momente de monotonie, în care n-ai chef de nimic și vrei să lași totul baltă (oboseala, bat-o vina!), momente de deznădejde (accidentări), dar găsești până la urmă puterea să treci peste ele.

Chiar și acum sunt momente când îmi prinde bine ceva motivație „auxiliară”, așa că am strâns aici strategii pe care le-am folosit/ le folosesc ca să mă (re)îndrăgostesc de alergare.  Continue reading