Azi sunt recunoscătoare pentru că pot să merg, să dansez, pentru că pot să admir culorile şi statuile care îmi plac atât de mult, să zâmbesc celor din jur şi să-mi îmbrăţişez oamenii dragi.
Sunt recunoscătoare pentru că pot să ascult muzică, să savurez un ceai şi să simt gustul amărui al ciocolatei, prospeţimea fructelor şi ploaia de primăvară.
te felicit pentru intelepciunea ta!iti doresc sa ai multe, multe zile in care sa ti amintesti asta..si mai mult decat atat..sa fii in mod real recunoastoare pentru ele..am o poveste frumoasa despre oferirea un panglici.cumva se aseamana cu postul tau..
http://personalitateautentica.wordpress.com/2012/02/18/cine-esti-face-diferenta/
Multumesc pentru poveste, e impresionanta 🙂 Uneori nici nu ne dam seama cat de mult insemnam pentru cei de langa noi…
si cat de mult inseamna ei pentru noi. daca suntem asa prinsi in lanturi..si purtam atatea masti e greu sa vezi ce este dedesubt….sub masca si sub sange..cam greu…;)
numai azi esti recunoscatoare?:)
Incerc sa fiu cat mai des, dar azi am simtit nevoia sa scriu despre asta 🙂 M-au inspirat apusul si ploaia de zilele trecute.