Locuri de văzut în Oradea (mai puțin cunoscute, dar tare faine)

După ani de zile în care a fost pe wishlist, în sfârșit am ajuns la Oradea, în miez de iunie 2020, adică în perioada de după starea de urgență. O escapadă binevenită după atâta izolare.

Weekendul prelungit la Oradea a stat sub semnul “slow travelling”. M-am bucurat de ce am văzut, dar mi-am dat timp și de odihnă, leneveală și admirat peisaje.

În loc de maraton de obiective turistice, cum făceam acum câțiva ani, am preferat să încetinesc ritmul, chiar dacă asta înseamnă că au mai rămas locuri pe care nu le-am văzut. JOMO începe să se simtă bine, cel puțin în vacanțe.

Oradea (centrul) arată într-adevăr ca de pe alte meleaguri: clădiri Art Nouveau renovate corespunzător, case ca de turtă dulce, cu siluete fluide și un calm care plutește peste oraș chiar și în serile de weekend. Culorile vii arată natural în acest oraș cu arhitectură îndrăzneață. Iar partea bună e că se renovează în continuare. Case, străzi, șosele, parcuri.

Pe lângă clădirile-simbol ale orașului, atât de fotografiate și promovate, am descoperit și locuri mai puțin cunoscute, dar tare frumoase, care merită vizitate și admirate. Mai jos, câteva dintre ele:

Palatul Episcopal Romano-Catolic Oradea (Palatul Baroc)

Nu mai știu unde am găsit acest palat, aflat puțin în afara centrului, dar am zis că merită o vizită pentru că din imagini arăta foarte… vienez. Plus că avea în jur mult spațiu verde – o grădină, am dedus.

Am pornit așadar spre Palatul Episcopal, iar de cum am intrat în curte ne-a întâmpinat un domn care ne-a invitat înăuntru și ne-a dat pliante despre grădină. Aceasta a fost amenajată în secolul al XVIII-lea, iar acum are magnolii, tisa, alun turcesc, cafea din Kentucky, sequoia, ginkgo biloba etc. Aceeași liniște din centru plutește și aici, dar la pachet cu mai multă verdeață.

După o mică plimbare prin grădină și prin curtea palatului + lenevit la umbră pe o bancă, am intrat și în biserică – Bazilica Sf. Maria. În loc de apa sfințită de la intrare am găsit un gel antibacterian – așa mi-am reamintit că suntem în era coronavirus :). E o biserică puțin cam încărcată pentru gustul meu, însă a fost plăcut să fiu acolo, la răcoare. Tavanul în galben, auriu și albastru, alături de multele ornamente baroce, mi-au luat ochii.

În apropiere se află Șirul Canonicilor (un coridor lung, care unește mai multe clădiri), pe care l-am văzut de la distanță.

Parcul Petofi Sandor

Pe drum spre Palatul Episcopal am trecut întâmplător printr-un parc, despre care Google Maps a zis că se numește Petőfi Sándor. Mi-a plăcut calmul din oaza asta de verde – ca și cum aici totul e într-o armonie perfectă, timpul este răbdător și blând cu toată lumea.

Casă cu verdeață

Nu e un obiectiv turistic propriu-zis, ci doar o casă obișnuită pe care am zărit-o pe o străduță laterală, printre palatele colorate din centru. Arată tare cochet, cu vălul de verdeață pe ea, așa că am zăbovit mult admirând-o și făcând poze. Și se pare că nu am fost singurii care au făcut asta 😀

Parcul Dendrologic de la Cetate

Restaurată într-un stil modern, cu tușe medievale, Cetatea Oradea include mai multe bastioane, o biserică, muzeu, spații de expoziții și evenimente culturale, îmbrățișate de ziduri de cărămidă și plante.

Am ajuns la Cetate vineri după-amiază și am găsit-o aproape pustie, de am zis că nici nu e deschisă. Însă ne-am făcut curaj și am intrat în curtea mare. Liniște și aici.

Am fost impresionată că am găsit o toaletă deschisă, gratuită și foarte curată.

Însă ce mi-a plăcut mult la cetate a fost Parcul Dendrologic, găsit întâmplător când exploram cetatea în formă de stea. Sunt zone cu diferite plăntuțe și arbuști, fiecare cu explicații, dar și bănci și ochiuri de apă – locul perfect pentru picnic. Coșurile de gunoi sunt mascate și ele în structuri cu cărămizi 🙂

Sinagoga Neologă

Comunitatea evreiască și-a pus amprenta asupra orașului, multe dintre clădirile acum emblemă din Oradea fiind construite la inițiativa unor familii sau după planurile unor arhitecți evrei. Sinagoga Neologă Sion se află aproape de Palatul Vulturul Negru, deci fix în centru. Mi-am dorit să o vizitez pentru că mi se par fascinante vitraliile din sinagogi, cu ornamentele lor creative. Iar Sinagoga Neologă, inspirată de arta maură, s-a ridicat la înălțimea așteptărilor mele. Cupola este pictată într-un albastru divin, cu tușe de auriu și reușește să se detașeze ca centru de interes în interior. Pe margine sunt câteva vitrine care expun obiecte de cult și elemente din trecutul comunității evreiești locale.

În prezent, Sinagoga Neologă este doar muzeu, nu mai funcționează ca lăcaș de cult. Biletul de acces costă 10 lei și se pot face fotografii.

Și dacă tot am adus vorba de sinagogi, vă las o poză și cu Sinagoga Ortodoxă. Termenul de “ortodoxă” se referă la spiritul tradiționalist, spre deosebire de cea Neologă, care este simbolul curentului reformist/ modernizator din cadrul iudaismului. Nu are legătură cu ortodoxismul creștin 🙂

Dealul Ciuperca

Mare amatoare de panorame, nu puteam să ratez Ciuperca, dealul de pe care se poate vedea o parte din oraș. Și aici lucrările de amenajare erau în toi, așa că în fața noastră, înainte de clădirile din oraș, se vedeau “trașee” și urme de buldozere. Partea drăguță a fost că în apropiere de restaurantul de pe deal, care se numește… Ciuperca, am dat peste niște cireși plini de fructe – nu erau în drum și poate de-astea erau neculeși. Pe când ne înfruptam cu poftă, apare un cuplu de vârsta a doua și ne urează “poftă bună!”. Erau proprietarii terenului :)) care au fost simpatici și nu s-au supărat că le culegem din “recoltă” 😀

O panoramă faină am auzit că se poate admira și din Turnul Primăriei, dar acolo n-am urcat (încă).

Alergare pe malul Crișului

Se putea să lipsească alergarea din excursia orădeană? Am profitat de răcoarea dimineții pentru câteva ture pe pista care se unduiește în ritm cu Crișul Repede. În unele locuri aleea se desparte în 2-3 părți diferite, deci loc berechet indiferent dacă vrei să alergi, să te plimbi, să biciclești, să te dai cu rolele sau… să pescuiești 😀


Acestea sunt doar câteva dintre locurile care mi-au mers la suflet în Oradea. Alte poze, inclusiv cu obiectivele turistice mai cunoscute, voi posta pe Instagram – #zambetlaoradea

Sunt convinsă că mai sunt o grămadă de chestii de văzut la următoarea vizită 🙂

Așadar, vouă ce v-a plăcut cel mai mult în Oradea? Unde ați mai fost și ați recomanda?

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.