Vizită în Jimbolia, orașul cu 6 muzee

Când am văzut că cei de la Flight Festival organizează un tur gratuit la Jimbolia, cu prof. univ. dr. Adriana Babeți ca ghid, m-am entuziasmat maxim și m-am înscris imediat, deși era în timpul săptămânii. Unul dintre beneficiile vieții mele de freelancer e că îmi pot organiza programul de lucru cum doresc și am ocazia unor astfel de ieșiri.

Autocarul cu care am fost era plin, semn că mai sunt și alții cu program flexibil. De la Timișoara la Jimbolia drumul mi s-a părut foarte scurt, iar pe parcurs am aflat povești despre istoria zonei, cultivarea duzilor și a orezului și despre Florimund de Mercy, care a făcut un pic de ordine în Banat prin secolul al XVIII-lea.

Centrul orașului Jimbolia mi s-a părut extrem de liniștit, asemenea unui sat mai cochet și ordonat, cu străzi perfect perpendiculare. N-am apucat să pozez statuia Sf. Florian, considerat protectorul orașului și al pompierilor săi, pentru că am fost prea absorbită de calmul din jur. Foarte puține mașini pe străzi și la fel de puțini oameni.

Aveam Jimbolia pe lista de locuri de vizitat pentru că, deși e un oraș foarte mic, de 10.000 de locuitori, numără nu mai puțin de 6 muzee. În acest tur am văzut 4 dintre ele.

Casa Memorială dr. Karl Diel

Prima oprire a fost la Casa Memorială dr. Karl Diel, medic chirurg din Jimbolia renumit pentru priceperea sa și care a contribuit la organizarea spitalului din localitate – asta se întâmpla la final de secol XIX și început de secol XX. Înrudit cu dr. Karl Diel a fost și medicul Pius Brânzeu, al cărui nume este legat de spitalul județean de urgență din Timișoara. La casa memotială ne-a fost ghid chiar strănepoata dr. Karl Diel, prof. Pia Brânzeu, fiica dr. Pius Brânzeu, care a donat toate materialele aflate acum în casa memorială, de la documente, îmbrăcăminte, instrumente medicale, fotografii, decorații și multe obiecte folosite în viața de zi cu zi.

Continue reading

Semimaraton la UVT Liberty 2023 – Cea mai bună decizie

La unele curse alergi pentru PB, la altele ca să te bucuri de atmosferă, ca să faci act de prezență ori să-ți demonstrezi că încă miști, după o perioadă de pauză (de la antrenamente serioase, nu de la alergare).

Nu am prea multe de spus despre participarea mea de anul acesta de la UVT Liberty Marathon. Prin iarnă, când m-am înscris la proba de maraton, eram pe val cu antrenamentele și aveam multă încredere în ce va urma. Între timp m-am dat pe ultra, am avut și rezultate de care am fost foarte mulțumită, iar pregătirea la viteză a rămas undeva la coada priorităților (story of my life).

Cu vreo 2-3 săptămâni înainte de UVT Liberty, mi-am dat seama că n-am mai făcut un long run ca la carte de prea mult timp, iar despre viteză ce să mai vorbim. Așa că m-am mutat la 21 km și pot să spun, cu mâna pe inimă, că a fost cea mai bună decizie.

La start mi s-a părut că e înghesuială, având în vedere că la 8:30 au plecat concurenții de la aproape toate probele. Aglomerația de pe primul km m-a ajutat să mă temperez și să nu pornesc ca din pușcă, lucru care zic eu că mi-a prins bine. M-am ținut ba după un alergător, ba după altul, în încercarea de a mă mobiliza să trag cât de cât, cu pace de 4:50ish.

Continue reading

Alergare din amintiri la Brașov Running Festival

Nu știu cum se face, dar de fiecare dată când alerg la curse pe distanțe scurte, “se întâmplă” să fiu neantrenată. Așa a fost și la Brașov Running Festival, competiție de alergare cu mai multe probe, pentru adulți și copii, care a strâns la start inclusiv elite ale atletismului mondial.

Foto: Brașov Running Festival

În premieră, anul acesta a existat și proba de 1 milă, adică 1,609 km, dedicată elitelor.

Continue reading

Debrecen – locuri de vizitat și savurat

Când am plecat la drum nu știam mai nimic despre Debrecen – doar că e un centru universitar și are băi termale, dar mi-am îmbogățit cunoștințele în timpul explorării.

Nu mi s-a părut un oraș turistic, ceea ce a fost tocmai bine pentru câteva zile relaxante, într-un loc nou, departe de agitație. Ne-am dorit să fie o vacanță cu vizitat, dar și cu leneveală, așa că nu am vizitat toate locurile pe care le pusesem pe listă.

Debrecen ne-a primit cu căldură (la propriu!) și multă liniște. Străzile au fost aproape pustii pe timp de zi, doar seara se mai anima atmosfera. Probabil datorită momentului ales, pentru că am vizitat orașul în perioada 12-14 august, când studenții, dar și localnicii sunt în vacanță. Turiștii bănuiesc că erau la Aquaticum Spa 🙂

Continue reading

24 de ore fierbinți la Transylvania 6 Days – Reghin

La finalul cursei de 24 de ore de alergare din Grecia, chiar înainte să mă duc la culcare, eram pe telefon în căutarea următorului concurs de acest fel. După ce am răsfoit DUV-ul în lung și-n lat, mi-a rămas în minte Transylvania 6 Days, un festival de alergare multi-day, dar care are și probă de 24 de ore.

Singurele mele rețineri erau legate de dată – 1 iulie, când bănuiam că va fi foarte cald și de traseu – doar 842 m, destul de puțin pentru gusturile mele (jumătate zgură – pe stadion și jumătate dale și asfalt – prin parcul de lângă). Avantajele majore erau locația convenabilă – Reghin, jud. Mureș și faptul că organizatorul, Adi Bonțiu, are experiență ca alergător în curse multi-day, deci cunoaște bine condițiile optime pentru un concurs ultra.

Nu mai știu când am luat decizia fermă de a participa, însă probabil a fost când mi-am dat seama că ar fi cazul să las deoparte scuzele și să mă pregătesc cât de bine pot pentru condițiile de concurs, indiferent care vor fi ele.

Continue reading

Subotica, comoara Art Nouveau bine ascunsă a Serbiei

Am sărbătorit în avans Ziua Art Nouveau, care e pe 10 iunie, cu o vizită în orașul Subotica, Serbia, o adevărată comoară prea puțin cunoscută.

Acum 2 ani, în 2021, eram în apropiere de Subotica, la Palić, o stațiune drăguță pe malul lacului cu același nume, cu multe case cochete și terase. Nu am reușit să ajung atunci în Subotica, dar nu știu cum am dat peste informația că are multe clădiri în stil Art Nouveau, așa că am pus-o pe lista cu locuri de vizitat. Avantajul principal: e relativ aproape de Timișoara și merge o vizită dus-întors într-o zi.

Anul acesta am pus planul în practică și am pornit sâmbătă de dimineață spre Subotica. Waze ne-a dus prin Ungaria, pe autostradă, dar a fost o alegere neinspirată, pentru că am stat o grămadă la vama dintre Ungaria și Serbia, atât la dus, cât și la întors. În fine, în rest drumul a mers bine, dar data viitoare e de încercat ruta directă, prin Serbia.

Unde e Subotica

Continue reading

Ultraalergare sub semnul cifrei 6 la S24H 2023

Și anul acesta am făcut dubla la S24H, adică organizare și alergare. Cu o seară înainte de cursă nici nu știam dacă o să iau startul, pentru că era posibil ca oboseala să-și spună cuvântul. Însă iată că a venit dimineața evenimentului și mi-am pus automat pantofii buni de alergare.

Spre deosebire de 2022, când am participat la ștafetă și am alergat 6 ore în schimbul al doilea, de după-amiază, acum am ales proba individuală de 6 ore, cu start la 8 dimineața, cu gândul că va fi mai răcoare un pic.

Foto: Alex Damian

A fost prima mea cursă oficială de 6 ore – toate rezultatele mele de până acum pe acest timp au fost split-uri la curse mai lungi. Așa că am zis să văd dacă pot îmbunătăți un pic cei 61-62 km pe care îi fac de obicei în 12 ore de alergare. Mi-am propus măcar un PB, iar ca distanță ideală, 65 km.

Mi-am făcut un plan clar cu nutriția și mi-am aliniat frumos gelurile pe masă, ca să nu stau să mă gândesc în timpul cursei ce să iau.

Continue reading

Terapie cu noroi și ploaie La Petrovaselo în vie (2023)

De multă vreme nu mai alergasem o cursă pe ploaie, dar iată că a venit și acest moment la Petrovaselo în vie, eveniment organizat de Alergotura și Petro Vaselo Winery.

Așa cum spune și numele, se aleargă prin via de la Petrovaselo, dar și prin pădurile din zonă, în trei probe: 5 km, 14 km și 28 km. E o zonă tare frumoasă și atmosfera e mereu animată la acest concurs, și asta nu doar de la vin.

Foto: Eduard Lukinich

În dimineața cursei am plecată de acasă deja însoțiți de picăturile de ploaie și eu eram cu mintea că e luna mai, deci n-are cum să fie frig. În consecință, mi-am luat tricou și pantaloni scurți, fără vreo bluză de alergare mai groasă. În ultimul moment am aruncat în bagaj o pelerină de ploaie.

Când am ajuns la locul faptei, adică Petrovaselo, mai că nu-mi venea să mă dau jos din mașină. Timpul s-a scurs rapid, așa că într-un final mi-am improvizat o bluză din pelerina de ploaie și m-am așezat tremurând la start. A fost o decizie înțeleaptă să îmi iau acest strat suplimentar, pentru că pe unele porțiuni a bătut foarte tare vântul și altfel mi-ar fi fost foarte frig (nu, nu mi-am luat pelerina de ploaie ca să nu mă ud, e inevitabil udatul dacă plouă; mi-am luat-o să-mi țină puțin cald). Știu că aspectul era un pic ciudățel, dar la alergare (și nu numai) pun confortul pe primul loc.

Am luat startul în proba de 28 km cam amorțită și adormită, știind că ne așteaptă o urcare prin vie – pe care unii o numesc “fals plat”, dar să trecem peste asta :))

Continue reading

30 km cu gândurile haihui la Honey Run 2023

Poteci, iarbă și pădure, asezonate cu un pic de asfalt. Mi-a plăcut traseul de la Honey Run, cursă de alergare cu startul în Lugoj, care ne-a purtat de-a lungul Timișului și prin zonele de lângă oraș. Nu am alergat după miere, numele vine de la compania Honeywell, care a susținut organizarea competiției 🙂

La proba de 30 km, unde am participat eu, traseul a fost de 15 km și l-am parcurs dus-întors. Partea bună la genul ăsta de traseu e că știi ce te așteaptă la întoarcere – mental, mi se pare mai ușor de digerat. Plus că ai ocazia să te încurajezi cu alergătorii de la alte probe și cu cei rapizi, care au întors deja.

De admirat priveliștea recunosc că n-am mai avut energie, doar am tras cu ochiul și urechea în jur și am auzit cântec de păsărele și șopârle strecurându-se printre frunze.

Continue reading

Cum a fost prima mea cursă de 24 de ore alergare… și plimbare (Serres Circuit Run, 2023)

Cel mai bine înveți din greșeli, așa se spune. Cel mai bine înveți din greșelile pe care le faci tu (nu din greșelile altora), am dedus eu în timp, în urma diferitelor experiențe pe la ultramaratoane. Cel mai bine înveți din greșelile pe care le faci tu, de mai multe ori,am completat acum, de curând, la prima mea cursă de 24 de ore de alergare. Dilema mea e… de câte ori trebuie să repeți o greșeală până când înveți din ea?

De prin 2020 voiam să sparg gheața și să particip la un concurs de 24 de ore, dar până a trecut pandemia, până s-au aliniat planetele, până etc. s-a făcut 2023.

Am căutat o cursă de 24 de ore pe Duv, acest Netflix al ultramaratoanelor. Mi-a atras atenția Serres Circuit Run (Grecia) din câteva motive: bucla are 3.047 m, fără diferență de nivel, startul la 8 dimineața, iar locația este una specială – circuitul de curse din Serres, cel mai mare din Balcani. Extra, ocazia de a revedea Grecia și de a mânca pește și fructe de mare (dar nu în timpul cursei).

Continue reading