Ce să vizitezi în Palermo și împrejurimi. Ziua 4 – Monte Pellegrino, Santuario di Santa Rosalia, via della Liberta

După urcarea din Cefalu, pe La Rocca, iată că a venit vremea să cuceresc o nouă înălțime siciliană 🙂 De data asta, una mai aproape de Palermo; se numește Monte Pellegrino și este scăldată de cactuși, vegetație sălbatică și soare cât cuprinde.

vedere de pe monte pellegrino palermo

Cireașa de pe tort munte este Santuario di Santa Rosalia, un sanctuar cocoțat pe stâncă, ridicat în 1624 în cinstea Sfintei Rosalia, protectoarea orașului. În septembrie, pelerinii urcă pe drumul pietruit până la biserică (unii în picioarele goale), iar pe acest drum am mers și eu acum. Însă încălțată 😛

Cum ajungi pe jos la Santuario di Santa Rosalia

Pentru că mi-am dorit să mai explorez străzile din Palermo, am pornit pe jos din centru (cam de la Teatro Massimo) și am luat-o pe via della Libertà, una dintre cele mai frumoase artere din oraș, după părerea mea. Clădirile de aici sunt dichisite și îngrijite, nu prea au de-a face cu întunecatele cotloane din zona mai centrală. 

Practic, am străbătut frumoasa via della Libertà, iar apoi am făcut dreapta pe Via Generale Antonino di Giorgio, după care am mers drept înainte. De la un punct, peisajul urban este cam obositor și haotic, sunt multe mașini, dar se poate merge pe marginea drumului.

După vreo oră și ceva am ajuns la intersecția Largo Antonio Sellerio, unde am reperat imediat poarta de acces la drumul spre sanctuar. Din ce am văzut pe Google Maps, mai există un drum care ajunge din centru la intersecția cu pricina, pe malul mării, însă nu am fost pe-acolo deci nu știu cât de friendly e pentru pietoni.

Revenind. Am început urcarea pe poteca pietruită care duce la biserică și m-a surprins plăcut că este bine amenajată și marcată din loc în loc cu săgeți din lemn – Itinerarium Rosariae. Pe traseu am întâlnit și alte persoane care se duceau sau se întorceau de la sanctuar, deci m-am simțit în siguranță parcurgând acest drum.

sanctuario di santa rosalia Itinerarium Rosaria

De pe prima porțiune a traseului se văd tare fain marea, portul și orașul, printre cactuși, stânci și boscheți sălbatici. Am văzut (sau, mai bine zis, am auzit) multe șopârle prin ierburi, pe pietre.

La un moment dat, am zărit pe culmea unui deal o fortăreață rozalie, despre care am crezut inițial că e chiar sanctuarul. Însă drumul m-a purtat în altă direcție, așa că l-am admirat de la distanță. Am descoperit ulterior de pe net că este vorba de castelul Utveggio. Nu am înțeles care e statusul său acum, se pare că se poate vizita doar cu ocazia unor evenimente, însă arată tare mândru pe culmea aia înaltă și aridă.

monte pellegrino palermo sanctuario di santa rosalia

Într-un final, am ajuns la Santuario di Santa Rosalia, de la poalele căruia nu lipsesc tarabele cu suveniruri și ceva mini-magazine. Construcția împrumută o parte din corpul său de la stânca pe care se sprijină și, deși are un aspect modest pe exterior, sanctuarul propriu-zis este impresionant, fiind săpat într-o grotă. La intrare există un izvor (cu apă nepotabilă) care țâșnește din stâncă, iar lângă el am găsit o colecție de “ofrande”, inclusiv șuvițe de păr și jucării. Accesul este liber, dar există urne pentru donații – fiecare cât dorește.

sanctuario di santa rosalia

Pentru că la plecare am mai găsit o șosea asfaltată care urca, am mers un pic pe acolo, prilej să admir din nou panorama asupra orașului Palermo. S-a dovedit a fi însă un drum înfundat, care ducea doar până la un releu sau ceva de genul, așa că am făcut într-un final cale întoarsă.

palermo monte pellegrino monte pellegrino palermo sicilia

Coborârea a fost ușoară, deși soarele de prânz își intrase în drepturi. Și la fel și foamea 😀 Am luat-o pe același drum ca la dus, pentru a ajunge mai repede la masă.

Alte informații utile

Vara e foarte cald și ruta e 90% prin soare, deci musai să aveți la voi apă, șapcă și cremă de protecție solară. Se poate merge și în sandale, pentru că drumul e în stare destul de bună, dar o pereche de adidași vor fi cu siguranță mai comozi.

Traseul pentru pelerini se parcurge aproximativ într-o oră și jumătate, în funcție de ritm și de pauzele de poze/ odihnă.

Dacă nu vreți să mergeți pe jos, la sanctuar se poate ajunge și cu autobuzul 812 (din Piazza Sturzo), cu mașina, cu scuterul sau chiar cu bicicleta (chiar am întâlnit bicicliști), deoarece pe lângă traseul pentru pelerini există și o șosea (cele două rute se intersectează în câteva puncte). Programul sanctuarului îl găsiți aici.

Va urma

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.