Author Archives: Andra :)

Ghid subiectiv de explorat Timișoara – ce să vizitezi în Capitala Europeană a Culturii 2023 (PDF gratuit)

Ce e de văzut în Timișoara? Ce locuri sunt de vizitat în Capitala Europeană a Culturii 2023? Merită să vii în Timișoara?

Am creat un Ghid despre Timișoara în care am dat răspunsul la primele două întrebări, din perspectiva mea. La cea de-a treia întrebare rămâne să își răspundă fiecare 🙂

Concret, am strâns într-un material colorat locuri din Timișoara care mie mi se par faine, grupate pe cartierele istorice. Am mai pus în ghid recomandări de restaurante, picturi murale, librării, galerii de artă, muzee, curse de alergare, info utile și un gând de final – “Încă în renovare?!” Și, bineînțeles, foarte multe fotografii.

Click pe foto pentru a descărca ghidul

De ce un ghid subiectiv?

Pentru că sunt recomandările mele, în legătură directă cu ce-mi place și mă pasionează pe mine (de aici capitolul cu alergarea și atenția la detaliile clădirilor). Sunt conștientă că apar mereu proiecte și locuri noi, așa că acest ghid nu are pretenția să fie complet.

Continue reading

Înviorarea de primăvară la SportGuru Timișoara 21K 2023

M-am așezat la linia de start a cursei Timișoara 21K fără așteptări, dar încurajată de vremea perfectă, cu soare și răcoare. De mult nu mai văzusem atâția alergători la un loc și a fost tare bine să fac o băiță de entuziasm și energie.

Din Piața Unirii, locul startului, am pornit pe străzile din centru, pe un traseu de 10,6 km, pe care la semimaraton l-am parcurs de 2 ori.

Primii km i-am alergat cu lacrimi în ochi… de la vânt :)) Am pornit destul de tare pentru cum alerg eu de obicei, dar până la urmă asta e fain la concursuri, că sunt și alți oameni în jur care mă motivează. Știam că o să încetinesc la un moment dat, așa că m-am gândit doar să amân cât mai mult momentul. Mi-am zis că sunt doar 21km și benzină e suficientă (un flask cu apă și un gel).

Continue reading

Texturi și forme surprinzătoare la Jecza Gallery – Timișoara

Când am căutat pe Google Maps Jecza Gallery,am aflat cu surprindere că nu e prin centru, ci într-o zonă destul de rezidențială, aproape de marginea Timișoarei. Văzusem că au tururi ghidate ale mai multor expoziții pe care le găzduiesc, așa că am rezervat online un tur și m-am prezentat cu multă curiozitate la misterioasa galerie.

A fost ușor s-o descopăr în spatele Parcului Triade. Peretele de la intrare este pictat super-fain, iar în apropiere sunt și niște instalații interesante, una dintre ele implicând cauciucuri presate.

Pentru că am fost singura persoană înscrisă la tur la acea oră, am avut parte de un tur ghidat privat 🙂 Tururile se organizează săptămânal și sunt gratuite. O să zic de pe-acum că mi-a plăcut foarte mult ghidul, faptul că a povestit pe înțelesul meu despre lucrările din galerie și contextul lor, fără cuvinte pretențioase și prețioase, cum mai citesc prin unele descrieri.

Galeria este foarte frumos amenajată, cu linii simple și lumini care pun în valoare arta expusă.

Am început cu expoziția “Texturile memoriei. Cinci decenii de creație”, care cuprinde lucrări de Ritzi Jacobi & Peter Jacobi, un cuplu de artiști care au creat împreună, iar ulterior separat, după ce drumurile lor s-au despărțit deopotrivă în artă și în viață.

Continue reading

Ce am văzut într-o sâmbătă liniștită în Veszprem (Ungaria)

M-am bucurat să vizitez Veszprem, Capitală Europeană a Culturii anul acesta, ca și Timișoara. Veszprem se află în Ungaria, aproape de lacul Balaton și de Budapesta, la vreo 4 ore și jumătate de mers cu mașina de Timișoara.

Este unul dintre cele mai vechi orașe din Ungaria, castelul fiind construit în secolele X-XI. Timp de sute de ani, reginele Ungariei au fost încoronate de episcopul de aici, motiv pentru care Veszprem este supranumit și „Orașul Reginelor”. Castelul din Veszprem a fost și reședința Gizellei, soția regelui Ștefan I.

Încă de vineri seara, când am ajuns în centru, am fost întâmpinați de o instalație luminoasă ciudată, sub formă de… zombi (?). Am aflat a doua zi ce era, de fapt.

Am luat cazare chiar în centru, într-o clădire cu scări de lemn și o cameră mobilată clasic-tradițional, dar foarte confortabilă. A fost o alegere inspirată, pentru că am avut totul la îndemână și n-a fost nevoie să ne deplasăm cu mașina (parcarea a fost gratuită, la cazare).

Primele impresii

Sâmbăta a început lent, iar pe la 11 am scos nasul afară la soare. După brunch, am pornit la admirat clădiri, străduțe și detalii urbane. Era liniște și aproape pustiu pe străzi, doar câțiva oameni cu câini ieșiseră la plimbare.

Am remarcat asfaltul nou turnat și trotuarele pietruite recent, semn că se fac îmbunătățiri la infrastructura orașului. Câteva clădiri cu arhitectură în stil secession m-au făcut să scot imediat telefonul să fac poze. Am zărit apoi tot felul de cotloane și străduțe înguste, care parcă se cereau explorate.

Continue reading

Ultra Grande Amore și un podium neașteptat

Ultra Grande Amore nu a avut loc în Italia, după cum sugerează numele, ci pe malul lacului Balaton din Ungaria, într-o stațiune turistică foarte drăguță – Balatonfüred.

Dorința de a participa la cursa de alergare de 50 km a fost activată de o “coincidență”: Balatonfured este aproape de Veszprém, oraș care anul acesta este Capitală Europeană a Culturii, la fel ca Timișoara. Așa că am zis să facem un mix de weekend cu plimbare, relaxare și alergare, care s-a dovedit a fi o alegere inspirată. Despre Veszprém o să povestesc într-un alt articol.

Pe lângă cursa de 50 km, la eveniment au fost și alte probe (7, 14 și 21 km, unele cu opțiuni de echipă de 2 persoane), reunite sub numele de Szerelmes Füred futóverseny, adică ceva ce implică alergare, îndrăgostire și baie (“baie” cu sensul de stațiune balneară :D). Iubirea e în contextul Zilei Îndrăgostiților din 14 februarie, cursa având loc duminică, pe 12.

Continue reading

„Antreuri” artistice la Timișoara – Capitala Europeană a Culturii 2023

Sunt încântată că am început anul în forță la capitolul “evenimente în Timișoara”. Astfel de ieșiri mi-au lipsit mult în ultimii ani, când m-am mobilizat mai greu să merg în diferite locuri, cu excepția concursurilor de alergare. Însă în 2023 mi-am propus să înving lenea de seară sau lenea de weekend (după caz) și să mă las încurajată de titlul Capitala Europeană a Culturii.

Am fost deja la câteva evenimente faine, iar partea bună e că majoritatea vor mai putea fi savurate în viitorul apropiat.

Harta secretă: Cafeină pe Bega & Timpuri noi. O mică revoluție

“Harta secretă” cuprinde o serie de mini-documentare cu oameni și povești mai puțin cunoscute, dar foarte savuroase, care și-au pus amprenta asupra Timișoarei. Proiectul este realizat de Casa de Cultură a Municipiului Timișoara și Universitatea de Vest din Timișoara, în frunte cu scriitoarea Adriana Babeți.

Continue reading

Locuri cu artă urbană în Timișoara

De când locuiesc în (apropiere de) Timișoara, tot descopăr cu uimire ziduri împodobite cu desene colorate, picturi murale complexe sau schițe simple.

Arta urbană e destul de prezentă pe străzile orașului, iar în articolul de azi mi-am propus să fac o listă cu locuri unde o puteți admira. Am ales locațiile unde se află grupate mai multe astfel de mostre de artă urbană sau unde desenele mi s-au părut mie mai reușite.

Pe lângă acestea, mai sunt numeroase alte picturi murale care așteaptă să fie admirate, așa că spor la explorat!

Artă urbană în Complexul Studențesc

Am descoperit acest “cuib” de artă urbană pe Instagram și bineînțeles că mi-am dorit să-l admir cu ochii mei, pe viu. Picturile sunt realizate pe clădiri din Complexul studențesc (un fel de “Regie” a Timișoarei), de o parte și de alta a str. Cluj, în zona spre pasajul Michelangelo.

Continue reading

Impresii despre Novi Sad (Serbia), din zile de iarnă cu soare și sărbătoare

Anul ăsta îmi doresc să fac mai multe ieșiri în weekenduri, așa că am început din prima săptămână a lunii ianuarie – coincidență sau nu, de ziua mea. Primul gând a fost Budapesta, care e relativ aproape, dar mi-am zis totuși că ar fi mai fain să mergem într-un loc nou, așa că am ales Novi Sad.

Știam despre acest orășel din Serbia că în 2022 a fost Capitală Europeană a Culturii și, cel mai important, că e foarte aproape de noi, adică la vreo 2 ore jumate de mers cu mașina de Timișoara. Cam atât. Astea au fost criteriile.

Cu vreo 4 zile înainte am rezervat cazarea, care s-a dovedit a fi surprinzător de ieftină (55 euro/ 2 nopți/ 2 adulți), într-o locație centrală. Bineînțeles, nu se putea să nu caut niște restaurante și cafenele drăguțe, iar investigația mea în domeniul culinar mi-a oferit o revelație: pe 7 ianuarie, sârbii, majoritatea ortodocși de rit vechi, sărbătoresc Crăciunul. “Super, asta înseamnă că totul va fi închis și vom ajunge într-un oraș pustiu și nu vom avea unde să mâncăm…” Însă pentru că nu am mai avut chef de schimbări și alte căutări, am zis că mergem așa, fie ce-o fi.

Continue reading

12 noiembrie, 12 ore și 121 km alergați în Zagreb, Croația

De ce să mă descalificați?! Am luat-o la fiecare tură pe altă alee pentru că n-am știut pe unde e traseul, dar de alergat, am alergat…” Din fericire, a fost doar un vis. Un coșmar, mai degrabă, înaintea cursei de 12 ore de alergare din Zagreb, care a avut traseul simplu și clar marcat.

După ultramaratonul de la Belgrad din primăvară, m-am gândit să mai alerg spre finalul anului o altă cursă de 12 ore, însă apoi m-am luat cu altele – să fac PB la maraton – și aproape am abandonat ideea. Totuși, văzusem pe DUV că în noiembrie va fi Campionat Național de 12 ore în Croația, unde se anunța și o cursă Open, adică pentru sportivii nelegitimați sau din alte țări. M-am gândit și răzgândit de multe ori, sub pretexte că: e drum lung până în Zagreb, e noiembrie, deci probabil va ploua, nu am suficiente alergări lungi etc.

Continue reading

Soare, frunze și cursa perfectă – AlerGând la Pădure 23 km

Când am fost la Reșița în iarnă spuneam că mi-ar plăcea să particip la AlerGând la Pădure și iată că așa am făcut 🙂 M-am înscris la proba de semimaraton, în acest caz 23 km cu 1100 m diferență de nivel, să-mi mai clătesc picioarele după atâtea maratoane pe asfalt. A fost a treia mea cursă de trail pe anul ăsta și am prins o zi bună, din toate punctele de vedere.

Foto: Razvan Ciuvelic

Era întuneric când am plecat din Timișoara spre Reșița, locul startului și am ajuns destul de devreme cât să nu ne grăbim. Easy like Sunday morning, nu?

Prima impresie plăcută a fost kitul, cu tricou fain și multe bunătăți în el. Unul dintre cele mai consistente kituri pe care le-am primit.

După ce noaptea anterioară fusese o atmosferă de Halloween, cu ceață și toate cele, ziua cursei a fost blândă cu noi (am înțeles că la fiecare ediție a fost așa). Deja era soare și călduț înainte de start, așa că mi-am dat jos un strat de haine și am rămas doar într-o bluză cu mânecă lungă. Tricoul ar fi fost mai potrivit, aveam să aflu pe traseu.

Continue reading