Se poate o vară fără să ajungi la MARe?
Pentru că nu mă dau în vânt după stat în soare la plajă, am mers la MARe în București, adică la Muzeul de Artă Recentă.
Aflat la câteva minute de Casa Ceaușescu, aproape de stația de metrou Aviatorilor, MARe e ușor de reperat pe Bulevardul Primăverii. Se află într-o clădire modernă, neagră, cu forme limpezi și sticlă la parter. Are și un mic spațiu verde în față, foarte cochet.
Experiența mea
De cum îi treci pragul îți dai seama că nu e un muzeu obișnuit de artă. Am început explorarea de la subsol, unde se auzeau niște zgomote ciudate, ca un fel de incantații. Pe lângă tablourile în format obișnuit, pe un monitor se derula un… spălat de rufe, cu sunete ASMR-like 😀
Muzeul are mai multe niveluri, iar la fiecare am găsit cotloane înguste ce se cer explorate. Un fel de “De-a v-ați ascunselea” cu arta, un joc plăcut, pentru mine. Sunt și monitoare, instalații și obiecte de tot felul (un șir de ambalaje aranjate într-o vitrină, de exemplu).
La fiecare nivel există locuri de stat jos. În caz că te ia amețeala de la ce vezi.
Prima senzație pe care am avut-o în MARe a fost: „Ok… ce-i cu ciudățeniile astea??” Unele tablouri mi s-au părut fără sens, altele greu de privit, șocante, dureroase sau de-a dreptul amuzante. Însă cu siguranță nu m-au lăsat indiferentă.
De fapt, oare nu ăsta e rolul artei?
Să intrige, să tulbure apele, să trezească un “ceva” în tine. Indiferent că e revoltă, consternare, uimire, fascinație absolută sau simpla admirație. Și piesele de la Muzeul de Artă Recentă fac asta cu succes.
Ați auzit știrea aia mai veche, cu niște ochelari lăsați pe podea într-un muzeu, pe care toți vizitatorii s-au înghesuit să-i fotografieze? Am avut și eu momente de genul ăsta la MARe. “Ia uite ce chestie… Aaa, stai, că de fapt e hidrantul!”
Poate că arta e în ochii celui care privește. Poate că doar reflectă ceea ce e fiecare dintre noi. Poate că, până la urmă, orice poate fi artă, dacă se află în locul potrivit. Cum ar fi un muzeu.
La ultimul nivel sunt expuse tablouri mai… hai să le zicem cuminți. Expoziția se numește “Fete de vis” și prezintă portrete feminine în diferite ipostaze, pictate inclusiv de nume grele ca Tonitza, Aman sau Pallady. Din păcate, ușa de la terasă nu a vrut să se deschidă, deși fetele de la muzeu au tot încercat, așa că panorama se pare că o voi admira la o dată viitoare.
Dacă îl vizitați pe timp de vară, un mic sfat, în caz că sunteți mai friguroși: luați-vă un pulover, pentru că este extrem de frig. Înțeleg că e vară și e plăcut să fie răcoare în interior, dar aerul condiționat era, pentru mine, exagerat de puternic.
Nu mă așteptam ca la un muzeu așa modern să fie persoane care să supravegheze fiecare mișcare a vizitatorilor, poate-poate prind pe cineva maltratând exponatele. Sau persoanele respective or fi fost parte din expoziția inedită a muzeului? 😀
Concluziile mele
Pentru mine, MARe a fost ca o băutură tare, băută dintr-o suflare, care m-a dezmorțit pe nesimțite.
Când am intrat, eram adormită și mă gândeam că poate nu e cel mai bun moment să vizitez un muzeu. Însă m-am dezmeticit repede, m-am simțit încurajată să-mi las mintea liberă să facă noi asocieri și asta m-a trezit.
În plus, nu m-aș fi gândit că în perioada ante-1989 exista artă atât de îndrăzneață, colorată și care să reprezinte orice altceva în afară de „oamenii muncii”.
Muzeul are dimensiunea potrivită cât să te bucuri de o porție de artă, dar fără să te întrebi plictisit “Oare mai e mult?”
Dacă MARe ar fi un fel de mâncare, ar fi iute și revoltător prin combinația de ingrediente. Nu ar pica bine oricui, asta e clar. Intuiesc că unii ar face indigestie. Pe mine m-a energizat vizita asta, m-a pus pe gânduri cu privire la creativitate, la cât de instabile și tulburi sunt granițele esteticului.
E binevenit faptul că muzeul are un mic magazin cu suveniruri originale, dar și o cafenea cu terasă exterioară, unde poți „digera” ceea ce tocmai ai văzut.
Despre MARe // Muzeul de Artă Recentă
Biletul pentru adulți costă 15 lei.
Poți face fotografii, dar fără bliț.
Este un muzeu privat, deschis la final de 2018, care oferă o perspectivă originală asupra artei românești începând din anii ‘60 și după 1989. Coincidență sau nu, construcția originală a fost reședința temporară a Anei Pauker.
“Colecția MARe cuprinde peste 550 de lucrări realizate de artiști români: pictură, sculptură, instalație, fotografie, obiect, colaje, artă conceptuală și video.
MARe abordează teme contrastante ale artei românești, reconsiderând critic subiecte precum progresul și regresivitatea, estetismul, utopia și distopia, construcția și disoluția, dizidența, credința și blasfemia, tradiția și inovația.”
- Adresă: Bulevardul Primăverii 15, Sector 1, București.
- Program zilnic: 11:00 – 19:00 (Marți închis)
- Detalii despre bilete și tururi ghidate: www.mare.ro/bilete
Pe mine nu m-a impresionat prea tare Muzeul de Artă Recentă și n-am stat prea mult pe gânduri cu oare ce a vrut autorul să transmită în această lucrare 🙂
Eu am mers cu o prietenă și la unele lucrări ne-am dat cu presupusul, a fost fun. Oricum, la unele tablouri cred că doar autorul știe ce a vrut să transmită :))
neputind sa ajung la muzeu de aici de unde locuiesc, pe mine ma impresioneaza felul tau de a scrie si de a descrie. E asa de pozitiv, de colorat, de optimist ! Chiar si lucrurile care nu-ti plac nu le descrii negativ.
Usii care nu se deschide nu-i dai un picior, tu mai vi o data.
Esti o grozava !!!!!
Dan
Mulțumesc! Încerc 🙂