Alimentele – adevăr şi impostură – Laurent Chevallier

„Alimentaţia noastră s-a transformat în ultimii patruzeci de ani mai mult decât în douăzeci de secole, din cauza adaosului unei cantităţi halucinante de compuşi chimici – arome, coloranţi, conservanţi, emulgatori, gelifianţi, texturanţi, potenţiatori de gust, agenţi de glasare, gaze propulsoare, îndulcitori, etc. – şi a utilizării în agricultură a numeroase substanţe chimice.

Această situaţie ne-a transformat profund percepţia asupra alimentelor. Creierul nostru analizează cu dificultate toate aceste substanţe şi nu găseşte un răspuns adecvat, de unde rezultă multiplele tulburări ale comportamentului alimentar”.

alimentele, adevar si imposturaMiza acestei cărţi o reprezintă prezentarea pericolelor pe care le implică aditivii şi coloranţii alimentari, autorul propunând soluţii practice pentru a interpreta corect etichetele produselor şi a opta pentru alimentele adecvate organismului nostru. Cele mai multe reglementări menţionate fac referire la legislaţia franceză, la fel şi unele studii citate, însă cred că informaţiile expuse de Laurent Chevallier, medic nutriţionist francez, îşi găsesc utilitatea şi pentru restul europenilor, şi nu numai.

Redau pe scurt câteva informaţii folositoare în alegerea alimentelor:

Arome

– menţiunea „aromă” prezentă pe o etichetă arată faptul că este vorba despre aroma provenită din sinteza chimică

aromele „naturale” sunt obţinute astăzi, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, prin procedee care utilizează fie microorganisme, fie diverse surse vegetale, iniţial naturale, dar care au fost obţinute prin diferite procedee chimice sofisticate.

–  în cazul unei carenţe sau al unui aport deficitar de vitamine sau minerale instinctiv, ar trebui să ne orientăm instinctiv către anumite tipuri de alimente. Această capacitate a organismului uman de a-şi urma instinctul alimentar este ghidată de gust, perturbat însă de aromele artificiale

Edulcoranţi

edulcoranţii (aditivi alimentari substituenţi ai zahărului) sporesc apetitul pentru zahăr, iar controlul foamei este perturbat. Sunt preferaţi de fabricanţii din domeniul agroalimentar deoarece costă mai puţin decât zahărul

– promisiunea „fără adaos de zahăr” valorizează produsul la nivel de marketing, la fel şi menţiunea 0% zahăr, amăgindu-i pe consumatori că este un aliment mai sănătos. De fapt, menţiunea „fără adaos de zahăr” este deseori asociată cu prezenţa edulcoranţilor, de tipul aspartamului sau a acesulfamului K (pe principiul „scoatem zahărul, dar băgăm alte prostii în loc”)

Aditivi

– un aditiv alimentar este o substanţă adăugată în aliment, având ca scop îmbunătăţirea conservării, texturii, dar şi culorii acestuia.

– nu cumpăraţi produse care conţin mai mult de trei aditivi, în special pentru că interacţiunile dintre aditivi nu sunt cunoscute

„fără conservanţi” nu înseamnă „fără aditivi”, produsul respectiv putând conţine antioxidanţi care sunt şi ei tot conservanţi, dar nu în sensul regulamentar al termenului, şi de asemenea coloranţi sau alţi aditivi, care prezintă o potenţială nocivitate.

Ambalaje

– multă lume ignoră potenţiala nocivitate a ambalajelor din material plastic pentru împachetarea produselor alimentare. Elementele conţinute de plastic migează în alimente, iar consecinţele pentru sănătate, deloc inofensive, sunt încă insuficient evaluate.

– cum să limităm impactul ambalajelor din plastic:

  • evitaţi să consumaţi produse alimentare păstrate vreme îndelungată în ambalaje din plastic.
  • nu cumpăraţi produse ambalate în material plastic înţesat cu menţiuni tipărite cu cerneală, menită să stimuleze actul cumpărării.
  • evitaţi produsele excesiv ambalate şi ambalajele din material plastic prea groase
  • limitaţi consumul produselor alimentare păstrate în cutii de conserve.
  • ambalajele din material plastic nu ar trebui rezervate decât produselor ultraproaspete şi rapid perisabile. Întrucât durata de păstrare a acestora în ambalaje este redusă, riscul s-ar limita de facto.

Sare

– potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, cantitatea de sare recomandată pentru consum este de 5-6 g pe zi

– dincolo de sarea pe care o adăugăm în mâncare, multe produse cumpărate au deja cantităţi mari de sare, ceea ce creşte doza de sare ingerată zilnic. Chipsurile, cărnurile afumate, mezelurile, pasta de tomate şi supele preparate industrial conţin foarte multă sare şi nu ar trebui consumate în exces.

– pe unele etichete este trecută cantitatea de sodiu şi nu cea de sare. 1 g de sodiu = 2,5 g de sare

– nu consumaţi mâncăruri preparate ce au mai mult de 1 g de sare la 100 g de alimente.

Greutatea „normală”

„greutate normală” este un concept relativ

– pe plan ştiinţific a fost definit un indice de masă corporală (IMC) care corespunde cu greutatea exprimată în kilograme împărţită la pătratul înălţimii. IMC prezintă avantajul de a lua în calcul corpolenţa ţinând cont de înălţime, spre deosebire de simpla greutate care nu oferă decât o informare parţială. Cu toate acestea, IMC are şi limite, neţinând seama de nivelul de masă musculară şi de cel de masă grasă

IMC:
sub 18,5 risc de subnutriţie
18,5 – 25 greutate normală
25 – 30 surplus de greutate
30 – 40 obezitate
peste 40 obezitate morbidă

– la acest indicator a fost adăugat recent altul: măsura perimetrului abdominal. O circumferinţă abdominală de peste 102 cm la bărbaţi şi peste 88 cm la femei indică prezenţa unor factori de risc cardiovascular major.

Obezitate

– explozia cazurilor de obezitate din SUA poate fi corelată cu cea a consumului de băuturi acidulate. Există un paralelism între creşterea obezităţii începând din anii 1980 şi introducerea unui nou tip de zahăr în băuturi, obţinut din hidroliza amidonului din cereale: High Fructose Corn Syrup, adică sirop de fructoză sau de glucoză (nu trebuie confundat cu fructoza din fructele proaspete)

Influenţa fumatului asupra gusturilor

– tutunul modifică gustul alimentelor şi transformă – de o manieră reversibilă, din fericire – papilele gustative

– fumătorul are tendinţa să fie mai atras de alimentele prăjite, de carne, de produse sărate şi puternic condimentate şi de băuturile alcoolizate. În schimb, este un foarte modest consumator de fructe şi legume, probabil pentru că pragul de diferenţiere a aromelor gustative naturale este scăzut.

– toate acestea antrenează dezechilibre sau stări de oboseală compensate parţial de stimularea produsă de tabac, căreia i se asociază în general consumul multor cafele.

Şi încă ceva…

– îmbogăţirea unui produs alimentar cu minerale are doar un impact foarte moderat, pentru că asimilarea este ipotetică. De exemplu, adaosul de fier din cerealele de la micul dejun reprezintă doar un argument publicitar, doza asimilată fiind foarte slabă.

2 thoughts on “Alimentele – adevăr şi impostură – Laurent Chevallier

    1. Andra :) Post author

      Îţi recomand cartea, cuprinde informaţii foarte practice 🙂 În articol ăsta m-am rezumat doar la câteva chestii care mi s-ar părut mai interesante.

      Reply

Leave a Reply to Ghindaa Cancel reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.