“E frig!” Asta a fost replica primită de obicei când spuneam prietenilor că merg într-o mică vacanță la Berlin la jumătatea lui ianuarie.
De ce am planificat o vizită la Berlin în ianuarie? Motivul 1: am găsit bilete ieftine cu Ryanair în acea perioadă și am zis că-i păcat să nu profit. Motivul 2: zic că o vacanță la începutul anului, când teoretic s-a terminat cu sărbătorile, e mai mult decât binevenită.
Da, chiar a fost frig, un frig aprig care mi-am amintit de revelionul din Viena de acum mulți ani. Însă a fost și frumos. Iar pentru mine vacanța la Berlin nu s-a terminat, chiar dacă am revenit acasă. Am început partea a doua, una la fel de interesantă ca și vizita în sine: citesc și aflu mai multe despre locurile vizitate ca să scriu articolele pentru blog. Mă uit pe fotografii, amintindu-mi de stări de spirit și emoții trăite acolo. Am început prin a pune pe hârtia virtuală câteva impresii:
1. Titanic. Adjectivul, nu filmul. Așa am simțit eu Berlinul. Un oraș gigantic, întins, dominat de clădiri copleșitoare prin înălțime, alură sau istorie. “Totul la scară mare” pare să fie moto-ul său.
2. Capitala Germaniei mi-a lăsat impresia unui oraș în (re)construcție. Peste tot sunt schele, macarale și șantiere, semn că Berlin se reinventează și se împrospătează cu noi clădiri și facilități.
3. Rețeaua de transport este densă și extrem de bine amenajată, dar dacă nu ai o hartă și un simț al orientării peste medie s-ar putea să te simți pierdut. Cele 170 de stații de metrou, alătui de autobuze și tramvaie, împânzesc orașul și îl fac foarte accesibil.
Câteva prețuri: un abonament pentru o zi costă 7 euro în zona AB, o singură călătorie în zona AB – 2,80 euro (bilet valabil 2 ore), o călătorie pentru zona ABC, care include și aeroportul – 3,40 euro (bilet valabil 2 ore) etc. Biletele sunt valabile pentru toate liniile și mijloacele de transport – subteran și de suprafață. Nu uita să validezi biletele la aparatele din stații! Alte detalii și tarife aici.
PS: În toate stațiile accesul este liber, însă nu merită să riști să călătorești fără bilet. Am stat 4 zile la Berlin și într-o seară am prins un control (să mai zic că TOATĂ lumea din vagon avea bilet/abonament?).
4. Mulți, mulți bicicliști, chiar dacă era foarte frig. Echipați corespunzător, pedalau pe piste cu tupeu încredere.
5. Asia a cucerit Berlinul. Cel puțin gastronomic. Cu ocazia asta mi-am reamintit cât de bună e mâncarea asiatică. Dacă în Praga am găsit un delicios restaurant thailandez, acum am explorat unul vietnamez, plus alte locuri unde papilele mele s-au simțit fericite. Evident, ca o foodie ce sunt, voi dedica o postare separată restaurantelor.
6. Berlinul mi-a apărut ca un amalgam de zgârie-nori din sticlă, blocuri socialiste colorate, construcții solide și ceva clădiri cu un aspect mai boem. Mă așteptam la un centru vechi “clasic”, la un loc, ca în Viena sau Munchen, cu străduțe înguste, cafenele și magazine. Centrul Berlinului e suprinzător de fragmentat din punctul ăsta de vedere. Probabil că Zidul și-a spus cuvântul.
7. Humans of Berlin… ce să zic despre ei? Fizionomii foarte diferite – nemți, spanioli, alți europeni, asiatici, arabi etc. Nu am văzut excentricitate pe stradă, cum mă așteptam (o fi înghețat :D). Dar am remarcat că sunt tare bine adaptați la ger. Eu nu știam cum să mă înfofolesc mai bine în geaca mea lungă și groasă, iar ei treceau în jachete, fără căciuli sau mănuși. Și zău că nu sunt o persoană friguroasă!
8. Zidul e de vânzare. Pentru câțiva euro, de la magazinele de suveniruri poți cumpăra pietricele pictate despre care comercianții se laudă că fac parte din Zid (!) Poate din ăla chinezesc :))
9. Nu m-am scufundat în istorie, n-am mers la vreun tur ghidat, pe jos sau cu busul turistic. În ultima vreme am citit mai multe cărți despre lagăre și al doilea război mondial (asta și asta) și am zis că deocamdată e suficient. Însă impresia mea a fost că Berlinul vrea să-și răscumpere păcatele trecutului prin toleranță, deschidere și multiculturalitate.
Din pacate, n-am vizitat Berlinul pana acum, dar dupa parcurgerea articolului de fata, este in topul listei cu destinatii pentru vacanta.
Mă bucur 🙂 Sper să îți placă!
Tocmai ce m-am intors 🙂 . Desi nu aveam deloc asteptari, m-a impresionat si as vrea sa ma intorc, de data asta am ratat Insula Muzeelor. Multa istorie, foarte incarcat emotional (pentru mine mai ales dupa vizita la Auschwitz si Birkenau). Cartierul ambasadelor din Tiergarten e destul de impresionant. Noi am facut si o plimbare de vreo 2 ore cu Trabantul prin Berlin, a fost foarte tare!
Tot iarna și tu? 🙂
Wow, da, cred că o vizită la lagăre nu poate fi decât emoționată, impresionantă, apăsătoare… Sincer, nu știu dacă aș avea curajul. M-am deprimat doar citind cărți despre asta 🙁
Cartierul ambasadelor cred că mi-ar fi plăcut, maybe next time. Și poate vara :))
Am fost in Berlin in octombrie. Incredibil de frig cu un vant puternic.
Am fost in Berlinul de Vest , care pare o alta lume fata de Berlinul de est unde se simte si se vede influenta comunismului.
Am facut si un tur cu ghid, am mers mai bine de 4 ore jumatate prin Berlin si am aflat povesti interesante.Chiar a meritat. A fost un tur general, daca as alege acum poate as lua un Third Rich tour…next time maybe
Berlinul m-a surprins placut, iar Potsdam a fost o revelatie 🙂
Ah, deci acolo și toamna e cu frig&vânt…
Cred că un tur ghidat în Berlin, cu tematică specifică, e super-interesant 🙂 Eu de data asta am spus “pas”, dar data viitoare, dacă va fi când e cald, m-aș băga la unul. E vorba de cele free, pe bază de bacșiș, sau unele plătite? Ai vreo recomandare?
buna, astazi m-am intors si eu din Berlin, prima vizita acolo . Am vizitat Muzeul evreiesc din Berlin , o caldire cu o arhitectura impresionanta, moderna si neobisnuita prin multele unghiuri, foarte bine organizata interior ca moduri de prezentare a informatiilor. Am fost si in Topography of Terror, un muzeu-centru cu foarte multe documente legate de situatia evreilor, din Germania si nu numai. Bine documentat, multe poze si documente; dar e o parte foarte trista a istoriei recente… multa suferinta… Evident am fost in toata zona “turistica” de la Grandenburg gate, la Domul din Berlin si inaltul turn de televiziune. Si o parte a fostului Zid. Si mai e loc de multe de vizitat, caci imi plac muzele , si nu am vazut Muzeul Carnatilor 🙂
Mă bucur că sunt mulți iubitori de Berlin pe-aici 🙂
Topography of Terror… brrrr, chiar sună deprimant, însă sunt sigură că e interesant și instructiv.
Nu sunt fan muzee și nici cârnați, dar la Muzeul Cârnaților chiar aș merge :)) Sunt curioasă cu ce se laudă pe-acolo 😀