Fake news. Știi la ce dai share?

Fake news sau fenomenul știrilor false a ajuns în atenția publicului în ultimii ani, deși există de când lumea.

Fake news ocupă un spectru larg: de la știri de necrezut, absurde, care sunt ușor de identificat ca atare, până la forme mai subtile de dezinformare, dificil de detectat. Se bazează pe faptul că noi suntem prea ocupați, iar știrile sunt prea multe ca să verificăm toate detaliile.

Abundența de (pseudo)știri ne amețește rațiunea și ne face să nu mai judecăm critic ceea ce citim, ci să ne bazăm doar pe ce primim ca atare. Și asta e periculos, pentru că dezinformarea poate crea panică, un sentiment de insecuritate sau chiar poate adânci conflicte sociale, etnice etc.

Fake news devin virale mai ușor decât faptele reale, cărora adesea le lipsește excepționalul. Un conținut viral, share-uit de mii sau milioane de ori, devine în sine o dovadă că trebuie să fie vorba despre ceva important, dezinformând din ce în ce mai multă lume. Și așa ia naștere un bulgăre de zăpadă.

Însă faptul că un clip/ articol este viral nu înseamnă că este și relevant sau adevărat.

Tratează fiecare știre ca și cum ai citi-o de 1 aprilie.

Nu judeca o știre după titlu

În multe cazuri, titlul unei știri îi reflectă exagerat conținutul. Nu te lăsa atras de clickbait-urile exagerate, care anunță catastrofe la orice pas: Dezvăluiri incendiare, Șocant, Anunț fără precedent, N-o să-ți vină să crezi, Cutremurător etc. Limbajul exagerat în titlu și în text e un indiciu că știrea s-ar putea să fie falsă sau doar un mare balon de săpun.

NICIODATĂ, niciodată, niciodată nu da share unui articol/ clip pe care nu l-ai citit/ vizionat în întregime, ci te-ai uitat doar la titlu!

De preferat ar fi să te și asiguri că materialul la care dai share nu e doar un fake news.

Verifică sursa și contextul

Terminând Facultatea de Comunicare, mi se pare logic să mă uit cu atenție la cât de credibilă e sursa știrii: site-ul, canalul tv, publicația etc.

Însă îmi dau seama că nu toată lumea gândește așa, iar simplul fapt că “e pe net/ la tv” e o dovadă suficientă că TREBUIE să fie adevărat. Că doar nu dau ăștia știri false, nu? Well, ba da. Sau poate nu 100% false, dar scoase din context.

Întrebări pe care să ți le pui când citești un articol pe un subiect controversat (și nu numai):

Cine publică știrea? Ar avea sursa vreun interes politic sau economic sau publicitar să ofere doar o parte din adevăr sau să denatureze sensul?
Cum arată site-ul? E tapetat cu reclame nesimțite la produse-minune? Este făcut astfel încât să semene cu un alt site de știri cunoscut, serios? Celelalte titluri și știri de pe site sunt credibile sau abundă expresiile bombastice? Este cumva un site de tip pamflet?
Fotografia pare reală sau e trucată? Ar putea fi o fotografie mai veche refolosită sau care nu are legătură cu știrea actuală?
Cine este autorul? Caută altă articole scrise de el pe același site și vezi dacă acelea sunt credibile. Caută secțiunea Despre/ Redacția sau uită-te în footer și vezi dacă există informații despre organizație, date de contact etc. Dacă lipsesc cu desăvârșire metode de identificare a companiei, e foarte probabil să nu fie un site de încredere.
Verifică data! Uneori, se reiau știri vechi, nerelevante, însă cosmetizate să pară importante, de impact, actuale.
Articolul conține link-uri la alte articole, studii sau autori? Dacă da, click pe ele și vezi dacă informația coincide cu cea din material.

Caută și alte surse

A mai apărut știrea respectivă pe alte canale, mai exact pe site-uri de știri cunoscute, de încredere? Dacă da, cum este prezentată acolo?
Ce dovezi există legate de informația propriu-zisă? Dă un search pe Google ca să vezi informația și din alte surse.

Nu te informa din reclame

Știu, sună logic, dar cum ziceam, oamenii cred ce le convine sau ce ar vrea să fie real, altfel n-ar avea succes reclamele la pastile de slăbit, diete fanteziste cu sucuri sau costume de transpirat.

Fapte sau interpretări?

Ce înseamnă Confirmation Bias

Propriile idei și prejudecăți ne pot influența percepția asupra unei știri. Avem tendința să căutăm și să acceptăm știri/ publicații/ dovezi care corespund opiniilor noastre actuale, respingându-le pe cele care se opun. Se numește confirmation bias (bias de confirmare) și ne adoarme rațiunea când vine vorba de informare.

Așa că fă un efort și ascultă cu deschidere și alte puncte de vedere, diferite de ale tale. Nu e musai să te și lași convins dacă nu există argumente, însă e bine să faci acest exercițiu ca să-ți păstrezi rațiunea antrenată.

O minciună gogonată are uneori șanse mai mari să fie crezută decât una nevinovată pentru că te gândești ceva de genul: Hai că n-ar minți cineva chiar în halul ăsta!

De fapt, multe articole de fake news susțin minciuni flagrante fără a oferi o sursă de încredere sau dacă e prezentă, e vorba despre un fals expert, al cărui titlul/ profesie sună pompos, dar care de fapt nu are experiență în domeniul respectiv. Chiar și când faptele prezentate sunt reale, problema poate fi mai subtilă, cum ar fi citate sau fapte scoase din context.

Concluziile

Știu că e pur și simplu imposibil să treci de absolut fiecare dată prin toate cele de mai sus când citești o știre. Nu e cazul să devenim adepții teorie conspirației și să considerăm că tot ce citim e fals și că cineva vrea mereu să ne înșele. Dar un pic mai multă rațiune n-ar strica.

Nu crede orbește tot ce citești pe net și nu da share la o informație neverificată.

Câteva resurse pe tema asta:

Foto: pexels.com

Zâmbet şi sănătate

blog despre starea de bine :)