Fără motivație? Câteva idei antidot

Aud uneori întrebări de genul: Cum te motivezi să…

  • …faci mișcare?
  • …te apuci de lucru?
  • …te trezești de dimineață?

Am stat să mă gândesc care e motivația mea și cum funcționează ea zi de zi. Mai ales că uneori mă trezesc plictisită și dezorientată și nu găsesc sens în activitățile mele. Există perioade când pierd vremea la greu și nu mă pot concentra. Cred că cei mai mulți dintre noi se confruntă cu astfel de momente.

Cum sa te motivezi

Personal, văd motivația ca un dressing gustos care leagă “salata” și o face mai bună. Iar când lipsește, parcă nu-ți vine să mănânci ce ai în farfurie. Dressingul ăsta nu vine la sticlă, de-a gata, ci trebuie să-l prepari tu.

Totuși, sunt zile când motivele acelea minunate care altădată te fac să sari din pat dimineața nu mai fac “click” cu starea ta și nu reușesc să te mobilizeze la acțiune. Lipsește dressingul. Deci cum faci atunci?

Dacă vrei să afli mai multe despre mecanismul motivației, îți recomand cartea asta. Însă până una-alta, am zis să notez câteva lucruri care funcționează la mine când motivația e în vacanță.  

Un pas

Am mai povestit pe blog despre “filosofia” Start small. De fapt, nu e nicio filosofie, înseamnă să începi cu ceva mărunt și aparent nesemnificativ din ce ai de făcut, pe principiul „Pofta vine mâncând”. În cazul meu, uneori e suficient să deschid documentul Word și să încep să notez ce-mi trece prin minte despre un anume subiect. Pentru încurajare, îmi fixez un mini-deadline: “Scriu 15 minute, apoi gata.” De cele mai multe ori, după ce expiră timpul respectiv, continui să lucrez pentru că am prins avânt. Strategia asta funcționează în multe alte situații, desigur.

Claritatea

Dacă nu mi-e clar ce am de făcut și am o grămadă de task-uri alandala, parcă nici nu-mi vine să mă apuc de treabă. Așa că mai întâi fac ordine în haosul mental și scriu clar pe hârtie ce îmi propun să fac, ca să dau o mână de ajutor minții. Din ce rezultă, unele chestii le pun în calendar pentru a fi rezolvate zilele viitoare, iar pe celelalte le atac pe moment. A scrie ce te frământă chiar e de ajutor, în comparație cu a-ți face griji în minte.

Obișnuința. Disciplina. Gesturile transformate în obiceiuri

Nu sună bine, așa-i. Dar e eficient. Când ai anumite ritualuri/ obiceiuri bune, ești mai liniștit pentru că știi deja ce ai de făcut, nu mai trebuie să iei decizii obositoare în orice moment, iar lucrurile vin de la sine. Câteva exemple:

  • în zilele de marți, joi și sâmbătă ies dimineața la alergat (sau lucrez pentru proiectul X sau scriu pentru blog).
  • seara, înainte de a merge la culcare, îmi notez ce am de făcut a doua zi
  • când am de scris un articol, urmez niște pași anume, care îmi ușurează munca. Etc.

Deși la început, până se înrădăcinează obiceiul, e un pic mai dificil, în timp ajunge să devină la fel de la îndemână ca spălatul pe dinți, așa că te poți baza pe el.

Pauzele

Pauzele pot fi motivante? Da, mai ales pauzele de la ecrane, dacă îți petreci toată ziua în fața lor (laptop, telefon, tabletă etc.). Așa că ia o pauză în care îți folosești mâinile și pentru altceva în afară de tastat sau dat scroll: colorat, cusut, spălat vase, gătit, exerciții fizice etc. Dacă te detașezi puțin de ce ai de făcut s-ar putea să revii cu forțe proaspete.

O conversație

Mai sunt și alții care se confruntă cu aceleași probleme de motivație ca noi. Poate ei au găsit soluții sau poate simplul fapt că nu ești singur în această situație face treaba mai ușoară. Oricum, o conversație cu un prieten apropiat, cu cineva din familie sau cu o persoană cu care n-ai mai vorbit de mult poate să-ți dea o altă perspectivă asupra lipsei chefului ori să-ți ridice pur și simplu moralul.

Iubirea de sine

În engleză sună mai bine: self love. Adică să înțelegi și să accepți că sunt zile în care lucrurile nu merg brici. Poate nu merg deloc sau chiar dau înapoi. Dar asta nu înseamnă că ești mai puțin bun sau că nu meriți iubirea ta și a celorlalți. E imposibil ca 365 de zile să ai chef de muncă și să fii 100% productiv. Ești om, nu robot. Și dacă stau să mă gândesc mai bine, și tehnica dă rateuri uneori, deci… “acceptare” este cuvântul-cheie.

Micile victorii

Da, ălea mici-mici, pe care le trecem cu vederea de obicei. De exemplu: “Azi mi-a luat mai puțin să fac postările Facebook pentru colaborarea X/ să scriu materialul Y/ clientul a fost mulțumit de articolul Z”. Și aici îți recomand să le notezi pe hârtie, le simți mai bine așa decât dacă doar te gândești la ele pe fugă. 

Tu cum te pui în mișcare când motivația e în vacanță?

Leave a Reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.