Nu doar primăvara se numără zâmbetele, desigur, dar titlul ăsta mi-a venit în minte şi găsesc că-i foarte potrivit 😛
O să-ncep cu mini-vacanţa de 1 Mai, pe care am petrecut-o în şi pe lângă Bucureşti, călare pe bicicletă, prin parcuri şi pe străzi. „Outdoor” a fost cuvântul de bază în weekendul ăsta prelungit. Am şi un podium: pe 3, bedminton în Herăstrău, pe 2 – limonadă homemade cu mentă, iar locul 1 – plimbarea cu bicicleta la Corbeanca. Poze cu primele două n-am, în schimb am surprins câteva cadre din escapada pe două roţi.
Sâmbătă vremea a ţinut cu noi, aşa că am pornit pe bicicletă spre Corbeanca. Din fericire, traficul a fost destul de lejer, atât în Bucureşti cât şi pe şoseaua din-afara oraşului, iar câinii se pare că au fost şi ei în repaus, pentru că au stat cuminţi pe marginea drumului fără să latre la roţi 😀 Am pedalat cu entuziasm prin soare şi vânt, pe lângă câmpurile galbene de rapiţă (am observat pe Facebook că toată lumea are poze cu şi în rapiţă :P) unde am făcut pauze de fotografii şi de gustare.
La Corbeanca nu m-am sincronizat cu Tea, din păcate, dar m-am mulţumit cu o plimbare pe străduţele liniştite şi pe malul lacului. Aici mă aşteptam să văd case mai dichisite nu doar vile… mari. Ce-i drept, Corbeanca e o comună destul de îngrijită, cu mini-brăduţi în faţa caselor de la şosea, însă destul de cuminte per ansamblu, fără se se remarce prin construcţii impresionante ca arhitectură. În schimb, mi-a plăcut că grădinile şi spaţiile dintre case sunt largi, cu iarbă înaltă şi verde (noroc cu ploaia :D). Umbreluţele rustice de pe malul apei, străjuind micile pontoane de lemn, au fost şi ele pe placul meu.
În Bucureşti am numărat kilometri făcuţi în ziua respectivă: aproape 60, adică un record pentru mine 🙂
Am sărbătorit cu o cină la restaurantul Mongol, unde pe ritmuri de melodii în toate limbile am mâncat pentru prima dată cu beţişoare chinezeşti 😀 Au un concept interesant: îţi iei bolul, te plimbi pe la bufetul cu bunătăţi crude, îl umpli cu ce vrei şi cât vrei, dai la preparat ingredientele alături de un sos şi apoi aştepţi cuminte să-ţi mâncarea vină la masă.
Am bifat, deci, un weekend pe cinste, ca antrenament la vacanţa de săptămâna viitoare 😀
Alte zâmbete de primăvară, mai vechi şi mai noi:
De Paşte, iepuraşul Eubio mi-a făcut o surpriză şi mi-a trimis un coş cu delicii cosmetice: uleiuri şi unturi numai bune de întins pe… piele 😀
O seară prelungită la Copac, cu poveşti, bere şi fete dragi
Floricica de acasă, care priveşte pe geam la pomii înalţi
Un desert savurat în timp ce afară ploua cu găleata
Cadoul parfumat din cutia poştală, cu ceaiuri, scrisoare şi alte mici lucruşoare împachetate cu griijă, din suflet
Gand la gand, tocmai dadeam publish la postarea cu Rawcoco :)) http://teaslabeste.wordpress.com/2014/05/09/review-rawcoco-cofetaria-raw-din-floreasca/
Kisses, darling! Duminica sunt la gradina, ahem-ahem! 😀
O să scriu şi eu curând despre ieşirea noastră delicioasă 🙂 După ce termin de povestit despre vacanţă 😀
Ce primavara frumoasa! 😀 Si eu sunt multumita de cum au decurs lunile primavaratice, iar asta deoarece ne-am plimbat mai mult ca niciodata. Chiar si maine am vrea sa revizitam un oras ciocolatos din Belgia, dar mai intai sa vedem daca tine vremea cu noi, caci de o saptamana a plouat intruna. (bine, asta inseamna ca o luna, dupa ploaia asta, n-o sa o mai vedem pe aici 😛 )
N-am stiut ca sunt atatea locuri frumoase prin jurul Bucurestiului… Of, atatea locuri, atat de putin timp..
Eu zic că oraşele ciocolătoase au potenţial chiar şi pe ploaie 😀 Şi nu numai ele.
Sunt multe locuri frumoase, da, acum încep şi eu să le descopăr.
Plimbare plăcută şi dulce! 🙂
Un weekend pe cinste! Felicitari! Eu nu am iesit din Bucuresti, dar sambata am stat toata ziua afara, cu nepotelul si cu prietenul meu. Cum ei doi erau pe bicicleta, eu am alergat bine dupa ei. Asta dupa propria-mi repriza de alergare…
Dublă alergare, deci! Frumos 🙂
Pingback: Jurnal de cursă: cum a fost la Wings for Life 2015 – Bucureşti | Zâmbet şi sănătate