De-abia zilele ăstea mi-am dat seama ce dor mi-e de soare. Nu sunt o mare iubitoare de căldură, dar atmosfera de afară e atât de blândă şi zâmbitoare, că parcă îmi pare rău să stau între patru pereţi, în faţa calculatorului. În fiecare primăvară mi se pare incredibil că a venit vremea bună şi îmi doresc să profit de ea la maxim, de parcă mâine soarele s-ar stinge sau s-ar sfârşi lumea.

Mi-e dor de mirosul de praf din parc, de alei şi de oameni veseli, de nectarine şi de lumina generoasă. Am o poftă nebună de alergat şi de descoperit, de surprins momente simple, de făcut provizii de voie bună. Sunt nerăbdătoare să văd copacii înfloriţi şi verdele din parcuri şi să-mi scot aparatul foto la plimbare. Am pe listă câteva locuri pe care îmi doresc mult să le văd, iar acum cu vremea asta îngăduitoare vreau să nu le mai amân. O dulce hoinăreală e tocmai bună pentru răsfăţat ochii, sufletul şi mai ales picioarele 🙂

În această primăvară hedonistă, mi-am propus să mă axez pe ceea ce consider eu că merită, să văd în continuare doar partea bună a vieţii. Dincolo de a fi doar un exerciţiu naiv, chiar funcţionează. Nu ştiu care-i treaba cu karma, dar am observat că dacă mă concentrez pe chestiile bune, frumoase, atenţia îmi e captată mai uşor spre lucrurile pozitive, iar cele negative trec pe lângă mine fără să se ceară băgate în seamă.

O primăvară frumoasă şi lungă să avem! Şi dacă se poate să întârzie vara, eu nu mă supăr deloc 😀

——-

Articol publicat pe România Pozitivă