S24H 2019. Toate zidurile

Toate zidurile de care nu m-am lovit până acum în alte curse mi s-au pus în cale la S24H 2019. Și mentale, și fizice.

M-am înscris pentru a treia oară la S24H și tot pentru a treia oară la proba de 12 ore, o cursă pe gustul meu, nici prea lungă, nici prea scurtă. E timp de alergat, socializat și mâncat, dar apoi poți dormi liniștit într-un pat confortabil, după ce ai stat aproape o oră sub apa fierbinte de la duș.

S24H Family

Mi-am propus să mă bucur de weekendul competiției ca o de mini-vacanță, căci pentru mine asta a ajuns să însemne Timișoara, mulțumită S24H: un loc de relaxare și reîncărcare de baterii, în ciuda efortului. Asta se datorează mai ales oamenilor speciali pe care cursa asta reușește să-i adune an de an pe malul Begăi, în Parcul Copiilor.

Am intrat în atmosfera magică încă de vineri, când am fost să-mi iau kitul și să stau la ședința tehnică & pasta party. Mi-a fost ușor să mă conectez cu oamenii de acolo, cu alergătorii și echipa, deși pe mine scrie mare “introvertit”. Eram trează de la 3:30 dimineața și totuși am avut energie toată ziua, până seara târziu, livrând și primind îmbrățișări. Ca să vezi ce face atmosfera ultra dintr-un om 🙂

Continue reading

Alergare de vară la Semimaratonul București 2019

În fiecare an, Semimaratonul București e un fel de sărbătoare locală pentru mine, un prilej de întâlnit cu mulți prieteni și cunoscuți într-ale alergării. Bonus, luăm în stăpânire străzile (mai) libere de mașini din capitală.

M-am refăcut bine după cursa de la Moieciu, deși am fost cam obosită și somnoroasă în săptămâna dintre cele două competiții. Oricum, la Semimaratonul București nu mi-am propus să scot vreun PB sau să trag tare, dar am zis nici să nu dorm pe mine. Dacă tot m-am înscris, hai să profit și să alerg mai repede decât la antrenamentele mele în stil de melc.

Îi bănuiesc pe organizatori că au pile la meteo, altfel nu-mi explic cum de toată săptămâna în București a fost frig și ploaie, iar duminică, ditamai soarele și multe grade în termometru, de m-am și bronzat.

Continue reading

EcoRun Moieciu 2019. Coborârile sunt mișto

Un câine lățos și negru mi se pune în cale, dar îl evit în ultima clipă și pășesc pe covorul de finiș, cu gura până la urechi când văd timpul reușit.

O infuzie serioasă de încredere – cu asta am plecat acasă de la EcoRun 2019. Am trăit atâtea emoții și mici victorii la cursa asta, că de-abia aștept următoarea alergare montană!

A fost pentru mine a treia participare la competiția de alergare atât de celebră de la Moieciu, care a sărbătorit anul acesta a zecea ediție. Cu toată că și-a schimbat numele – din EcoMarathon în Salomon EcoRun, atmosfera a rămas la fel de efervescentă.

Continue reading

Tu de ce te plângi?

Ți s-a întâmplat să auzi oameni care se plâng non-stop, de toate lucrurile posibile și imposibile? De trafic, șefi, prieteni, vacanțe, vreme (indiferent că e cald sau frig) etc.

Ah, stai, ești unul dintre ei? 😀

De ce se plâng oamenii?

cactusi-in-santorini

Pentru că e un mod de a ne conecta cu ceilalți, de a căuta alinare, de a ne elibera de o povară. De multe ori nu vrem soluții, ci doar să fim ascultați. În plus, lucrurile care ne nemulțumesc ne unesc adesea mai ușor decât pasiunile (vezi mobilizările masive când vine vorba de anumite probleme grave).

Acum, vreau să fie ceva clar: consider că nu e nimic rău în a te plânge! E bine că-ți externalizezi sentimentele, că reușești să spui și altora prin ce treci, că-ți lași emoțiile să iasă la suprafață.

Ce e nasol e că, adesea, după episodul ăsta de lamentări nu urmează nimic, nicio acțiune care să schimbe sau să îmbunătățească subiectul plângerii tale.

Treptat, făcând asta constant, lamentările ajung să se tranforme întru-un obicei. Așa că ajungi să găsești o problemă în orice soluție, cum se spune, în loc să fie invers. Iar asta lasă de obicei în urmă o senzație ca după o mahmureală și un gust amar.

Continue reading

Zăpadă numai bună de alergat la Brașov Marathon 2019

Pentru mine, combinația munte + zăpadă este minunată de admirat online, nu de trăit live. Servesc munte cu mare bucurie pe vreme bună, în special vara, în timp ce iarna zic „pas” la ture montane. Nu mă deranjează deloc să alerg la temperaturi sub zero, dar asta în parc, nu pe coclauri.

Așadar, ideea de a participa la un maraton montan pe zăpadă, la temperaturi cu minus, mi-a dat ceva emoții, dar am acceptat totuși provocarea Brașov Marathon 2019.

Surpriză! Cursa asta mi-a schimbat părerea despre alergatul la munte, pe zăpadă 🙂

Continue reading

Recomandări de cărți cu suspans și crime

În ultima perioadă am devorat multe pagini de romane, probabil din dorința de a compensa orele petrecute la laptop. Am preferat să citesc în loc să scriu pentru blog :), ca un fel de odihnă pentru creier, dar iată că a venit timpul să pun pe hârtia virtuală o parte dintre ultimele mele lecturi, poate vă inspiră.

Voi ce-ați mai citit interesant?


“Veghea” – Sarah Waters

Viața continuă chiar și pe timp de război. Oamenii luptă pentru mici bucăți de fericire chiar și când în jurul lor cad bombe și nu se știe niciodată dacă mai apuci să te întorci acasă. “Veghea” este o carte în care se întrepătrund viețile mai multor oameni și demonii lor, o carte despre secrete, despre cum poți să supraviețuiești în ciuda lipsurilor, cu moartea care pândește la fiecare pas. Relațiile dintre personaje sunt descrise cu candoare, cu grijă, deși situațiile prin care trec abundă în dramatism.

Continue reading

Orice pasiune are și părți neplăcute

Văd în jurul meu tot mai des tendința de a idealiza o pasiune, o profesie sau o carieră, ca și cum ar fi răspunsul perfect la orice. De parcă atunci când îți găsești „acel ceva” vei fi fericit tot timpul, iar în jurul tău vor pluti inimioare pufoase și roz.

Un pic de realitate:

Indiferent cât de pasionat ești de ceea ce faci, vor mai exista părți inconfortabile care te fac să te iei cu mâinile de păr. Da, îmi place să scriu, să lucrez pe cont propriu din confortul casei mele, dar și sunt și momente când mă lasă inspirația, nu reușesc să comunic cu un client sau simt nevoia de companie.

Continue reading

Brunch gustos la Avido Bistro

Sâmbetele încep de obicei pentru mine cu alergare. Îmi place să mă trezesc de dimineață, mai ales primăvara, când lumina e matinală, iar copacii înfloriți îmi dau și mai multă energie cu mirosul lor dulceag. Sunt avidă de aceste dimineți călduțe, parfumate, când îmi dau seama ce norocoasă sunt cu ce sunt acum.

La fel de mult entuziasm am și pentru prânzurile bune, într-o companie pe măsură. De data asta, a fost rândul unui local micuț și prietenos, al cărui meniu promitea o experiență culinară savuroasă: Avido Bistro.

Urmărisem bunătățile Avido doar online, așa că acum m-am bucurat să le am în fața mea, la dispoziția papilelor gustative. Am împărțit bucate bune și povești cu două ladies minunate și am putut să admir și alte feluri din meniu: platoul generos de mic dejun și sandvișurile calde cu bacon, brânză, salată și muguri de pin.

Continue reading

Ultramaraton Belgrad: 12 ore de alergare, 120 km. Calm

Mai sunt 13 minute până când se încheie cele 12 ore de alergare de la Belgrad. Le văd marcate cu roșu pe cronometrul de la poarta de start și-mi zic în gând că se poate. Am tot timpul din lume să parcurg încă o dată bucla de 2 km și să ajung la 120 km alergați, o distanță rotundă și frumoasă.

belgrad ultramaraton 2019
Foto: Mića Ignjatović

Ultramaratonul de la Belgrad are numele oficial Maraton Maratona / Marathon of Marathons și se desfășoară pe aleile peninsulei Ada Ciganlija. Am descoperit cursa din întâmplare (sau poate nu) prin iarnă și mi-a încolțit în minte gândul participării la proba de 12 ore. Încet-încet, am pus la cale un weekend prelungit în capitala Serbiei la început de martie, încurajată de faptul că mai fusesem aici acum câțiva ani într-o vacanță și mă impresionase locația asta plină de verdeață.

Înainte de cursă

Am ajuns la Belgrad joi noapte, cu gândul să am timp de odihnă până la alergare. Vineri a fost relaxare toată ziua, iar pe seară am mers să iau kit-ul și să mai aflu detalii despre cursă. Pentru curioși, kitul a constat în tricou și numărul de concurs.

Continue reading

4 obiective inedite de vizitat în vacanțele urbane

Dacă mergi în vacanță într-un oraș mare, probabil că ai deja o listă cu obiective turistice de văzut, mai mult sau mai puțin celebre. Îți propun în cele ce urmează 4 tipuri de locuri inedite pe care le găsești în orașe mai mari și pe care poate nu le-ai lua în calcul la prima vedere. Însă eu cred că merită puțină atenție, s-ar putea să ai surprize plăcute.

O grădină botanică

Pe lângă parcuri, grădinile botanice sunt locuri ideale pentru relaxare și conexiune cu natura, mai ales dacă orașul respectiv nu are multe spații verzi răspândite pe suprafața sa. Am vizitat destule grădini botanice în vacanțe și de fiecare dată m-am simțit bine acolo, atmosfera e mai calmă decât în parcuri. Poți să te plimbi în voie, să iei o gustare, să admiri priveliștea sau să descoperi plante neobișnuite.

Preferata mea a fost Grădina suspendată a Universității din Varșovia, o bijuterie care îmbină vegetația cu suprafețe moderne de sticlă și metal. Cireașa de pe tort a fost panorama vizibilă de aici, cu clădirile mai înalte conturându-se la orizont. Să mai zic că intrarea a fost gratuită?

Aici găsești articolele în care am povestit despre grădinile botanice văzute în vacanțe/ excursii.

Un cartier rezidențial

Continue reading