În vizită la Hanul Gabroveni

În perioada acesta se sărbătoresc 555 de ani de la fondarea Bucureştiului, ocazie cu care în weekendul 20-21 septembrie (dar nu numai), s-au pus la cale o mulţime de evenimente pentru a sărbători capitala. Mi-am propus să merg la câteva dintre ele, iar unul dintre locurile pe care mi-am dorit să le văd a fost Hanul Gabroveni din centrul vechi al Bucureştiului, unde au fost două zile de Porţi Deschise.

După ani buni în care a zăcut în ruină, Hanul Gabroveni a primit, în sfârşit, o faţă nouă, fiind renovat în totalitate. Acum găzduieşte sediul ARCUB şi are o mulţime de camere pentru expoziţii, concerte şi alte evenimente, pentru că se doreşte a fi un fel de centru cultural al oraşului.

Hanul Gabroveni

Am ajuns la Han sâmbătă la prânz, când se strânseseră deja mulţi vizitatori curioşi să admire noua clădire. Când am intrat, am rămas uimită de cât de mare este clădirea şi ce multe încăperi are, unele dintre ele foarte vaste. Mi-au plăcut mult zidurile de cărămidă roşie din interior, arcadele şi luminile discrete proiectate în camere, dar şi expoziţiile de fotografii din timpul lucrărilor de renovare şi cele cu vechiul han. Pe scări era ceva aglomeraţie, aşa că nu am surprins multe cadre cu treptele, însă am observat că s-a mers pe ideea de sticlă, probabil pentru a nu sufoca spaţiul şi a da senzaţia de aerisit. Per total, aş descrie interiorul ca fiind destul de simplu, cuminte. Cel puţin deocamdată.

Pe scurt, câteva informaţii despre Hanul Gabroveni, din pliantul primit la eveniment: negustorul Tudor Hagi Tudorache construieşte un mic han la începutul secolului al XIX-lea, acesta extinzându-se treptat, pentru ca în 1847 să ocupe spaţiul dintre străzile Lipscani şi Gabroveni. În urma unui incendiu, hanul este avariat şi reconstruit apoi de urmaşii negustorului. Acesta va purta denumirea de Hanul Hagi Tudorache, după proprietarul său. În 1940 şi ulterior în perioada comunistă, clădirea a găzduit mai multe galerii comerciale. Între anii 1967 – 1974 au loc săpături arheologice la han şi apar confuzii de identitate între această clădire şi Hanul Gabroveni, despre care se credea că s-ar fi aflat la sud de strada cu acelaşi nume. După cutremurul din 1977, edificiul începe să se deterioreze, fiind lăsat în paragină. Începând cu anul 1992, are loc o serie lungă de procese pentru recuperarea sa, Hanul Gabroveni ajungând până la urmă în administrarea ARCUB, în 2006, când sunt demarate lucrări ample de restaurare.

În viitorul apropiat, la Han se doreşte înfiinţarea unei librării şi a unei cafenele. Recunosc că abia aştept să văd care va fi evoluţia acestui loc şi dacă într-adevăr va deveni un hub cultural.

Ai fost la noul Han Gabroveni? Cum ţi s-a părut?

Articol publicat pe România Pozitivă

2 thoughts on “În vizită la Hanul Gabroveni

    1. Andra :) Post author

      Dap, asta se menţionează şi în pliant, dar mai voalat. Am punctat şi în articol: “Între anii 1967 – 1974 au loc săpături arheologice la han şi apar confuzii de identitate între această clădire şi Hanul Gabroveni, despre care se credea că s-ar fi aflat la sud de strada cu acelaşi nume.” Mie mi se pare că denumirea a fost împrumutată mai mult din raţiuni de promovare şi notabilitate 🙂 Şi oricum, e bine că s-a renovat, indiferent de denumire .

      Reply

Leave a Reply to Andra :) Cancel reply

Your email address will not be published.

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.