Hygge, arta daneză a stării de bine, apare tot mai frecvent în discuțiile despre design și stil de viață, mai ales când se apropie sezonul rece. În rețelele sociale, în cărți, clipuri și articole de tipul How to, vedem tot felul de recomandări pentru a ne face viața mai frumoasă cu ajutorul ei.
Pe lângă acest concept, care deja și-a câștigat adepți pasionați, am auzit de curând de lagom și fika, alte două idei interesante importate tot de la fericiții scandinavi. Merită să le facem loc în viețile noastre și să ne lăsăm inspirați de ele sau sunt doar… apă de ploaie? Să le luăm pe rând.
HYGGE
Se referă la o atmosferă confortabilă, relaxantă, reprezentată concret prin lumânări, pături pufoase, îmbrățișări, șosete călduroase, o cană cu ciocolată fierbinte și cremoasă, timp petrecut cu familia și prietenii etc. Presupune o stare de calm, de liniște, în lipsa unor elemente disturbatoare și te încurajează să te bucuri de micile plăceri alături de oamenii dragi. Hygge include simplitate, intimitate, o ambianță primitoare, dar și aprecierea lucrurilor bune din viață.
Pentru mine, hygge e sentimentul ăla plăcut pe care nu simți nevoia să-l fotografiezi, e starea dulce în care te lași să te topești cu totul, trăind momentul prezent așa cum simți. Probabil că fiecare are o interpretare diferită a hygge. Și e ok.
Ca orice concept care a câștigat popularitate, și hygge a fost ambalat în hârtia sclipitoare a comercialului, cu eticheta fancy lipită la vedere. Sigur, poți să te simți hygge și fără lumânări scumpe, pulovere extravagante sau cine știe ce decorațiuni. Și dacă stau bine să mă gândesc, acest sentiment de confort este apreciat în multe alte culturi (mai ales când e frig), doar că nu există un cuvânt special pentru el.
O seară de iarnă petrecută la bunici, la țară, cu lemnele trosnind în sobă, o mâță în brațe și miros cald de nuci coapte în aer îmi pare un hygge cât se poate de autentic. 🙂
Interesant este că și suedezii au un concept similar, dar la ei se numește Mys.
FIKA
Este pauza de cafea, gustare și socializare a suedezilor, un mod de a menține ridicat nivelul de energie pe parcursul zilei. Fika nu se reduce la un simplu coffee break, ci este despre a încetini ritmul, a pune stop agitației și a petrece un timp de calitate într-o companie plăcută. Această pauză este rezervată dimineții sau după-amiezei și poate fi savurată acasă, la muncă sau într-o cafenea, alături de colegi, familie, prieteni sau alte persoane.
Pofticioșii au un motiv în plus să fie fericiți, pentru că, pe lângă nelipsita cafea, din fika nu pot lipsi gustările dulci, cum ar fi rulouri cu scorțișoasă, prăjiturele, biscuiții sau chiar sandvișurile.
Schimbând registrul, în timp ce suedezii se bucură de fika la amiază, spaniolii bagă o siestă 🙂 De asemenea, celebrul ceai englezesc de la ora 5 și elevenses, ca să dau doar două exemple, merg pe aceeași idee a pauzei de energizare.
LAGOM
Opus noțiunilor de exagerat sau extrem, suedezul lagom sintetizează perfect echilibrul scandinav. Termenul are mai multe nuanțe și nu poate fi tradus printr-un singur cuvânt, dar se referă la ceva “potrivit”, “temperat”, “suficient”, “optim”, „nici prea mult, nici prea puțin” (mă întreb ce părere au italienii despre asta :))). A nu se confunda lagom cu “perfect”; “perfect” e deja extrem.
Ideea de lagom a fost ilustrată prin mellanmjölk, laptele semidegresat preferat de suedezi – o variantă de mijloc între cel gras și cel complet degresat. Chiar și Ikea a lansat proiectul Live Lagom, legându-l de sustenabilitate și de capacitatea de a trăi bine cu atât cât ai nevoie.
Considerat cu valențe pozitive, lagom înseamnă să nu faci mai mult decât e necesar, să te concentrezi pe esențial, să știi când să te oprești. Să fii moderat în toate. Ceea ce poate nu e de dorit în chiar toate sectoarele vieții. Spre deosebire lagom, hygge te îndeamnă să faci un pic mai mult pentru a crea o atmosferă mai plăcută.
Numit de revista Vogue “noul hygge”, unele voci critică ridicarea lagom la statutul unei filosofii de viață, spunând că, de fapt, asta ar însemna să susții mediocritatea, apatia, lipsa aspirațiilor. Și bineînțeles că o mare parte din suedezi nu se regăsesc în aceste noțiuni.
Desigur, există și o parte bună: lagom presupune să înveți să fii recunoscător pentru ceea ce ai și să-ți stabilești un nivel realist de a fi mulțumit.
Până la urmă, lagom este ceva subiectiv, pentru că fiecare are propria noțiune de “potrivit”.
Concluziile mele
Nu mi se pare că aceste concepte propun ceva nou sau revoluționar. Totuși, mă bucur că au ajuns în lumina Social Media: meritul lor e că ne ajută să conștientizăm importanța clipelor de respiro și să apreciem ceea ce avem. Iar ideea de a introduce mici momente de relaxare în cotidian e foarte sănătoasă, atât fizic, cât și mental. Detașarea și pauzele fac bine sufletului.
Cred că e super-important să nu ne limităm la a prelua ca atare orice ni se oferă pe tavă ca fiind trendy sau cool, ci să adaptăm la propriile preferințe și context. Dacă ne păstrăm mintea deschisă, dar ne folosim filtrul rațiunii și al propriei experiențe, putem profita de beneficiile hygge, fika, lagom sau ale oricărui alt concept cu nume exotic.
Surse: manrepeller, sweden, theguardian, thelocal, acast.com/themustards
