Dacă în unele zone din Milano adie o atmosferă calmă, Piața Domului zumzăie de turiști, ghizi cu stegulețe, aparate foto și nelipsiții „comercianți” de brățări. Ca și alte locuri aglomerate din Milano, piața este împânzită de băieți vânjoși înarmați până-n dinți. Pentru senzația de siguranță, probabil.

Cu experiența lui de secole, domul privește toată agitația, oftează și rabdă în tăcere asaltul turiștilor.

Mi-am dorit mult să urc pe acoperișul domului, pentru panoramă, așa că mă documentasem de acasă cu privire la program și taxe.

Aici găsiți toate detaliile, există și bilete care combină mai multe atracții legate de dom. Eu am ales biletul de 9 euro, doar pentru acces la terasă, pe scări. Cam mult, așa-i, însă când sunt în vacanță și vreau să-mi fac o bucurie, parcă banii au altă valoare. Se poate ajunge sus și cu liftul, caz în care un bilet la preț întreg e 13 euro.

Nu-mi luasem bilet online, așa că iată-mă într-o dimineață târzie în Piața Domului, îndreptându-mă curajoasă spre casa de bilete.   Continue reading →